1,278 matches
-
condițiile în care factorul aprioric al setului de principii normative interioare sfârșește ineluctabil în proba validantă a unei experiențe generatoare de îndemânare spirituală. Cele două modele se completează astfel reciproc în specificul funcțional al "aparatului" gnoseologic individual și rezumă drumul fenomenologic al elementului etic de la sursele sale obiective până la cea mai profundă preluare subiectivă a sa. Ele sunt simetric antagonice în privința sensului acțiunii lor. Dacă daimonul orientează întregul demers actant din interior spre în afară, oglinda preia din realitate cerința explicită
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
un for auto-referențial perfect lucid și inspirat, care degajă spațiul intențional conform unui plan elaborat după principiile unor ierarhii ale preeminențelor interioare. Fenomenologia husserliană a demonstrat importanța noeticului în științe (dar mai ales în filosofie) și a îndepărtat prin epoché fenomenologică aplicată existenței obiectului (și apoi a lumii în general) primatul absolut al ceea ce s-a numit "obiectivitate naivă", întorcând armele demersului științific esențial către un teritoriu controlat al eideticului (trecând prin stadiul intermediar al unei noeze deschizătoare de infinite perspective
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
opera conștiinței de sine colective, pe filonul reflexiv individual se fundamentează permanenta regenerare a disponibilității actante care face din personalitatea angajată un izvor nesecat de participație existențială. Individuația unui principiu presupune o "aspirare" integrativă a schemei generale și o replicare fenomenologică a ei în pluralitatea coezivă a elementelor unei activități, adică preluarea sâmburelui de semnificație universală în angrenajul inedit menit să confirme și să dovedească această universalitate. De aceea conștiința de sine trebuie să identifice această manieră de coborâre în concretul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
adoptă" rațiunea eficientă a unei sinteze funcționale de fundal în care se îmbină elemente reflexive cu instanțieri investigatoare care vizează înțelept lumea înconjurătoare. Încorporat contextului situațional și menținut permanent în priză aplicativă, actul se pliază pe axa timpului în modalități fenomenologice care țin de un prezent deschis oricăror combinații inter-dimensionale încărcate de sens existențial, regăsindu-se în formule de articulare destinală care au deopotrivă caracteristici determinate și orizont conceptual universal. El aparține de aceste formule-definiție atâta timp cât depinde de fluxul cogitațiilor de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
riguros afine organizărilor structurale ale obiectivității, materialul de lucru al rațiunii practice fiind esențial modelabil după categoriile subiectivității și invers. Pe de o parte, elementele teritoriului eidetic al doctrinei personale generale își găsesc cea mai potrivită localizare, traducerea evenimențială, expresia fenomenologică de natură concretă, "atingând" realitatea palpabilă într-o modalitate particulară care ține de o încarnare a principiilor abstracte. Pe de altă parte, obiectul se ridică la demnitatea ideală conținută în produsul final al unui demers de esențializare și inducție, urcând
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mâna înzestrată a artistului în hățișul încărcat de potențialitate provocatoare al versiunilor egal-plauzibile de exprimare. Combinarea tehnicilor tipice de manifestare artistică se traduce în imaginea cumulativă a unui moment istoric (adică a unei opere concrete), înscriind în existență o structură fenomenologică inițial concepută în gândire. Istoricitate și destin, sunt două determinări pe care le îmbracă aventura reflexivă și în varianta unui drum artistic. Însăși cunoașterea de sine are o origine substanțială ("întreaga cunoaștere de sine se naște din ceea ce este istoric
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
însemnele similarului fără aportul reflexiv validant, fără autentificarea statutară de care este capabilă doar conștiința de sine. Aceasta din urmă instituie un preambul spiritual în fiecare întâlnire cu semenul deschis către dialog. Paradoxul acestei situații speciale constă în fecunda dedublare fenomenologică a unei vizări înțelegătoare care răspunde simultan de sine și de alterul său și care percepe în acesta din urmă aceeași bifurcare funcțională. Distribuirea cogniției sporește sarcina de responsabilitate și preia într-un spațiu al familiarului tot ce identifică semnificativ
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
rezidă într-o asemenea simetrizare spirituală, în citirea în cifru comun a tuturor modulațiilor sufletești care poartă aparența ireductibilă a diversității. Conceptul strângerii laolaltă care ilustrează spiritual mecanismul esențial al învecinării comunitare conține în sfera sa de note o trăsătură fenomenologică a atracției reciproce generate de asemănarea interpersonală. Această atracție funcționează în deplină lumină a conștiinței și este distinctă de orice formă arhaică de magnetism după care se presupune că se orientează fenomenul relațional. Evaluarea lucidă și corect intenționată a propriilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
zona mult mai specifică vieții reflexive a cercului privat individual. Experiența socială are nevoie de o ghidare înțeleaptă pentru a alcătui un corpus unitar de voințe individuale, adică pentru a statua armonia însumării diversității personaliste. Mai mult, în simetric angajament fenomenologic, raționalitatea își întărește temeiurile existențiale o dată cu forța cumulativă a agregării sociale. Pe bună dreptate s-a afirmat că "rațiunea umană, ca și omul însuși, este timidă și precaută atunci când este lăsată singură, și capătă fermitate și încredere proporțional cu numărul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
