2,721 matches
-
că ?. Protestele care îmbracă astfel de forme sunt socotite de rea credință. Ele se înscriu în vasta categorie a teoriilor vulnerabilității și protecției: vulnerabile fiind, femeile trebuie protejate de „” și de stresul profesiilor concurențiale. Formula cadru a teoriei și mișcărilor feministe a valului al II-lea: Ceea ce este personal, este politic, cu numeroasele sale semnificații: diviziunea muncii casnice afectează participarea politică; actele de guvernare afectează viața privată; drepturile omului se opresc la ușa casei are, la rândul său, numeroși critici. Aceștia
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
afectează viața privată; drepturile omului se opresc la ușa casei are, la rândul său, numeroși critici. Aceștia din urmă se referă la faptul că viața privată este un drept în sine și că nimeni nu își dorește „” în propriul dormitor. Feministele nu neagă viața privată ca valoare, ci faptul că în numele acestei valori se pot camufla nedreptățile, abuzurile și violențele din familie. Ambele feluri de vieți, și cea publică și cea privată sunt valoroase, trebuiesc menținute, dar operarea cu dreptul la
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
valoroase, trebuiesc menținute, dar operarea cu dreptul la privatitate nu trebuie să însemne abolirea drepturilor persoanei în interiorul familiei. În feminismul românesc al valului I există numeroase idei critice asupra politicii și politicilor care au afectat viața femeilor (vezi Istoria mișcării feministe românești). În regimul comunist o astfel de reflecție asupra relațiilor politice de gen nu a fost posibil să fie formulată public. Actual, în tranziția post-comunistă est-europeană în general, românească în particular, teoria politică asupra relațiilor de gen este în curs
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
târzii ai carierei sale în Statele Unite ale Americii. Teoriile sale puneau la îndoială câteva din viziunile tradiționale ale lui Sigmund Freud, în special teoriile sale referitoare la sexualitate și orientarea instictuală a psihoanalizei. este creditata că autoarea fondatoare a psihologiei feministă, considerată a fi un răspuns la teoria freudiana a invidiei penisului. Psihologa germană nu a fost de acord cu opinia lui Freud referitoare la diferențele inerente dintre psihologia femeii și cea a bărbatului, tratându-le prin prisma diferențelor culturale și
Karen Horney () [Corola-website/Science/333785_a_335114]
-
și Florența, unde are revelația artelor plastice. În 1936 călătorește în Marea Britanie, cu scopul de a stabili în România o organizație religioasă după modelul "grupului Oxford". Între 1932 și 1942 realizează o serie de conferințe radiofonice pe subiecte culturale și feministe, conferințe care i-au atras atenția și lui Tudor Arghezi. În 1936 contribuie cu articole la "Istoria Filozofiei Moderne", publicată de Societatea Română de Filozofie. De acum înainte se va axa doar pe teatru și reprezentări dramatice. Între 1939-1940 lucrează
Alice Voinescu () [Corola-website/Science/315352_a_316681]
-
a ajuns în mainstream, feminismul radical și queer</i> rămâne marginal atât în societate, cât și pe scena artistică. Numărul 6 al Gazetei de Artă Politică - Artă, Gen, Sexualitate- își propune să radiografieze proiecte culturale și artistice, discursuri queer</i> feministe și perspective empancipatoare asupra sexualității și identității de gen. Vă invităm să contribuiți cu recenzii, eseuri, analize, interviuri pe tema <b>Artă, Gen, Sexualitate</b>, în vederea publicării pe site-ul <b>Gazetei de Artă Politică</b>. Adresa de contact: <a
Apel la texte și intervenții: GAP 6 – Artă, Gen, Sexualitate () [Corola-website/Science/295759_a_297088]
-
de Judith Butler[1] „Femeile” ca subiect al feminismului Teoria feministă a presupus de-a lungul timpului că există o anumită identitate, înțeleasă ca fiind reprezentată de categoria femeilor, care nu doar generează interese și țeluri feministe în cadrul unui discurs, ci constituie chiar subiectul pentru care se aspiră la reprezentare politică
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
de Judith Butler[1] „Femeile” ca subiect al feminismului Teoria feministă a presupus de-a lungul timpului că există o anumită identitate, înțeleasă ca fiind reprezentată de categoria femeilor, care nu doar generează interese și țeluri feministe în cadrul unui discurs, ci constituie chiar subiectul pentru care se aspiră la reprezentare politică. Însă politică și reprezentare sunt termeni controversați. Pe de o parte, reprezentare funcționează ca termen operațional în cadrul unui proces politic ce urmărește să crească vizibilitatea și
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
