1,275 matches
-
adevărului 59 Darul discernământului 62 Premisele Crezului 65 Gramatica și lexicul Ortodoxiei 71 Ortodoxie: posesie ori participare? 77 III. Gâlceava dintre „metodă” și „adevăr” 82 Pariul sincerității 82 Întrebătorul acestui veac 83 Fântânile carteziene 86 Cascadele empatiei romantice 90 Hermeneutica fenomenologică 94 Topologia paradoxului 97 Traducerea dialogului 99 Vocația peratologică a matematicilor 102 Perspectivismul epistemologic 107 Michael Polanyi (1891-1976) 113 Conștiința focală versus conștiința subsidiară 114 Cunoașterea tacită 117 Rațiunea crucificată și „arhivele tradiției” 121 Denunțul plictisului 126 Cheia alegoriei 128
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
interne în constituirea structurilor regionale, internaționale și globale. Aceste jocuri conceptuale sunt utile nu numai pentru liderii statelor, ci și pentru actorii nonstatali. 1.2.3. Ipoteze de tip epistemologic constructivist Ipotezele (axiomele) fondatoare ale epistemologiei constructiviste sunt: ontologică, deterministă, fenomenologică, teleologică, etică. Primele două ipoteze sunt împrumutate din epistemologiile pozitiviste și realiste, iar celelalte trei sunt specifice epistemologiei constructiviste. Ipoteza ontologică susține ideea potrivit căreia cunoașterea existenței (realității) conduce, în mod automat, la crearea progresivă a științei. Este vorba despre
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
la mecanismele de schimbare, epistemologii constructiviști evidențiază, printre altele, învățarea comună, evoluția cognitivă, modificarea epistemică, ciclul de viață al normelor, practicile și discursurile susținute. Fraza lui Piaget, deseori citată de câțiva ani de epistemologia constructivistă, introduce ceea ce se numește ipoteza fenomenologică: "Inteligența (prin urmare acțiunea de cunoaștere) nu debutează nici prin cunoaștere de sine, nici prin cea a lucrurilor, ci prin interacțiunea lor"42. Atent la fenomenul experienței cognitive, Piaget percepe inseparabilitatea între actul de a cunoaște un "obiect" și actul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
cunoaște un "obiect" și actul subiectului cunoscător de "a se cunoaște pe sine": această interacțiune cognitivă între obiectul (fenomenul) de cunoaștere și subiectul cunoscător formează simultan cunoașterea obiectului și modul de elaborare a cunoașterii prin subiect. În această formulare, ipoteza fenomenologică despre cunoaștere are un caracter activ: cunoașterea construită de subiect prin experiența sa organizează modul de construcție a acesteia sau inteligența sa; nu se poate separa cunoașterea de inteligența care a produs-o. Cunoașterea nu este un rezultat static, ci
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
prin care el percepe interacțiunea între lucruri. El nu cunoaște acest arbore, ci interacțiunea acestui arbore cu mediul. Celebra formulă a lui Goethe: "La început a fost verbul" devine acum " La început a fost acțiunea", fapt care ilustrează simbolic ipoteza fenomenologică sau ipoteza interacționistă: omul cunoaște interacțiunile prin interacțiuni; nu prin substanțe sau forme în sine, ci prin substanțe care sunt "forme în mișcare" (Hegel). Realul cunoscut este un real în acțiune pe care îl experimentează subiectul prin construirea de reprezentări
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
mișcare" (Hegel). Realul cunoscut este un real în acțiune pe care îl experimentează subiectul prin construirea de reprezentări simbolice: scheme, litere, cifre, foneme etc. Este de fapt, ceea ce afirma și Bachelard: "Călătorule, nu există drum, drumul se construiește mergând". Ipoteza fenomenologică, în complexitatea sa, permite să se țină cont de trei caracteristici principale ale experienței (realului), pe care epistemologiile pozitiviste și realiste nu le acceptă: a) ireversibilitatea cogniției; b) dialogica; c) recursivitatea cogniției. a) Ireversibilitatea cogniției este direct legată de relația
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
