1,751 matches
-
literă mută) din limbile străine din care româna a împrumutat masiv de exemplu din franceză, germană sau limbi slave, în care vocalele respective indică uneori, dar nu totdeauna, genul feminin sunt asimilate, de regulă, cu ușurință ca desinențe românești de feminin (-ă, -e, -ea sau -ie, la fel ca, de pildă, în rom. șampanie s.f. < fr. champagne s.m.): rom. chilnă s.f. < pol. kielnia s.f. [wózowa] "idem"; rom. decă s.f. < germ. [Pferde]decke s.f. (Pferd s.n., Decke s.f.); rom. havaiană s.f. < fr.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sau chemin (ferré sau de fer)] métropolitain, rom. mistreț < [porc] mistreț, rom. polonez < [cârnat] polonez, fr. premier < premier [ministre], fr. rouge "ruj (de buze)" < [fard] rouge "idem", germ. Schwarz "cafea neagră" < Schwarz[kaffee] (s.m.), rom. văr < lat. [consobrinus] verus; tot feminin în fr. automobile < [voiture] automobile, fr. canadienne < [veste, tente, respectiv vache] canadienne, fr. capitale < [ville] capitale, fr. cathédrale < [église] cathédrale, fr. césarienne < [opération] césarienne, rom. circulară < [adresă, directivă sau dispoziție] circulară, fr. coloniale < [infanterie] coloniale, sp. gaseosa < [agua] gaseosa, germ.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Centrate în jurul zeității feminine, religiile neolitice venerează Marea Mamă, generatoare a tot ceea ce este viu, caracterul ei divin fiind sugerat prin utilizarea unor motive decorative considerate drept simboluri antropomorfizante (semnele unghiulare, lineare, meandrele, cercurile, canelurile etc.) Ca element al sacrului feminin, triunghiul, întâlnit atât pe vasul antropomorf descoperit la Cârcea-Viaduct, pe figura de os de la Cernica, cât și pe figurinele de la Măgura, simbolizează imaginea stilizată a sexualității, cu conotații legate de fecunditatea și fertilitatea Marii Zeițe (M. Nițu, 1980; S. Marinescu-Bîlcu
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
acum încolo, opera a trei indivizi, ea cere prezența unui terț. S-ar părea că inventatorul s-ar fi inspirat din exemplul florilor: într-adevăr, la ele fecundarea se realizează cu ajutorul unei insecte, indispensabile pentru amestecarea polenului masculin cu cel feminin. În cazul nostru, terțul (cineva cerebral, puțin vizionar, care să își permită, uneori, câteva contacte ușoare) nu intervine din punct de vedere sexual. El asistă, doar, la scenă, ațâță focul împreunărilor, prin privirea și cuvintele lui. Fără el, fecundarea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de tip nominal - în cazul de față, opțiunea de vot. Așadar, folosind cele două modele spațiale amintite anterior, îmi propun să prezic opțiunea de vot a românilor din 2004 pentru Camera Deputaților. Variabilele dependente utilizate în analiză sunt: sexul: masculin/feminin; mediul de rezidență: sat, oraș mic, suburbie sau oraș mediu, oraș mare; vârsta: în ani împliniți; nivelul de educație: nici un fel de educație, ciclu primar terminat/ neterminat, ciclu secundar terminat/neterminat, școală profesională, liceu, studii universitare terminate/neterminate; venitul: 5
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
al ideii de paternitate") • Tipul "babei absolute fără cusur în râu" Aglae Tulea • Tipul retardatului Titi Tulea • Tipul fetei bătrâne Aurica Tulea • Tipul bătrânului decrepit, senil, inofensiv Simion Tulea • Tipul burghezului rafinat și generos ("burghezul gentilom") Leonida Pascalopol • Tipul "eternului feminin" enigmatic Otilia Mărculescu • Tipul intelectualului în formare, al ambițiosului profesional, perfecționist, "martor și actor" Felix Sima Caracterizarea personajelor (receptare critică) OTILIA MĂRCULESCU "Otilia este eroina mea lirica, fondul meu de ingenuitate și copilărie, tipizarea mea fundamentală, în ipostaza feminină. Otilia
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
