1,067 matches
-
atingerii se îndoaie brațul energic, lăsând-o să cadă pe apă, în dreptul jucătorului; apoi se reia în vederea unei noi acțiuni. Siguranța în prindere se dobândește prin antrenamente sistematice, în care se va exersa prinderea în condițiile luptei cu adversarul. Factorii favorizanți ai prinderii într-o manieră ușoară și eficientă sau îngreuiată a mingii: - poziția de plutire a celui ce prinde (verticală sau orizontală); - viteza de zbor și traiectoria mingii; - poziția jucătorului care prinde față de cea a coechipierului care pasează; - poziția jucătorului
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
din contextul problematicii cercetării: 1.Consumul excesiv și continuu de băuturi alcoolice reprezintă un factor declanșator al comportamentului agresiv, dar și ca factor dezinhibitor al unor tendințe potențiale. 2.Referitor la corelația alcoolism-depresie și anxietateautoagresivitate, alcoolului este considerat ca factor favorizant al bunei dispoziții, Însă În multe cazuri, consumul de alcool duce la apariția tristeții, a anxietății, a disperării și lipsei de speranță, ceea ce Îi Împinge pe unii consumatori la conduite autoagresive. 3.Material si metoda Lotul de subiecți studiat este
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
9.3 ETIOLOGIE .................................................................................15 9 9.4 PATOGENIE ................................................................................16 1 9.5 TABLOU CLINIC ...........................................................................164 9.6 DIAGNOSTIC ...............................................................................174 9.7 TRATAMENT ...............................................................................177 9.8 PROFILAXIE ................................................................................17 9 10 INFECȚIILE NOSOCOMIALE .......................................................... 181 10.1 DEFINIȚIE ..................................................................................1 81 10.2 FACTORI FAVORIZANȚI ..................................................................181 10.3 CLASIFICARE ...............................................................................182 10.4 INFECȚII NOSOCOMIALE CHIRURGICALE (INC) ...................................182 10.5 INFECȚIILE NOSOCOMIALE DE CATETER (INC) ....................................184 10.6 INFECȚIILE NOSOCOMIALE TRANSMISE PRIN SÂNGE ȘI DERIVATE (INS) ....185 10.7 PREVENIREA INFECȚIILOR NOSOCOMIALE ÎN UNITĂȚILE MEDICALE ..........188
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
rubeola hepatita cu VHA Infecția latentă echilibru temporar sau definitiv între microorganism și gazdă agentul infecțios rămâne localizat la poarta de intrare, în vecinătate sau la distanță și se poate exprima clinic după o perioadă de timp, când apar factori favorizanți tuberculoza herpesvirusuri Infecția cronică persistența îndelungată a agentului patogen în organismul gazdei, ca urmare a unei infecții clinic manifeste sau inaparente VHB, VHC HIV bruceloza malaria toxoplasmoza Purtători de germeni foști bolnavi sau persoane sănătoase care dețin si elimină agenți
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
girazei și topoizomerazei, scăderea permeabilității porinelor și activarea pompelor de eflux. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 50 Rezistența la rifampicină se dezvoltă prin mutații la nivelul subunității B a ARN-polimerazei, care nu se mai poate lega de antibiotic. Factorii favorizanți ai rezistenței la antibiotice sunt: selecția genelor de rezistență la antibiotice creșterea populației cu imunodepresie creșterea duratei de viață a persoanelor cu boli cronice lipsa testelor de diagnostic rapid și precis care să diferențieze infecțiile virale de cele bacteriene utilizarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de 5-10‰ la persoane Bolile eruptive MAJORE 70 cu vârsta peste 50 de ani și se întâlnește excepțional înaintea vârstei de 2 ani. Contagiozitatea este mai redusă decât pentru varicela (15% față de 90-100%) și durează 2-3 zile înaintea erupției. Factorii favorizanți pentru reactivarea VVZ sunt vârsta înaintată, depresia și o alte morbidități asociate cu imunodepresie: leucemii, neoplasme, SIDA, diabet zaharat, transplant, terapie cortizonică sau citostatică. În formele severe de imunodepresie se înregistrează frecvent recidive. 4.4.3 Etiopatogenie Virusul varicelo-zosterian este