cogniției. a) Ireversibilitatea cogniției este direct legată de relația între acțiune și temporalitate, aceasta din urmă fiind percepută a fi ireversibilă. În acest sens, ipoteza clasică heraclitiană a ireversibilității timpului "panta rei" (totul curge) are valabilitate universală. De aceea, ipoteza fenomenologică permite un anumit grad de exprimare în procesul de cunoaștere, evidențiind caracterul interacționist între obiect și subiectul cunoscător. b) Dialogica presupune existența a două forme contrare ale cogniției, potrivit formulei lui Pascal: "toate lucrurile sunt cauze și cauzante, completate și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
obiect și subiectul cunoscător. b) Dialogica presupune existența a două forme contrare ale cogniției, potrivit formulei lui Pascal: "toate lucrurile sunt cauze și cauzante, completate și completante, mediate și imediate". Această caracterizare dialogică a realului cognoscibil trebuie să fie postulată fenomenologic prin interacțiunile sincronice și diacronice, organizate și organizante, trăsături de bază care duc la modelarea realității și la acțiuni care exprimă cunoașterea fenomenelor. c) Caracterul recursiv al cunoașterii fenomenelor ține cont de interdependența asumată între fenomenul perceput și cunoașterea sa
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
exprimă cunoașterea fenomenelor. c) Caracterul recursiv al cunoașterii fenomenelor ține cont de interdependența asumată între fenomenul perceput și cunoașterea sa construită: reprezentarea activă a fenomenului cognoscibil transformă recursiv cunoașterea. Th. Dobzhansky (1962) a exprimat această ipoteză de recursivitate în plan fenomenologic într-o formulă celebră: Schimbând ceea ce este cunoscut de lume, de fapt omul schimbă lumea care o cunoaște. Și schimbând lumea în care el trăiește, omul se schimbă pe sine."43 Această ipoteză interesantă permite epistemologiei constructiviste să descrie fenomenele
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Aici contează interacțiunile dintre idei în noul context epistemologic constructivist. Modelarea sistemică se exprimă ca o "meditație a subiectului asupra obiectului care ia întotdeauna forma proiectului" (Bachelard, 1934), fiind vorba despre o desfășurare simultană de tip teleologic (prin scopuri) și fenomenologic (prin acțiuni și funcții), total diferită de modelarea analitică a epistemologiilor carteziano-pozitiviste. Prin analiza sistemică crește rolul modelatorului și a proiectelor sale, cu alte cuvinte, pe prim plan se situează modelarea "proiectului", pentru ca acesta să devină "lucrare practică". Nu se
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
acestora". Importantă este problema legitimării științifice a acestor trei moduri de acțiune, privite ca un complex conceptual care leagă statutul cunoașterii construite de metodele de construcție folosite, proces care presupune existența unor operații logice de tip teleologic (prin scopuri) și fenomenologic (prin acțiuni și funcții). În ceea ce privește primul mod de acțiune pentru conduita P.E.S.C., orientările generale ale Uniunii Europene, art. 26 Tratatul de la Lisabona, precizează ideea potrivit căreia Consiliul European "identifică interesele strategice ale Uniunii, stabilește obiectivele și definește orientările generale ale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
cu precădere Statele Unite ale Americii, Federația Rusă și China. Nu trebuie pierdut din vedere că dimensiunile strategice ale securității și apărării comune ale Uniunii Europene devin relevante dacă se iau în considerare și ipotezele fondatoare ale epistemologiei constructiviste: ontologică, deterministă, fenomenologică, etică. De aceea, pentru o mai bună înțelegere a fundamentelor strategice ale P.E.S.C./P.S.A.C., este necesar mai întâi, să se prezinte, cadrul teoretic și metodologic de elaborare a unei strategii de securitate națională (conceptul de strategie și metodologia elaborării