personajelor (receptare critică) OTILIA MĂRCULESCU "Otilia este eroina mea lirica, fondul meu de ingenuitate și copilărie, tipizarea mea fundamentală, în ipostaza feminină. Otilia este oglindă mea de argint." (G. Călinescu) " Destinul ei este de a rămâne în ambiguitate, în eternul feminin și în clipa, între da și nu, între solar și mister, între real și utopic."(Constantin Ciopraga) FELIX SIMA " Felix caută să se explice pe sine și trăiește chinul nehotărârii în alegere." (Nicolae Manolescu) "Felix e pus să aleagă între
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a unor populații ce nu mai fuseseră studiate anterior; - reflexivitatea ca poziționare epistemologică și ca practică în cercetările etnografice feministe, care presupune luare în considerare a experienței subiective a cercetătorului, un anume esențialism retoric și apelul la logica binară (masculin/feminin, cultură/natură). Adăugăm că în studiile etnografice se face distincție între reflexibilitatea esențială, inerentă oricărui discurs ca parte a funcțiilor limbii, și reflexivitatea derivată, adică atitudinea față reflexibilitate, exprimând semnificația ce o acordăm reflexibilității ca strategie pentru atingerea anumitor interese
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
O echipă de fotbal feminin de la margine de București. Vorbește omul cu banii. Oricîte acolade verbale ar face, nu găsește altă justificare filantropiei sale decît dragostea pentru fotbal. Sau, mai fără nuanțe, aflarea în treabă. A sa și a fetelor. „Femininul“ nu e deloc vizibil, se joacă departe de interes, n-ai nici o șansă să ajungi, din patron de club, primar, senator sau deputat. Plus că trebuie să sari și peste pîrleazul ideii de nonsens al femeii-fotbalist. Și-o imaginează cineva
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
joacă adesea rolul principal (e drept, tot ca proiecție a "privirii îndrăgostite"). Michael R. Booth afirma că eroina este centrul emoțional ("the emotional chore"), ochiul uraganului ("the storm centre")97, și tot așa Ibrăileanu, după cum știm, scotea reprezentarea artistică a femininului din orizontul comicului sau tragicului (nu însă și din cel al dramaticului), pe motiv că femeia, întruchipând o esență de ordin general ("natura", "pasiunea" etc.), nu e un "tip", un "caracter", o "individualitate", și prin urmare nu se lasă "descifrată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
își exprimă ignoranța completă în legătură cu identitatea frumoasei femei. În consecință, el va fi sancționat cu și mai mare asprime de către Ciprian, orator iscusit și galant, care se grăbește să repare greșala nevrednicului bărbat printr-un elogiu bine ticluit adus eternului feminin și frumuseții fără identitate ori stare civilă, de vreme ce "numele îi e scris pe colțul buzelor umede, i se afundă în gropițele obrazului, i se urcă pe tâmplă pe un fir auriu, i se încolăcește în părul blond, i se afundă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de inferioritate specific și o juvenilă nechibzuință drastic sancționată de "înțeleptul" Ciprian, meșter în arta versului și a iubirii deopotrivă. Dar, din moment ce s-a întors acasă hotărât să se vindece, e de prevăzut că Andrei va învăța să întrezărească "eternul feminin" și în frumusețile locului, la fel cum odinioară se închina la "icoana" lui Mab ori la "feea lui Shakespeare", plictisit de ifosele prefăcutei franțuzoaice. 4.2.2. Personajul-discurs. Cristalizarea amoroasă, între spațiul public și spațiul privat Incipitul romanului regizează de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a. coordonate categoriale de gradul I, prin care unitățile lingvistice - componente ale sistemului lexical - primesc o anumită identitate lexico-gramaticală, de gradul I, de tipul substantivitate, verbalitate, adverbialitate etc.: student, studiere, a studia, studențește etc., sau de gradul II: substantiv masculin/feminin, verb personal/impersonal etc.; b. coordonate categoriale de gradul II, prin care se dezvoltă sensuri gramaticale