joace jocul demiurgic în câmpul cunoașterii și să obiectiveze o personalitate în esența ei universalistă. Drumul progresiv al spiritului trece prin etapele valorificării reflexive și preia întreaga încărcătură a acestora pentru o investire mai înaltă care urmează să încununeze parcursul fenomenologic. În consecință, determinată pornind de la interioritate și trecând prin cuprinderea relațională, lumea capătă o nuanță accentuat umanizată și sfârșește prin a aparține rațiunii individuale aruncate peste relieful plural al lucrurilor. Radicalul canon idealist conferă astfel reflexivității un rol determinant care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
un simbol reprezentativ al celei mai înalte eficiențe existențiale, sau, mai precis, al celei mai înalte împliniri a unei auto-angajări fundamentale. Un simbol al unei realități infinite în diversitate, dar profund unitare în perspectiva centrării pe interioritate, vădind o constantă fenomenologică a unui primat nuclear al ego-ului autentic în fața unei obiectivități discontinue. Tot ce s-a acumulat și a beneficiat de testul unei întrebuințări teoretice este întors acum în rețeaua lăuntrică a cunoașterii de sine și își așteaptă ultima și poate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
marchează tocmai distanța de la o pluralitate fără firul unei legături de tip constitutiv la o unitate concretă și stabilă (garanție a dispunerii concentrice a straturilor intenționale). Subiectul acestor trăiri este vizat de către conștiința de sine într-o manieră a paradoxului fenomenologic, ca unitate a unei multiplicități funcționale. Existența validă logic a subiectului însuși ca agent al tuturor actelor sale de conștiință ține de o înțelegere a felului în care se "progresează" de la conștiința reprezentărilor la conștiința de sine propriu-zisă. Ceea ce anterior
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
FREIRE, P., L'educazione come pratica di libertà, Mondadori, Milano 1973. FRIEDMAN, D., L'ingranaggio delle libertà (1973), Liber libri, Macerata, 1977. FUKUDA, S., KUMAR, S. K., Readings în Human Development, Harvard University Press, Cambridge, 2003. GADAMER, H.G., Îl movimento fenomenologico, Laterza, Roma-Bari, 1994. GALIMBERTI, U., Îl corpo, Feltrinelli, Milano 1993. GARDNER, H., Formae mentis. Saggio sulla pluralità delle intelligenze, Feltrinelli Milano 1999 GOISIS, G., Mounier e îl labirinto personalista, Cedam, Padova 1988. GRANESE, A., Istituzioni di pedagogia generale. Principia educationis
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
2000); Creație și interpretare. Studii despre arta cuvântului (2003); Metafizică și credință (2005); Heliade necunoscutul. Ontologie și poetică (2007); Spiritul de finețe. Cincisprezece meditații (2009); Celălalt Hasdeu. Doctrina esoterică (2009); Probleme ale interpretării (2011); Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică (2012); Poetica imaginii. O fenomenologie a inaparentului (2015). Traduceri din Gabriel Marcel, Jurnal metafizic (1995) și Teilhard de Chardin, Mediul divin (2007). Dorin Ștefănescu, Poetică fenomenologică. Lectura imaginii (c) 2015 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str.
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Hasdeu. Doctrina esoterică (2009); Probleme ale interpretării (2011); Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică (2012); Poetica imaginii. O fenomenologie a inaparentului (2015). Traduceri din Gabriel Marcel, Jurnal metafizic (1995) și Teilhard de Chardin, Mediul divin (2007). Dorin Ștefănescu, Poetică fenomenologică. Lectura imaginii (c) 2015 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 www.euroinst.ro; euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ȘTEFĂNESCU, DORIN Poetică
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Lectura imaginii (c) 2015 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 www.euroinst.ro; euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ȘTEFĂNESCU, DORIN Poetică fenomenologică: lectura imaginii / Dorin Ștefănescu. Iași: Institutul European, 2015 ISBN 978-606-24-0137-5 82.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DORIN ȘTEFĂNESCU Poetică fenomenologică Lectura
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii / Dorin Ștefănescu. Iași: Institutul European, 2015 ISBN 978-606-24-0137-5 82.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DORIN ȘTEFĂNESCU Poetică fenomenologică Lectura imaginii INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Imaginea transparentă. Liniamentele unei poetici fenomenologice / 11 Partea I Perspective ale inaparentului. Interpretări Lucian Blaga și misterul deschis al originarului. Minunea prin care se vede / 29. Ce rămâne în vedere / 36 • Ion Barbu. Lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
82.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DORIN ȘTEFĂNESCU Poetică fenomenologică Lectura imaginii INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Imaginea transparentă. Liniamentele unei poetici fenomenologice / 11 Partea I Perspective ale inaparentului. Interpretări Lucian Blaga și misterul deschis al originarului. Minunea prin care se vede / 29. Ce rămâne în vedere / 36 • Ion Barbu. Lucrurile care se văd și forma increatului. Imaginea-undă / 40. Decreația vizibilului / 49 • B.