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a face să progreseze respectul drepturilor omului și valorile democratice în întreaga lume"24. Din punctul de vedere al epistemologiei constructiviste, în jocurile actorilor internaționali cu privire la raporturile între activitățile de coordonare și de competiție, trebuie luate în considerare efectele ipotezei fenomenologice, care se fundamentează pe teza potrivit căreia acțiunea de cunoaștere are la bază un set de interacțiuni cognitive între obiectul de cunoaștere și subiectul cunoscător. Din acest postulat, se desprinde caracterul activ al cunoașterii în plan european: actorul european, prin
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
abordările strategice ale Uniunii Europene, depășește stadiul static și devine constructivă, atunci când produce rezultatele scontate. În acest proces, interacțiunile care stau la baza construcției europene la nivel strategic au determinare simbolică: scheme, modele, scenarii, aplicații etc. Pe acest fond, ipoteza fenomenologică se exprimă prin trei caracteristici: a) ireversibilitatea actului de cunoaștere în procesul construcției europene (relația dintre acțiune și temporalitate este ireversibilă); b) existența a două forme contrare ale cogniției în probleme strategice europene (dialogica); c) recursivitatea actului de cunoaștere în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
pentru stabilirea diferențelor dintre primele trei focare de semnificație ale poveștii și cel de-al patrulea. Lectura și interpretarea unei povești a vieții poate varia, în măsura în care înțelegerea teoretică joacă un rol în interpretare. La una din extreme se află perspectiva fenomenologică, care priveștespusele naratorului la valoarea lor concretă, ca o prezentare a viețiiși lumii sale, pe care o citește sau o ascultă naiv, respectând faptele explicite, raportându-se la ele exact în forma în care sunt spuse. La extrema cealaltă, o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
din Republica. Cel puțin tot la fel de semnificativ, la acest capitol, ni se pare Cratylos, dialogul despre „dreapta potrivire a numelor”, în care își află rădăcinile ulterioara obsesie a Limbajului, a Cuvântului și, în conexiune cu aceasta, încrederea în capacitatea subiectului, fenomenologic activ, de a străpunge vălul aparențelor, ridicându-se, printr-o mișcare de transcendere a planului ontologic, în sfera semnificațiilor simbolice. Abordare ce va deveni tipică pentru cea mai mare parte a poeziei moderniste și se va prelungi chiar dincolo de ea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
A te întreba dacă fotografia este analogică sau codată nu e o direcție bună de analiză. Important este că fotografia posedă o forță doveditoare, iar ceea ce dovedește fotografia ține nu de obiect, ci de timp. Dintr-un punct de vedere fenomenologic, în Fotografie puterea de autentificare primează asupra puterii de reprezentare 130. E de prisos să mai insistăm asupra subtilelor corespondențe dintre magia provocată de „emanația realului trecut” și miracolul recunoașterii. Reprezentarea artistică (diferențele dintre arta fotografului și cea a scriitorului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
relevanța conceptului de realism poetic în cazul particular al literaturii contemporane, este fără doar și poate utilă și o investigare a contextului. Nu întâmplător, în ultima vreme au început să fie vehiculate insistent concepte ca acelea de realism magic, realism fenomenologic, mitic, psihologic ș.a.m.d. Toate acestea încearcă să cuprindă imaginea unei realități polimorfe, adeseori irevocabil scindată. Roger Garaudy plasa, încă din 1963, operele unor autori ca Saint-John Perse și Kafka sub semnul unui „realism nețărmurit”169, fapt îndeajuns de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sună ceasul?, în Caiete critice, nr. 1-2, 1985. 222. Spiridon, Monica, L’herméneutique des catégories de l’Occident et de l’Orient dans la culture roumains de XX-ème siècle, în N.E.C. Yearbook, 1998-1999. 223. Spiridon, Monica, Melancolia descendenței. O perspectivă fenomenologică asupra memoriei generice a literaturii, Editura Polirom, Iași, 2000. 224. Sportelli, Annamaria (a cura di), Generi letterari. Ibridismo e contaminazione, Editori Laterza, Roma-Bari, 2001. 225. Starobinski, Jean, Relația critică, trad. de Alexandru George, Editura Univers, București, 1974. 226. Starobinski, Jean