categoriale, cu originea numai în opoziții interne, la nivel morfologic (numărul singular/plural) sau cu originea în opoziții interne determinate de intrarea unităților lexicale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a substantivului; forma -le caracterizează substantivele terminate în -e: părinte-le, nume-le. La substantivele terminate în consoană sau în postconsonatic intervine vocala de legătură u: student-u-l, pui-u-l. Când substantivul se termină în semivocala ®? (le®?), acesta devine vocală: (leu-l). Feminin singular Feminin Neutru plural N.Ac -a cas-a, steau-a, carte-a -le cas-le, stele-le, cărți-le, becuri-le G.D. -i case-i, stele-i, cărți-i -lor case-lor, stele-lor, cărți-lor, becuri-lor Amalgamarea morfemelor conjunctetc "Amalgamarea morfemelor conjuncte
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.). Se înscriu într-un raport semantic orientat de o anumită viziune, arhaică, și nu în mod absolut constantă, substantivele care denumesc „obiecte” din lumea plantelor; există, între altele, o corelație aproape permanentă între raportul pom - fruct și raportul masculin - feminin: vișin-vișină, nuc-nucă, păr-pară, prun-prună. Face excepție substantivul măr, masculin ca nume al copacului, neutru ca nume al fructului. În aceeași perspectivă, a interpretării subiective a lumii extralingvistice, se înscriu substantivele denumind flori; majoritatea sunt de genul feminin: floare, lalea, floarea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
director - directoare trădător - trădătoare educator - educatoare traducător - traducătoare muncitor - muncitoare scriitor - scriitoare -el - ică: nepoțel - nepoțică vițel - vițică purcel - purcică Observații: • Între substantivele feminine derivate prin sufixul -easă, unele prezintă o modificare semantică și în sfera sensului lexical; croitoreasă înseamnă femininul substantivului masculin croitor, cu păstrarea nucleului semantic lexical: ‘ființă umană care face croitorie’. Ofițereasă, în schimb, cel puțin până de curând, însemna „soție de ofițer”. În stadiul actual al limbii române poate avea două sensuri: (1), ființă de sex feminin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
istoric literar, muzeograf etc. • feminine: rudă, călăuză, persoană etc. Arhigenultc "Arhigenul" În mod frecvent, raportul semantic în interiorul opoziției masculin-feminin se întrerupe. În interpretarea lingvistică trece pe prim plan specia ca atare, iar substantivele se caracterizează prin forma masculinului sau a femininului.: • masculin: cal, copil, iepure, părinte, porc, porumbel, om etc. • feminin: gâscă, pisică, rață etc. Se înscriu în categoria arhigenului substantivele care concentrează în sfera lor semantică amândoi termenii opoziției masculin-feminin. Actualizarea termenilor opoziției se face prin hiponime: copil (arhigen) ® băiat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Arhigenul" În mod frecvent, raportul semantic în interiorul opoziției masculin-feminin se întrerupe. În interpretarea lingvistică trece pe prim plan specia ca atare, iar substantivele se caracterizează prin forma masculinului sau a femininului.: • masculin: cal, copil, iepure, părinte, porc, porumbel, om etc. • feminin: gâscă, pisică, rață etc. Se înscriu în categoria arhigenului substantivele care concentrează în sfera lor semantică amândoi termenii opoziției masculin-feminin. Actualizarea termenilor opoziției se face prin hiponime: copil (arhigen) ® băiat (M.), fată (F.) Prin această posibilitate de actualizare, substantivele din
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pluralia tantum, de tipul bovine, ovine etc. Ambigenultc "Ambigenul" Substantivele denumind ființe umane pot reprezenta, la plural, categoria arhigenului: oameni, copii etc. dar pot constitui și clasa ambigenului, când pluralul nu corespunde direct singularului ci rezultă din dominarea masculinului asupra femininului: Sunt ambigene substantivele cărora nu le corespunde un singular în clasa arhigenului. Apartenența substantivelor la cele trei genuri se manifestă în planul expresiei printr-o serie de deosebiri fonetice, morfologice și sintactice. La nivel fonetic, deosebirile sunt relative. Terminația de la