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
marea se mișcă învolburată, valurile înspumate formează, în neliniștea lor, imagini asemenea unor ființe; e ca și cum aceste ființe ar pune valurile în mișcare și totuși, dimpotrivă, mișcarea valurilor e cea care le formează. Søren Kierkegaard Imaginea transparentă Liniamentele unei poetici fenomenologice Dacă rostul pozitiv al criticii îl dibuim în ridicarea pe plan de conștiință a valorilor de penumbră sau chiar subterane ale unei opere poetice, e clar că filosofia poate să pună la dispoziția criticului unelte din cele mai eficace și
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unei opere poetice, e clar că filosofia poate să pună la dispoziția criticului unelte din cele mai eficace și mijloace de sondaj și de determinare conceptuală, cu totul singulare. Lucian Blaga 1 Încercările de față sunt aplicații ale unei poetici fenomenologice a imaginii, punând sub interogare - din perspectiva cititorului - statutul imaginii poetice cu referire la funcția pe care aceasta o are în constituirea semnificabilului originar. În variatele lor articulații și nuanțări, interpretările și microanalizele se vor un răspuns posibil la următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de pildă, se fenomenalizează în "scenă" de substrat, ca peisaj scufundat în materia poetică pe care o face cu putință. Poetica imaginii pe care o avem în vedere reunește într-un același demers două opțiuni metodologice, una hermeneutică iar alta fenomenologică, armonizându-și eforturile pe calea regală a hermeneuticii fenomenologice. Hermeneutica și fenomenologia inaparentului sunt singurele apte să abordeze acele fenomene care, la prima vedere, nu se arată. O hermeneutică așezată fenomenologic, întărită în competența ei comprehensivă, adâncită și lărgită, prin
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
peisaj scufundat în materia poetică pe care o face cu putință. Poetica imaginii pe care o avem în vedere reunește într-un același demers două opțiuni metodologice, una hermeneutică iar alta fenomenologică, armonizându-și eforturile pe calea regală a hermeneuticii fenomenologice. Hermeneutica și fenomenologia inaparentului sunt singurele apte să abordeze acele fenomene care, la prima vedere, nu se arată. O hermeneutică așezată fenomenologic, întărită în competența ei comprehensivă, adâncită și lărgită, prin aportul fenomenologiei inaparentului, până în substratul infra-textual în care semnificabilul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
același demers două opțiuni metodologice, una hermeneutică iar alta fenomenologică, armonizându-și eforturile pe calea regală a hermeneuticii fenomenologice. Hermeneutica și fenomenologia inaparentului sunt singurele apte să abordeze acele fenomene care, la prima vedere, nu se arată. O hermeneutică așezată fenomenologic, întărită în competența ei comprehensivă, adâncită și lărgită, prin aportul fenomenologiei inaparentului, până în substratul infra-textual în care semnificabilul originar se autorevelează în trupul poetal al unei imagini numenale. Este mai-mult-ca-aparentul deoarece nu e încă o apariție propriu-zisă, ci o pură
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
deschisă, dar numai în măsura în care intuiția comprehensivă e văzută drept presupoziția - posibilitatea intuitivă - cu ajutorul căreia calea interpretării este ea însăși deschisă mai în adâncime. Locul intuit de înțelegerea albă e primul "loc", umplut intuitiv, al discernerii reflexive, aurora interpretării. Conform opțiunii fenomenologice, imediatitatea și imprevizibilul imaginii nu țin de un orizont de prezență și nici măcar de un orizont al absenței, căci ceea ce se dă ca imagine primă a signifiabilului nu are orizont, nu se proiectează decât pe ecranul incolor al vacuității. O
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ființa în care urmează să se împlinească. Începutul proiectează ființa, promovează ființarea înspre ființă, dar aceasta rămâne ascunsă în sfârșit, adică în actualizarea nesfârșită a potențialității. Înțeleasă pornind de la străfundul unui posse care se dă ca început la nesfârșit, poetica fenomenologică a imaginii este o poetică a posibilului. Prin urmare, regresia spre ființarea imprezentabilă a imaginii este o adâncire în posibil, o coborâre în subtextul sau în pretextul unui altfel decât a fi, până în pânzele freatice care subîntind structura textuală. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]