2,422 matches
-
unul dintre cei mai importanți economiști marxiști britanici din prima jumătate a secolului XX. Din punctul său de vedere, apariția fascismului reprezintă rezultatul dezintegrării așa numitei clasei mijlocii, determinată de criză economică, cauzată de disfuncționalitățile sistemului capitalist. Pentru Dobb, funcția fascismului este dublă: aceea de a distruge, si, dezintegră organizațiile independente ale clasei proletare, pentru a avantajă interesele clasei mijlocii. Obiectivul acestei politici era că, prin întărirea categoriilor burgheze, împreună cu organizarea națiunii din punct de vedere spiritual și militar, să se
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
superioară, imperialismul. Pentru a susține această politică, regimul capitalist a produs elemente ideologice care să garanteze o susținere de masă pentru politica imperialista 2. Gheorghi Dimitrov, care a fost unul dintre cei mai importanțși lideri ai Internaționalei comuniste, consideră că fascismul nu există doar în țările unde au cucerit puterea politică, dar și în acelea unde deținea o largă baza de mase; "cu fascismul la putere se deschide dictatură teroristă a elementelor celor mai reacționare, măi șoviniste, măi imperialiste ale capitalului
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
2. Gheorghi Dimitrov, care a fost unul dintre cei mai importanțși lideri ai Internaționalei comuniste, consideră că fascismul nu există doar în țările unde au cucerit puterea politică, dar și în acelea unde deținea o largă baza de mase; "cu fascismul la putere se deschide dictatură teroristă a elementelor celor mai reacționare, măi șoviniste, măi imperialiste ale capitalului financiar". Făcând o comparație între nazism și fascism, Dimitrov consideră că, acesta din urmă este mai reacționar deoarece fascismul nu este o putere
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
cucerit puterea politică, dar și în acelea unde deținea o largă baza de mase; "cu fascismul la putere se deschide dictatură teroristă a elementelor celor mai reacționare, măi șoviniste, măi imperialiste ale capitalului financiar". Făcând o comparație între nazism și fascism, Dimitrov consideră că, acesta din urmă este mai reacționar deoarece fascismul nu este o putere situată deasupra claselor, cum nu este nici puterea micii burghezii asupra capitalului financiar. Fascismul este puterea aceluiași capital financiar, este organizatorul teroarei împotriva clasei muncitoare
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
baza de mase; "cu fascismul la putere se deschide dictatură teroristă a elementelor celor mai reacționare, măi șoviniste, măi imperialiste ale capitalului financiar". Făcând o comparație între nazism și fascism, Dimitrov consideră că, acesta din urmă este mai reacționar deoarece fascismul nu este o putere situată deasupra claselor, cum nu este nici puterea micii burghezii asupra capitalului financiar. Fascismul este puterea aceluiași capital financiar, este organizatorul teroarei împotriva clasei muncitoare și a acelei părți revoluționare țărănești precum și a intelectualilor 3. Lev
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
măi imperialiste ale capitalului financiar". Făcând o comparație între nazism și fascism, Dimitrov consideră că, acesta din urmă este mai reacționar deoarece fascismul nu este o putere situată deasupra claselor, cum nu este nici puterea micii burghezii asupra capitalului financiar. Fascismul este puterea aceluiași capital financiar, este organizatorul teroarei împotriva clasei muncitoare și a acelei părți revoluționare țărănești precum și a intelectualilor 3. Lev Troțski, unul dintre liderii bolșevici care împreună cu Vladimir Ilici Lenin au reușit să impună "puterea sovietelor" în vechiul
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
acelei părți revoluționare țărănești precum și a intelectualilor 3. Lev Troțski, unul dintre liderii bolșevici care împreună cu Vladimir Ilici Lenin au reușit să impună "puterea sovietelor" în vechiul imperiu țarist, consideră că: burghezia " pentru a rămâne la putere avea nevoie de fascism, cu toate că nu iubește metodele plebee ale acestuia"4. În concepția lui Trotsky, fascismul nu era altceva decât dictatură capitalului monopolist, iar mică burghezie îi era asociată. Ideologul marxist atacă vehement clasa medie, identificată a fi mică burghezie, deoarece era alcătuită
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
bolșevici care împreună cu Vladimir Ilici Lenin au reușit să impună "puterea sovietelor" în vechiul imperiu țarist, consideră că: burghezia " pentru a rămâne la putere avea nevoie de fascism, cu toate că nu iubește metodele plebee ale acestuia"4. În concepția lui Trotsky, fascismul nu era altceva decât dictatură capitalului monopolist, iar mică burghezie îi era asociată. Ideologul marxist atacă vehement clasa medie, identificată a fi mică burghezie, deoarece era alcătuită din țărani sărăciți, mici comercianți și meșteșugari, care se lăsau tentați cu ușurință
