2,707 matches
-
ani de apariție, numai 230 de numere, din cauza faptului că uneori nu a ieșit bisăptămânal, ci săptămânal, iar alteori, mai ales în anul 1880, la intervale de timp și mai mari. Directoarea publicației a fost Maria Flechtenmacher, publicistă și militantă feministă. Revista avea un conținut variat. Secretar de redacție este tânărul ziarist socialist Paul Scorțeanu, iar printre colaboratori se numără Sofia Nădejde și C. Mille. Programul publicat în primul număr anunță articole de morală și educație, de știință și literatură, de
FEMEIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286979_a_288308]
-
Paul Scorțeanu, iar printre colaboratori se numără Sofia Nădejde și C. Mille. Programul publicat în primul număr anunță articole de morală și educație, de știință și literatură, de politică externă, varietăți, gospodărie etc. și formulează câteva generalități legate de crezurile feministe. F.r. a găzduit literatură originală și traduceri, potrivit gustului și simpatiilor directoarei. S-au tipărit scrieri de V. Alecsandri, Iosif Vulcan, Delavrancea, Ronetti-Roman, G. Crețeanu, Al. Macedonski, D. Dăscălescu, G. I. Ionnescu-Gion, I. N. Polychroniade, I. I. Roșca, D. N.
FEMEIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286979_a_288308]
-
Aceste acțiuni internaționale... sunt finanțate de Ministerul German Federal pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Ministerul de Externe... Printre partenerii străini se numără partide politice, parlamente și guverne; institute de educație și cercetare; universități; confederații și sindicate din industrie; cooperative; organizații feministe, de mediu și de automotivare; și mass-media. Toate aceste proiecte au ca scop promovarea democrației și dezvoltarea, îmbunătățirea relațiilor interumane, indiferent de etnie, sprijinirea organizațiilor de automotivare și combaterea cauzelor sărăciei și distrugerii mediului” șcitat pe www.kas.de/stiftung
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și prin versiunile în engleză ale unor descântece, care i-au impus traducătoarei un îndelungat travaliu, menit a transpune formule și mituri greu traductibile. Cartea cercetează și „interesul pe care analiza farmecelor de dragoste l-ar putea prezenta pentru studiile feministe”. „Create de femei - adaugă G. - farmecele românești de dragoste reflectă un univers semantic feminin centrat în jurul identității ocupațiilor, valorilor și acțiunilor feminine.” Antologia de texte și studiul introductiv nu pun accent pe latura magică a acestor creații, ci pe poezia
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
Adevărul literar și artistic”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” ș.a. „Revista noastră”, întemeiată de H. în martie 1905 și condusă de ea până în aprilie 1907 (seria a doua, iunie 1914 - iunie 1916), a fost concepută ca un organ de propagandă feministă. Publicația a devenit cu timpul una sămănătoristă, aici colaborând G. Coșbuc, Zaharia Bârsan, Tudor Pamfile, I. Dragoslav, dar și o bună parte a condeielor feminine notabile în epocă: Sofia Nădejde, Elena Sevastos, Maria Baiulescu, Maria Cunțan, Ana Conta-Kernbach, Ecaterina Arbore
HODOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
așteptările de rol în grupul familial 121 6.1.1. Stereotipii sociale privind diferențele dintre bărbat și femeie 122 6.1.2. Teorii despre structura și dinamica rolurilor în familie 125 6.1.3. Complementaritate și conflict de rol. Mișcarea feministă 131 6.2. Distribuția sarcinilor domestice. De la ideologie la fapte 136 6.2.1. Profesia și viața casnică 136 6.2.2. Organizarea bugetului familial 140 6.2.3. Puterea și luarea de decizii în familie 142 6.2.4
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la reorientări în câmpul ei tematic. În anii ’70, două mari evenimente au marcat evoluția studiilor asupra familiei și le-au împins înspre formularea unor teorii mai generale (Huber și Spitze, 1988). În primul rând, un nou val al mișcării feministe a concentrat atenția asupra explicării variabilei „statutul femeii în familie”. Se puneau întrebările: Dacă diviziunea socială a muncii duce la o atât de mare stratificare (socială) de putere și prestigiu, atunci diviziunea muncii casnice are și ea efecte similare?; Care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cea de-a doua, asistența socială, terapia și autoterapia pot surmonta sau ameliora situațiile tensionale (vezi capitolele 9 și 10). d) Inspirate din teoria conflictualistă sau dezvoltând în paralel critici la compoziția de roluri și reguli ale familiei tradiționale, perspectivele feministe asupra familiei subliniază gravele inechități în defavoarea soțiilor și a mamelor și acuză din punct de vedere epistemic considerarea familiei în forma ei tradițională, dar în mare parte și actuală, drept „ceva natural”. Feministele susțin că este vorba despre o construcție
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