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nivel/nivele), -Ø/-ă, (ou-ouă) sunt caracteristice substantivelor neutre. Când dezinențele de număr nu asigură distincția de gen prin ele înseși, diferențierea se face la nivelul combinării dezinențelor de număr cu morfemul de determinare la singular: o/niște + e/i: feminin (o vulpe/niște vulpi) față de un/niște + e/i: masculin (un frate/niște frați), o/niște + ă/i - feminin (o bancă/niște bănci) față de un/niște + ă/i -masculin (un tată/niște tați); o/niște + e/e - feminin (o directoare
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ele înseși, diferențierea se face la nivelul combinării dezinențelor de număr cu morfemul de determinare la singular: o/niște + e/i: feminin (o vulpe/niște vulpi) față de un/niște + e/i: masculin (un frate/niște frați), o/niște + ă/i - feminin (o bancă/niște bănci) față de un/niște + ă/i -masculin (un tată/niște tați); o/niște + e/e - feminin (o directoare/niște directoare) față de un/niște + e/e -neutru (un nume/niște nume). La nivel sintactic, în baza principiului acordului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e/i: feminin (o vulpe/niște vulpi) față de un/niște + e/i: masculin (un frate/niște frați), o/niște + ă/i - feminin (o bancă/niște bănci) față de un/niște + ă/i -masculin (un tată/niște tați); o/niște + e/e - feminin (o directoare/niște directoare) față de un/niște + e/e -neutru (un nume/niște nume). La nivel sintactic, în baza principiului acordului, care guvernează desfășurarea relației de dependență substantiv-adjectiv, substantivul-regent impune adjectivului-determinant propriile categorii gramaticale. Iar, cum la adjectiv opoziția de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
niște + e/e -neutru (un nume/niște nume). La nivel sintactic, în baza principiului acordului, care guvernează desfășurarea relației de dependență substantiv-adjectiv, substantivul-regent impune adjectivului-determinant propriile categorii gramaticale. Iar, cum la adjectiv opoziția de gen, limitată la doi termeni (masculin/feminin) este, în general, regulată, ea devine o marcă a apartenenței la o anumită clasă de gen a substantivului. În flexiunea adjectivului demonstrativ de apropiere antepus substantivului regent, dezinențele specifice de gen-număr sunt: -Ø/-i, pentru masculin: acest-Ø student/aceșt-i studenți
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ea devine o marcă a apartenenței la o anumită clasă de gen a substantivului. În flexiunea adjectivului demonstrativ de apropiere antepus substantivului regent, dezinențele specifice de gen-număr sunt: -Ø/-i, pentru masculin: acest-Ø student/aceșt-i studenți, și -ă/-e pentru feminin: aceast-ă studentă/acest-e studente. Aceleași opoziții dezinențiale caracterizează și flexiunea adjectivelor calificative variabile după gen: student inteligent-Ø/studenți inteligenț-i (masculin), studentă inteligent-ă/studente inteligent-e. În consecință, substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială de număr Ø/i
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
are la singular dezinența Ø: student>studentu-l, stea>stea-u-a. Substantivele masculine cu dezinența -ă la singular primesc articolul feminin -a: popă-popa, papă-papa etc. Observații: Substantivul tată recurge, la singular, la ambele morfeme: -l, de masculin: tată-l și -a, de feminin: tat-a. Determinarea prin forma de masculin caracterizează substantivul intrat, ca regent, într-o relație sintactică: „I-am dat tatei”, dar „I-am dat tatălui tău.” Determinarea prin forma de feminin este specifică întrebuințării substantivului ca singularia tantum din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]