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a realizat inventarul falimentului societății libere. Epoca imperialismului, înăsprirea luptei de clasă, izbucnirea războaielor civile după încheierea Primului Război mondial considerat "imperialist" au produs falimentul regimului parlamentar burghez. Acest proces de reacție burgheza imperialista, în anumite condiții istorice, ia forma fascismului. Aceste condiții istorice sunt: instabilitatea raportului capitalist, existentă a numeroase elemente declasate, sărăcirea unui strat larg din rândul micii burghezii rurale, continuă amenințare de acțiuni de masă din partea proletariatului. Pentru a garanta o mai mare stabilitate, fermitate și continuitate, burghezia
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
elemente declasate, sărăcirea unui strat larg din rândul micii burghezii rurale, continuă amenințare de acțiuni de masă din partea proletariatului. Pentru a garanta o mai mare stabilitate, fermitate și continuitate, burghezia este tot mai atrasă de modelul fascist. Rolul principal al fascismului este de a distruge straturile comuniste ale proletariatului și a liderilor săi9. Paul A. Baran și Paul M. Sweezy puneau la îndoială fundamentele societății burgheze. Aceștia considerau că regimurile democratice sunt conduse de oligarhii financiare care preferă în general sistemele
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
opoziție sunt mult mai subtile, eficace, însă, la nevoie, ar putea să apeleze la un regim autoritar 10. A.Thalhrimer a încercat să răspundă la întrebarea: De ce în anumite țări că Polonia, Italia, Bulgaria sau Spania au apărut forme ale fascismului, în schimb în alte țari că S.U.A, Franța, Anglia acest fapt nu s-a realizat? Răspunsul acestuia a fost că : formă fascista a statului nu s-a realizat în aceste țări, deoarece a reușit să-și impună dominația
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
atât de ridicat încât a determinat "crearea unei noi garanții politice" pentru a-și asigura dominația. În situații critice, această tendință ar putea să conducă la forme de dictatură deschisă a capitalului, care nu este obligatoriu să fie similar cu fascismul. Acceptarea formei fasciste se datoreaza unui sentiment de nesiguranță pe fondul unei amenințări cu o iminentă revoluție militară. După ce burghezia a consumat toate formele sale de apărare apelează la acest tip de alternativă pentru a-și menține dominația socială 11
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
apărare apelează la acest tip de alternativă pentru a-și menține dominația socială 11. O. Bauer consideră că în țări ca Polonia sau Iugoslavia nu se poate afirma că au existat guverne fasciste, acestea fiind regimuri contrarevoluționare care au imitat fascismul. În concepția să, erau două cauze care au provocat apariția fascismului : războiul și crizele economice. Războiul a dezrădăcinat o mare a populației care la momentul reântoarcerii acasă s-au găsit în imposibilitatea de a se reintegra. Aceștia au fost orientați
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
dominația socială 11. O. Bauer consideră că în țări ca Polonia sau Iugoslavia nu se poate afirma că au existat guverne fasciste, acestea fiind regimuri contrarevoluționare care au imitat fascismul. În concepția să, erau două cauze care au provocat apariția fascismului : războiul și crizele economice. Războiul a dezrădăcinat o mare a populației care la momentul reântoarcerii acasă s-au găsit în imposibilitatea de a se reintegra. Aceștia au fost orientați în sens ideologic, militar, antidemocratic și naționalist. Crizele economice au redus
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
economice au redus la nivel de mizerie și deziluzie largi mase de mici burghezi și țărani, deoarece marele capital pus în situația de a-și reduce profitul a mărit gradul de exploatare a acestora. Din punctul său de vedere bazele fascismului aveau două izvoare: a) ideologia naționalistă a micului burghez orientată împotiva marelui capital că și al proletariatului; b) sprijinul acordat de marele capital. Această susținere se încadrează în teoria lui Thalheimer care vedea instaurarea fascismului că o soluție pusă în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
punctul său de vedere bazele fascismului aveau două izvoare: a) ideologia naționalistă a micului burghez orientată împotiva marelui capital că și al proletariatului; b) sprijinul acordat de marele capital. Această susținere se încadrează în teoria lui Thalheimer care vedea instaurarea fascismului că o soluție pusă în practică de burghezie 12. Bauer argumentează că dacă mișcarea fascista a fost pentru început o mișcare de masă a micii burghezii, accederea la putere a putut avea loc doar în momentul în care a primit
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