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
biologic permit evaluarea patologiilor asociate stomatitelor și orientarea etiologiei în diferite forme clinice. Diagnosticul diferențial al stomatitelor infecțioase necesită excluderea altor cauze imunalergice sau neoplazice. 5.1.5 Principii de tratament Obiectivele terapeutice ale stomatitelor sunt ameliorarea simptomelor, combaterea factorilor favorizanți și tratamentul antiinfecțios specific. Măsurile simptomatice se bazează pe administrarea locală a soluțiilor antiseptice (fenosept, clorhexidină, dezinfectant cationic), alcalinizante (bicarbonatate) și anestezice de suprafață (Lidocaină), disponibile în diferite preparate comerciale. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 81 Combaterea condițiilor favorizante pentru stomatite
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
combaterea factorilor favorizanți și tratamentul antiinfecțios specific. Măsurile simptomatice se bazează pe administrarea locală a soluțiilor antiseptice (fenosept, clorhexidină, dezinfectant cationic), alcalinizante (bicarbonatate) și anestezice de suprafață (Lidocaină), disponibile în diferite preparate comerciale. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 81 Combaterea condițiilor favorizante pentru stomatite se referă la îmbunătățirea igienei locale, administrarea sialagogelor în cazul hiposalivației, întreruperea fumatului, consumului de alcool și al medicamentelor anticolinergice sau antidepresive, echilibrarea diabetului sau al altor boli cronice favorizante. Tabelul 5.2 Diagnosticul diferențial al stomatitelor Tipuri
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
comerciale. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 81 Combaterea condițiilor favorizante pentru stomatite se referă la îmbunătățirea igienei locale, administrarea sialagogelor în cazul hiposalivației, întreruperea fumatului, consumului de alcool și al medicamentelor anticolinergice sau antidepresive, echilibrarea diabetului sau al altor boli cronice favorizante. Tabelul 5.2 Diagnosticul diferențial al stomatitelor Tipuri clinice Etiologii infecțioase Etiologii neinfecțioase Gingivostomatita eritematoasă și veziculoasă MNI Boala gura-mână-picior CMV Herpangina Lues Tuberculoză Candidoză profundă Eritem polimorf Ulcere traumatice Arsuri fizice, chimice Boala Behcet LES, alte colagenoze Reacție corp
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
constituie 75% dintre specii, reprezentate mai ales de Peptostreptococi, Veillonella, Bacteroides, Prevotella, Fusobacterium nucleatum. Aerobii au o pondere de 25% în infecțiile odontogene, cu predominanța streptococilor α hemolitici. Lactobacilii nu sunt implicați direct în etiologia cariilor dentare dar constituie factori favorizanți ai cariilor, prin inducerea unui mediu acid în cavitatea orală. b. O altă cale de apariție a infecțiilor odontogene o reprezintă afectarea țesuturilor parodontale. Etiopatogenia bolilor parodonțiului marginal este complexă, dar factorul determinant este în mod cert de natură microbiană
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
144 Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante (Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative Ciroza hepatica Arsurile Procedurile/dispozitivele invazive Neutropeniile medicamentoase Coci gram pozitivi Cateterisme vasculare Dispozitivele mecanice Arsurile Injectarea substanțelor medicamentoase
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante (Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative Ciroza hepatica Arsurile Procedurile/dispozitivele invazive Neutropeniile medicamentoase Coci gram pozitivi Cateterisme vasculare Dispozitivele mecanice Arsurile Injectarea substanțelor medicamentoase Fungi Neutropenici Terapie cu antimicrobiene cu spectru larg Sepsisul poate fi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante (Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative Ciroza hepatica Arsurile Procedurile/dispozitivele invazive Neutropeniile medicamentoase Coci gram pozitivi Cateterisme vasculare Dispozitivele mecanice Arsurile Injectarea substanțelor medicamentoase Fungi Neutropenici Terapie cu antimicrobiene cu spectru larg Sepsisul poate fi declanșat de o