proces politic ce urmărește să crească vizibilitatea și legitimitatea femeilor că subiecte politice; pe de altă parte, reprezentarea este funcția normativa a unui limbaj care fie dezvăluie, fie manipulează ceea ce se presupune a fi adevărat despre categoria femeilor. Pentru teoria feministă, dezvoltarea unui limbaj care să ofere o reprezentare completă a femeilor a apărut ca necesară pentru a putea alimenta vizibilitatea politică a femeilor. Având în vedere răspândirea condiției culturale care reprezintă greșit sau deloc viețile femeilor, un asemenea țel era
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
a femeilor a apărut ca necesară pentru a putea alimenta vizibilitatea politică a femeilor. Având în vedere răspândirea condiției culturale care reprezintă greșit sau deloc viețile femeilor, un asemenea țel era evident important. Aceasta concepție dominantă asupra relației dintre teoria feministă și politica a început să fie chestionata în interiorul discursului feminist. Însăși natură de subiect a femeii nu mai este înțeleasă în termeni stabili sau liniari. Există multe materiale care nu doar pun la îndoială validitatea „subiectului” că cel mai potrivit
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
și ierarhizați în funcție de gen sau subiecți presupuși masculini. În astfel de cazuri, un apel necritic către un astfel de sistem pentru emanciparea „femeilor” va fi în mod evident defetist. Problema subiectului este esențială pentru politica, și în special pentru politica feministă, căci subiecții juridici sunt în mod invariabil produși prin anumite practici excluzive care devin „invizibile” o dată ce structura juridică a politicii a fost constituită. Cu alte cuvinte, construcția politică a subiectului demarează cu anumite scopuri excluzive, aceste operațiuni politice sunt ascunse
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
recunoscut de lege”, pentru a putea invocă acea creație discursiva că premisa fundamentală naturalizata care legitimează ulterior hegemonia acelei legi. Nu este de ajuns să cercetăm cum anume femeile ar putea fi mai bine reprezentate în limbaj și politică. Critică feministă ar trebui să înțeleagă și felul în care categoria „femeilor”, subiectul feminismului, este produsă și îngrădita chiar de structurile de putere prin care se caută, de fapt, emanciparea ei. [...] Identitate, sex și metafizica substanței Ce se vrea spus prin „identitate
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
dorința - efectul practicilor de reglementare identificabile că heterosexualitate obligatorie? Ne-ar întoarce oare această explicație la un alt cadru totalizant în care heterosexualitatea obligatorie nu face decât să înlocuiască falogocentrismul[3] că singura cauza a oprimării de gen? [...] În cadrul teoriei feministe, este clar că prezența dinamicilor de putere în sexualitate nu este același lucru cu simplă consolidare sau expansiune a unui regim de putere heterosexist sau falogocentric. Prezenta așa-numitelor convenții heterosexuale în contexte homosexuale, precum și proliferarea discursurilor din sfera gay
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
evident că Doriana, Laurențiu, Gabi și Laura (actorii cu care am colaborat) gândeau la fel ca noi, cele de la asociația pentru egalitate de gen. De la ei am înțeles că, cel puțin din partea actorilor, există interes pentru zona socială, pentru teme feministe, deschidere spre experimente cu metode din teatru în intervenții comunitare și spre formule de educație asumat critice. Evident, nu știu dacă pur și simplu ne-am “găsit” sau dacă, de fapt, conștiința critică a colaboratorilor noștri nu exprimă o experiență
De ce mai merg la teatru... () [Corola-website/Science/295743_a_297072]
-
care îi includea pe atunci și pe viitorii "„The Goodies”" - Tim Brooke-Taylor, Bill Oddie și Graeme Garden - precum și pe Jonathan Lynn (co-autor a "Yes Minister" și "Yes, Prime Minister"). În timpul în care Idle a fost președintele clubului de teatru, scriitoarea feministă Germaine Greer și redactorul Clive James erau de asemenea membri. Înregistrările de atunci includ sketchuri ale lui Idle și Cleese. Sunt păstrate acum în arhivele Pembroke Players, împreună cu rolurile lui Idle în unele producții ale societății dramatice a teatrului universitar
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
] (în ebraică: רוזה וולט-שטראוס; n. 24 august 1856, Cernăuți - d. 15 decembrie 1938, Geneva) a fost o activistă feministă din SUA și Palestina, evreica din Bucovina, prima femeie cetățeana a Austriei având diplomă de medic (absolventa a universității din Berna din 1878). Specializată în oftalmologie, s-a distins ulterior în lupta pentru obținerea dreptului femeilor evreice din Palestina (Eretz
Rosa Welt-Straus () [Corola-website/Science/321180_a_322509]
-
album de studio "This Is Acting" (2016). Astfel, Sia pășește pe urmele Arethei Franklin, Madonnei și ale Ellei Fitzgerald devenind nouă regina a muzicii pop. Sia a dezvăluit pentru "The Howard Stern Show" că, ea crede în Dumnezeu și este feministă. De asemenea, ea este vegană.