roluri și reguli ale familiei tradiționale, perspectivele feministe asupra familiei subliniază gravele inechități în defavoarea soțiilor și a mamelor și acuză din punct de vedere epistemic considerarea familiei în forma ei tradițională, dar în mare parte și actuală, drept „ceva natural”. Feministele susțin că este vorba despre o construcție socială elaborată de bărbați, programată sau nu, pentru a le apăra privilegiile. Vom reveni asupra problemei în secțiunea 6.1.3. Unii dintre autorii care prezintă teorii referitoare la familie vorbesc și despre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
despre dezvoltarea familiei (ciclul familial) ca despre o teorie distinctă (Strong, DeVault, Sayad, 1998), evidențiind principalele stadii (constituirea familiei, nașterea primului copil etc.) prin care trece familia și specificul problemelor pe care le întâmpină (vezi 6.4.). Ca și perspectiva feministă, acestea nu constituie teorii propriu-zise, ci mai mult modalități și tematici de abordare. De asemenea, în literatura de specialitate consacrată teoriilor despre familie, în particular, raportului funcționalism-confictualism, se vorbește (vezi, de exemplu, Leeder, 2004) de teorii critice radicale, începând cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
puțin pentru o perioadă, ea poate ajunge la situații de criză, cu efecte negative pe multiple planuri, inclusiv pe cel al sporirii violenței domestice (vezi și 6.5). În spiritul teoriilor critice radicale se înscriu și unele accente ale ideologiilor feministe, pomenite mai la început, cum ar fi, de pildă, așa-numita teorie a conduitei „rebel-sfidătoare” (queer theory, Leeder, 2004), în viziunea căreia oamenii, bărbații, dar cu deosebire femeile, ar trebui, mai mult decât o fac prin postmodernism, să arate ostentativ
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
susține că disrupția conjugală este - în evaluarea vieții de familie ca inechitabilă de către actorii scenei familiale - un factor de prim ordin. 6.1.3. Complementaritate și conflict de rol. Mișcarea feministătc "6.1.3. Complementaritate și conflict de rol. Mișcarea feministă" Imaginea familiei ca un tot armonic în care se modelează prin interacțiuni pozitive personalitatea membrilor săi și absoarbe dificultățile de toate genurile este una destul de idilică. De cealaltă parte, abordările ce deplasează accentul pe calculul rece al intereselor pragmatice, pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
particularități marcante datorită economiei de comandă, ce avea și principiul încadrării cât mai multor femei în producție. După 1989, în consens cu bulversarea vechilor structuri economice, a scăzut și numărul femeilor angajate. În același timp, s-a reînviorat substanțial mișcarea feministă, care milita nu numai pentru o reconsiderare a statutului ei politic, profesional, cultural în societate, ci și a statutului și rolului ei în familie. Femeile nu mai vor să fie simple mașini de făcut dragoste și copii sau menajere. Afirmarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
spus, în vreme ce complementaritatea tradițională rezultă din asocierea a două tipuri de activități specifice (a bărbatului și a femeii), cea modernă pretinde ca amândoi soții să fie implicați eficient în toate aspectele concrete ale vieții familiale. Pe de altă parte, mișcarea feministă a insistat, și în unele țări a reușit, caactivitatea casnică, respectiv condiția de gospodină, să fie considerată ca oricare activitate socială profesionalizată și să fie plătită. Desigur, valoarea muncii casnice și a creșterii copiilor este luată în calcul la împărțirea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Desigur, valoarea muncii casnice și a creșterii copiilor este luată în calcul la împărțirea bunurilor în cazul divorțului, dar ea ar trebui să aibă toate caracteristicile socioeconomice legale ale unei profesii, deși nu e ușor cuantificabilă. Să menționăm că mișcarea feministă nu cuprinde doar femei. Majoritatea specialiștilor din domeniul științelor socioumane (desigur și alți mulți bărbați) sunt profeminiști. Unii dintre ei subliniază că modelul tradițional (curent încă) de complementaritate format pe stereotipia de roluri este costisitor pentru femei în primul rând
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rațional, echilibrat, stăpân pe sine și lider al grupului domestic, el trebuie să facă mereu eforturi să-și ascundă slăbiciunile, să-și controleze reacțiile emoționale, ceea ce determină și o anumită incapacitate de comunicare afectivă în relațiile interpersonale. Preocupările față de mișcarea feministă și restructurarea profundă a rolurilor în familie sunt însă și de alt gen, scoțând în evidență și alte pierderi previzibile pentru bărbați. Ele merg pe linia costurilor psihologice, cu explicații psihanalitice chiar. Argumentul de esență este că, în relația conjugală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mare, angoasat, deprimat și derutat. Conținând o doză de adevăr, respectiva reprezentare mi se pare totuși, în cea mai mare parte, distorsionată față de activitatea cotidiană. Oricum, mulți dintre bărbații intelectuali occidentali s-au simțit ofensați de accentele agresive ale mișcării feministe și au propus o reacție masculină, o ideologie care să-i îndemne pe bărbați să-și cultive propria condiție biologică (inclusiv prețuirea și îngrijirea corpului), să cultive prietenia sinceră între ei, să nu se lase culpabilizați pentru nedreptățile istoriei (incluzând