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sindrom hemoragipar, icter inexplicabil. II. Anamneza caută date relevante despre evenimente declanșatoare ale infecției sistemice severe, precum și asupra terenului biologic al pacientului: Evenimente declanșatoare de sepsis: investigații invazive, intervenții chirurgicale, tentativa de avort, extracții dentare recente, tratamente parenterale Terenul biologic favorizant al pacientului: afecțiuni anterioare intestinale, biliare, pelvine, valvulopatii, splenectomie, ciroză, neoplazii, imunodeficiențe primare sau dobândite. III. Examenul clinic general evidențiază modificări indicatoare pentru poarta de intrare a agentului patogen: cutanată, urinară, biliară, digestivă, ORL, pulmonară, venoasă; uneori poarta de intrare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de limfocite T CD4 și CD8 determinarea cantitativă a HIV plasmatic (încărcătura virală) +/genotiparea (evaluarea inițială) +/testul de rezistență (evaluarea inițială, eșec la TARV) Infecția HIV/SIDA 177 Tabel 9.8 Evaluarea riscurilor asociate intervențiilor stomatologice asociate HIV RISC CONDITII FAVORIZANTE Alterarea hemostazei boli hepatice, purpura trombocitopenica Susceptibilitatea crescută la infecții leucopenie, neutropenie, hiperglicemie/ diabet Acțiunile și interacțiunile medicamentoase polimedicatie, boli hepatice și renale asociate Scăderea toleranței la îngrijirile stomatologice afecțiuni cardiovasculare, suprarenale, gastrointestinale 9.7 Tratament Tratamentul infecției HIV are
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Sunt considerate nosocomiale infecțiile care debutează după cel puțin 48 de ore de la internarea în spital sau în decurs de 30 de zile de la externare. Caracterul nosocomial se referă atât la pacienți, cât și la personalul medical. 10.2 Factori favorizanți Factorii favorizanți ai infecțiilor nosocomiale sunt: Imunodepresia (cu cauze diverse) la pacienții internați în spitale Extinderea investigațiilor și tratamentelor ambulatorii, în scopul scăderii numărului de internări Infecțiile nosocomiale 182 Transferul germenilor de la un pacient la altul prin intermediul personalului medical care
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
nosocomiale infecțiile care debutează după cel puțin 48 de ore de la internarea în spital sau în decurs de 30 de zile de la externare. Caracterul nosocomial se referă atât la pacienți, cât și la personalul medical. 10.2 Factori favorizanți Factorii favorizanți ai infecțiilor nosocomiale sunt: Imunodepresia (cu cauze diverse) la pacienții internați în spitale Extinderea investigațiilor și tratamentelor ambulatorii, în scopul scăderii numărului de internări Infecțiile nosocomiale 182 Transferul germenilor de la un pacient la altul prin intermediul personalului medical care îngrijește mai
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
pe cale înaltă. Infecția plăgii e posibilă și de aceea, ca și sutura orificiului uterin, se face cu observarea celor mai riguroase măsuri de asepsie și antisepsie (sală de operație + echipă medici +ATI). Complicațiile tardive sunt cicatricele care pot deveni cauze favorizante pentru avorturi spontane prin incontinența cervicală, sau pot împiedica dilatația normală a orificiului uterin în nașterile ulterioare. Aceste riscuri vor fi diminuate printr-o sutură corectă a plăgii uterine. Din aceste motive inciziile corpului uterin, ce reprezentau odinioară singura metodă
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