Sia Furler () [Corola-website/Science/324970_a_326299]
-
el a menționat într-o scrisoare din 1884, ca mari întrebări ale epocii noastre: ,Avanpostul" (Placówka, 1886) despre țăranii polonezi, "Păpușă"(Lalka, 1889)despre aristrocratie și orășeni idealiști, care se luptă să implementeze reforme sociale; " Emancipatele"(Emancypantki, 1893)despre frământările feministe și singurul rămân istoric, "Faraonul"(Faraon, 1895)despre mecanismele puterii politice. Opera de cea mai mare întindere și cu cel mai universal interes este "Faraonul". Nuvele lui Prus, la fel ca si povestirile lui, au fost inițial publicate în ziar
Bolesław Prus () [Corola-website/Science/309900_a_311229]
-
spațiu comun pentru copii care provin din medii diferite, astfel încât să existe un schimb real de experiență între ei,” explică Andra Matzal, de la Think Outside the Box. ”Dacă la primele ateliere, mai multe eleve de liceu se autodeclarau, de pildă, feministe, la următoarele, din ce în ce mai multe fete de la școlile generale au început să aducă în discuție drepturile femeilor. Copiii de la Clubul de Educație Alternativă din Ferentari ne-au dat tuturor o lecție importantă despre maturitatea care nu ține cont de vârstă.” Dincolo de
15 elevi din București, „Jurnaliști în curtea școlii” () [Corola-website/Science/296039_a_297368]
-
a desemnat-o pe Nujood Ali și avocata sa Shada Nasser drept „Femeia anului”. Curajul lui Ali a fost lăudat de femei proeminente, printre care Hillary Clinton și Condoleezza Rice. Avocata lui Ali, Shada Nasser, născută în 1964, este o feministă și specialistă în drepturile omului. Forțată de părinți să se căsătorească la 10 ani, abuzată de soțul legitim, Ali a avut curajul să meargă singură la tribunal și a devenit cea mai tânără femeie divorțată din lume. Era o fetiță
Nojoud Ali () [Corola-website/Science/329015_a_330344]
-
este o formație feministă de punk rock din Moscova. Înființată în august 2011, aceasta organizează spectacole provocatoare despre viața politică din Rusia în locuri neobișnuite, cum ar fi pe acoperișul unui troleibuz sau pe o schelă aflată la metroul din Moscova. Pe 21 februarie
Pussy Riot () [Corola-website/Science/327152_a_328481]
-
frumoase ori deștepte provoacă, în rândul fetelor frumoase, complexul lipsei lor de inteligență). Sociologi, psihologi sau psihanaliști precum Freud, Mead, Piaget, Cooley, Goffman au abordat în cadrul teoriilor lor despre dezvoltarea identității de sine și aspecte ale socializării de gen. Teoria feministă la rândul ei a fost foarte preocupată de studierea mecanismelor, proceselor și consecințelor socializării de gen preluând critic teoriile existente. Juliet Mitchell este printre primele autoare care abordează sistematic subiectul în "Women. The Longest Revolution" (1966) Ea consideră că socializarea
Socializare de gen () [Corola-website/Science/325270_a_326599]
-
*Tema GAP6 În secolul XX, în spațiul occidental, revoluția feministă și cea sexuală au deschis drumul mișcării de eliberare a minorităților sexuale și de gen. Poziția femeii, sexualitatea, identitatea de gen și orientarea sexuală sunt reevaluate și redefinite din perspective noi, emancipatoare. Atât în cadrul mișcărilor feministe, cât și al celor
Artă, gen, sexualitate () [Corola-website/Science/295787_a_297116]
-
în spațiul occidental, revoluția feministă și cea sexuală au deschis drumul mișcării de eliberare a minorităților sexuale și de gen. Poziția femeii, sexualitatea, identitatea de gen și orientarea sexuală sunt reevaluate și redefinite din perspective noi, emancipatoare. Atât în cadrul mișcărilor feministe, cât și al celor pentru drepturile LGBT, se dezvoltă poziții radicale de stânga, intersecționale, care caută să conecteze lupta pentru drepturile femeilor și minorităților sexuale și de gen cu pozițiile anti-rasiste și anticapitaliste. În spațiul românesc, idei feministe apar încă
Artă, gen, sexualitate () [Corola-website/Science/295787_a_297116]
-
în cadrul mișcărilor feministe, cât și al celor pentru drepturile LGBT, se dezvoltă poziții radicale de stânga, intersecționale, care caută să conecteze lupta pentru drepturile femeilor și minorităților sexuale și de gen cu pozițiile anti-rasiste și anticapitaliste. În spațiul românesc, idei feministe apar încă din secolul XIX, dar, în absența unei mișcări feministe puternice și radicale, poziția femeii în societate rămâne, inclusiv în perioada post-1989, normata violent de structurile patriarhale. În același timp, afirmarea comunităților LGBT este încă la început, într-o
Artă, gen, sexualitate () [Corola-website/Science/295787_a_297116]