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
eforturi și riscuri tot mai mari, până când nu puțini dintre ei ajung în spitale de boli cardiovasculare și neuropsihiatrice. Așadar, plecând de la limitele pe care le incumbă condiția de bărbat în lumea contemporană și ca o reacție fermă la mișcarea feministă, reprezentanți ai sexului „tare” au propus o reconsiderare a condiției bărbatului în societatea actuală (cu referire în primul rând la cea americană), unii militând pentru poziția de macho a bărbatului în orice împrejurare, respectiv cultivarea masculinității proeminente, alții încercând soluții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vinovați sau inamici ostili; să dezvolte și să prețuiască prieteniile între bărbați. În legătură cu feminismul sau masculinismul, fără a deține date statistice planetare, putem afirma că, probabil, majorității femeilor și bărbaților le repugnă sexismul, atât șovinismul masculin, cât și extravaganțele mișcării feministe. Aportul practic al disciplinelor socioumane, în speță al psihosociologiei în materie de gender (gen social), îl constituie identificarea barierelor artificiale bărbat-femeie, a circumscrierii rolului lor disfuncțional și a dezvăluirii mecanismelor prin care pot fi demontate. O contribuție notabilă în această
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
6.2. Distribuția sarcinilor domestice. De la ideologie la fapte" 6.2.1. Profesia și viața casnicătc "6.2.1. Profesia și viața casnică" Angajarea femeilor în câmpul productiv necesită o redistribuire de roluri în grupul domestic. Nu întotdeauna însă ideologia feministă a unei noi complementarități se traduce în comportamente efective. Cu deosebire pentru fostele țări socialiste, intrarea femeii în slujbe de opt ore nu a fost însoțită de o descărcare corespunzătoare (în multe împrejurări nici parțială) de sarcinile casnice tradiționale. Chiar dacă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familia supusă unor presiuni economice și sociale care nu are susținerea comunității (îngrijirea copiilor, asistență socială și medicală, ajutor material) măresc extrem de mult riscul de violență între soți și abuzul față de copii. • Modelul patriarhal/autoritar, reclamat în special de mișcarea feministă, scoate în evidență că prin tradiție bărbatul era considerat stăpânul casei, iar comportamentul discreționar, inclusiv prin agresarea fizică a celorlalți membri ai familiei, era de la sine înțeles. Autoritatea patriarhală nu este însă nicidecum o relicvă istorică, nici măcar în democrațiile avansate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
societale, ce funcționează ca un fundament pentru abuz, delincvență, prostituție, vagabondaj. Analizând violența în familie și abuzul sexual al copiilor, A. Giddens (2000) le plasează sub titlul „fața nevăzută a familiei”. Este o expresie cultivată mai cu seamă datorită mișcării feministe, ce a pus pe tapet ideea că spațiul familial este departe de a fi unul senin, plin de armonie, ci e impregnat de mari convulsii și nedreptate, cu deosebire la adresa soțiilor și a copiilor, și că a proteja în continuare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
parte, femeilor li s-ar cuveni din principiu o răsplată a investițiilor pe care le-au făcut în nașterea, creșterea și îngrijirea copiilor și în viața domestică în general. Tot mai mult se acreditează ideea - de prim-plan în mișcarea feministă - că în special pentru femeile casnice munca lor ar trebui cuantificată și recunoscută legal. În cadrul discuției noastre vizavi de divorțul „fără vină”, L. Weitzman (1985) argumentează că la stabilirea celor două feluri de ajutoare (child support și alimony) se impune
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este necesar ca lamentări de genul „Soțul niciodată nu mă ascultă cu seriozitate” sau „Nu este de acord cu nimic din ce spun eu” să fie revăzute în lumina deosebirilor firești de stil bărbat-femeie. Mulți autori, cu precădere reprezentantele orientării feministe, consideră însă că aceste diferențe nu sunt deloc firești, ci ele reflectă dominația bărbatului și înteritoriul familial. Comentând gradul mai mare de insatisfacție al femeilor în căsnicie decât al bărbaților, ca și faptul că ele inițiază în proporție mai ridicată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că aceste diferențe nu sunt deloc firești, ci ele reflectă dominația bărbatului și înteritoriul familial. Comentând gradul mai mare de insatisfacție al femeilor în căsnicie decât al bărbaților, ca și faptul că ele inițiază în proporție mai ridicată divorțul - activista feministă L. Sontag (1994) reliefează următorul episod tipic în neînțelegerile familiale: femeia identifică subiectul discuției (inegalitatea în realizarea sarcinilor gospodărești, de exemplu); bărbatul neagă validitatea și importanța problemei; femeia insistă; bărbatul o acuză de „cicăleală”; femeia devine supărată și furioasă; bărbatul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]