rupturii sau a hemoragiei abundente, se impune laparotomia și suturarea pe cale înaltă (abdominală). Corect suturate, în condiții de perfectă asepsie, rupturile de col se vindecă fără complicații ; totuși cicatricele rămase pe col pot constitui obstacole pentru nașterile viitoare sau cauze favorizante de apariție a cervicitelor. De aceea, prevenirea rupturilor de col printr-o dirijare rațională a travaliului, prin evitarea distociilor de col, a edemelor, precum și a traumatismelor consecutive intervențiilor obstetricale, trebuie să preocupe pe fiecare obstetrician. Rupturile perineului, vaginului, vulvei în timpul
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
întrebări, la fiecare întrebare existând două variante de răspuns. În funcție de scorurile obținute, se determină trei tipuri de conducători: profilul 1 (conducător centrat pe sarcină); profilul 2 (conducător centrat pe personal); profilul 3 (conducător echilibrat). 3.3.3. Factorii generatori și favorizanți ai funcționării stilurilor de conduceretc "3.3. Factorii generatori și favorizanți ai funcționării stilurilor de conducere" Ce anume favorizează sau chiar determină practicarea sau intrarea în funcțiune a unui stil de conducere? La această întrebare răspunsuri parțiale găsim în teoriile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obținute, se determină trei tipuri de conducători: profilul 1 (conducător centrat pe sarcină); profilul 2 (conducător centrat pe personal); profilul 3 (conducător echilibrat). 3.3.3. Factorii generatori și favorizanți ai funcționării stilurilor de conduceretc "3.3. Factorii generatori și favorizanți ai funcționării stilurilor de conducere" Ce anume favorizează sau chiar determină practicarea sau intrarea în funcțiune a unui stil de conducere? La această întrebare răspunsuri parțiale găsim în teoriile și modelele conducerii elaborate de‑a lungul timpului și chiar în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anterior (a doua categorie) etc. La aceste cauze ale slăbiciunilor enumerate de autorul citat, care sunt aproape exclusiv psihologice, am putea adăuga și condițiile social‑economice, social‑culturale ale unei anumite orânduiri care generează apariția lor sau care constituie factori favorizanți în apariția lor. Unele cauze, cum ar fi teama de necunoscut, sentimentul de nesiguranță, sunt constructe psihologic‑individuale în acord cu particularitățile mediului sociocultural bazat pe individualism, egoism, concurență etc. Prezența uneia sau alteia dintre slăbiciunile enumerate la un cadru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se poate constata că gîndirea utopică se manifestă dialogic, în sensul că orice manifestare utopică generează, mai devreme sau mai tîrziu, o reacție anti-utopică. Pentru ca una sau cealaltă dintre cele doua atitudini să se manifeste preponderent, este nevoie de contexte favorizante. Astfel, atitudinea utopică a dominat secolele în care se puneau, de pe poziții raționaliste, bazele culturii și civilizației vestice, exploatînd potențialul constructiv al omului, în timp ce atitudinea distopică se manifestă cu precădere pe fondul deziluziilor provocate de punerea în practică a unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și intervin evenimente imprevizibile ce le pot pune într-o poziție defavorabilă și, de aceea, individul care realizează că acționînd într-un anumit mod ar fi produs dezaprecierea altuia, se dedică unei activități reparatorii, astfel încît să impună o situație favorizantă. În cazul incidentelor din viața cotidiană, reparația se realizează prin schimburi reparatorii care se structurează de obicei în trei etape (spre deosebire de schimburile confirmative care sînt binare): ofensă - reparație - reacție (acceptare sau respingere a reparației): 1) cineva alunecă și împinge pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
susținerea laturilor pragmatice ale enunțurilor. Ca atare, limbajul oratoric, juridic, politic sau religios, recurge deseori la sofism, prin alegerea premiselor favorabile și considerate deja demonstrate sau cu valoare axiomatică, deși în realitate lucrurile nu se prezintă astfel, precum și prin ierarhizări favorizante ale premiselor și faptelor. Identificarea și explicarea lor prin a n a l i z a d i s c u r s u l u i reprezintă în acest caz un efort hermeneutic ce antrenează aspecte preponderent lingvistice, dar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]