câmpul de acțiune a acestora care se vor găsi în scurt timp în imposibilitatea de a-și apăra interesele. Încercând să sistematizam ideile expuse anterior, observăm că teoriile marxiste doresc să formuleze o explicație științifică a fenomenelor istorice. În cazul fascismului, toate teoriile marxiste au ca punct comun determinismul socio-economic. Cu toate că există explicații și accente diferite sunt delineate următoarele aspecte comune: 1) capitalismul implică exercitarea din partea deținătorilor de capital a puterii de control asupra mijloacelor de producție. Această realitate implică existența
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
fi avut o bază socială care să-i permită să aibă o politică imperialista. Era nevoie ca toate resursele interne, economice, politice, militare și psihologice să fie concentrate în mână statului, iar această politică nu poate fi realizată decât de fascism 13. George Douglas Howard Cole a fost un socialist libertarian britanic că a considerat că fascismul a fost un aliat al capitalismului și nu doar un simplu lacheu al intereselor acestuia. Dezvoltarea să a fost în mod gradual a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ca toate resursele interne, economice, politice, militare și psihologice să fie concentrate în mână statului, iar această politică nu poate fi realizată decât de fascism 13. George Douglas Howard Cole a fost un socialist libertarian britanic că a considerat că fascismul a fost un aliat al capitalismului și nu doar un simplu lacheu al intereselor acestuia. Dezvoltarea să a fost în mod gradual a fost infuențată atât de condițiile economice de după război, cât și de un puternic sentiment de aversitate față de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
intereselor acestuia. Dezvoltarea să a fost în mod gradual a fost infuențată atât de condițiile economice de după război, cât și de un puternic sentiment de aversitate față de societatea vremii promovat de tinerele generații. Din punctul său de vedere, a trata fascismul că un simplu rezultat al cauzelor economice este o greșeală. În analiza fascismului trebuie să fie luate în considerare și alte cauze care i-au influențat apariția 14. Fascismul italian și cel german nu a fost o nouă firma a
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
de condițiile economice de după război, cât și de un puternic sentiment de aversitate față de societatea vremii promovat de tinerele generații. Din punctul său de vedere, a trata fascismul că un simplu rezultat al cauzelor economice este o greșeală. În analiza fascismului trebuie să fie luate în considerare și alte cauze care i-au influențat apariția 14. Fascismul italian și cel german nu a fost o nouă firma a capitalismului imperialist, din contră a fost "o doctrină și un mod de viață
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
promovat de tinerele generații. Din punctul său de vedere, a trata fascismul că un simplu rezultat al cauzelor economice este o greșeală. În analiza fascismului trebuie să fie luate în considerare și alte cauze care i-au influențat apariția 14. Fascismul italian și cel german nu a fost o nouă firma a capitalismului imperialist, din contră a fost "o doctrină și un mod de viață diferit" a treia forță ce se impunea atât capitalismului imperialist, comunismului cât și socialismului. Coll consideră
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
și cel german nu a fost o nouă firma a capitalismului imperialist, din contră a fost "o doctrină și un mod de viață diferit" a treia forță ce se impunea atât capitalismului imperialist, comunismului cât și socialismului. Coll consideră că fascismul este o a treia cale, o a treia forță care avea ca putere motrice mică burghezie care era "împotriva ambițiilor egalitariste a clasei muncitoare și care se regaseau într-o accentuată criza economică datorată efectelor depresiunii economice"15. Unul dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
linii principale: prima dintre acestea se înscrie în gândirea marxista europeană, în timp ce, a doua abordare principala pornește și ia în considerare realitățile interne ale statului și societății italiene. Încadrându-se în viziune marxista dominantă a timpului, Gramsci consideră că "apariția fascismului se datoreaza revoltei micii burghezii ce a avut loc odată cu încheierea Primului Război Mondial, pentru cucerirea unei poziții economice independente; fascismul este un nou instrument al dominației de clasă, apărut cu scopul realizării unei unități organice între toate forțele burgheziei în cadrul unui
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
în considerare realitățile interne ale statului și societății italiene. Încadrându-se în viziune marxista dominantă a timpului, Gramsci consideră că "apariția fascismului se datoreaza revoltei micii burghezii ce a avut loc odată cu încheierea Primului Război Mondial, pentru cucerirea unei poziții economice independente; fascismul este un nou instrument al dominației de clasă, apărut cu scopul realizării unei unități organice între toate forțele burgheziei în cadrul unui instrument politic unic, aflat sub o conducere centrală și unică ce avea ca scop conducerea partidului, Statului și al
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]