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
preocupările de studiere a relațiilor economice, din perspectiva mai cuprinzătoare a relațiilor sociale a condus la apariția a ceea ce numim sociologie economică. Din această perspectivă, piața și organizațiile sunt considerate a fi construcții sociale. Aceasta este o abordare de sorginte fenomenologică. Construirea socială a realității (Berger și Luckmann, 1967,1999) este o concepție eminamente sociologică cu aplicabilitate sferei economice În acest caz. Atât piața, cât și organizațiile sunt aranjamente instituționale construite de actori, și nu realități neproblematice, de la sine Înțelese. Sociologul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de altă parte, În sociologie se operează, spune Granovetter, cu o viziune suprasocializantă a actorului; fundamentul acțiunii este constituit fie de normele sociale, rolurile sau valorile internalizate (teoria acțiunii sociale a lui Parsons, 1937) fie de cogniții, rutine, tipizări (etnometodologie, fenomenologice sau de felul celor descrise În teoria constructelor enunțaă de D.C. North), mai precis de sistemul simbolic. Atât modelul economic clasic, cât și modelele instituționaliste și cele sociologice accentuează normativitatea acțiunii, fie că aceasta este exprimată În forma principiului raționalității
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
urmă se referă la faptul că strategiile, raționalitatea și, În general, procesele interpretative interne (inclusiv constituirea intereselor) În funcție de care actorii Își ghidează acțiunea, sunt modelate de cadrele culturale externe. În acest sens, instituțiile ar fi entități pur economice și nu fenomenologice. Instituțiile economice sau alternativele de organizare a tranzacțiilor (de realizare a cooperării) sunt organizațiile, piețele și formele hibrid. Cele din urmă sunt aranjamentele contractuale pe termen lung În care se manifestă o dependență bilaterală non-trivială a actorilor și care nu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
contract În care una sau mai multe persoane (principalul sau principalii) angajează o altă persoană (agentul) pentru a Îndeplini anumite activități În slujba primilor și care astfel presupune delegarea de autoritate către agent. Pe de altă parte, Într-o abordare fenomenologic instituționalistă, Meyer și Jepperson (2000) argumentează În favoarea ideii construcției sociale a agenților și principalilor. Agenții datorează capacitatea responsabilă de acțiune unui proces de Împuternicire imanent, În același timp desacralizant, În baza certificărilor și acreditărilor sociale. Totodată, principalii reprezintă grupuri definite
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mecanică, deterministă. Ele furnizează doar cadrele reglementative, normative și cognitive care Împuternicesc, dar și constrâng acțiunea socială. Actorii reproduc, dar și transformă structura socială prin acțiune creatoare, acțiune capabilă să reinterpreteze și să renegocieze logica instituțională existentă. Studii etnometodologice și fenomenologice au arătat că indivizii sunt sensibili la contextul În care se aplică regulile. În anumite condiții, indivizii sunt creativi În mobilizarea unor logici instituționale diferite, În contexte diferite, pentru a le servi propriile scopuri. Friedland și Alford (1991:257) explică
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
doar la prima linie a tabelului de mai sus, cea privind orientarea epistemologică generală, căreia i se subsumează, în mare parte, și celelalte. Modelul pozitivist, împrumutat din științele naturii, presupune existența unei realități obiective, a unor structuri exterioare actorilor. Cel fenomenologic - operaționalizat în sociologie în principal prin interacționismul simbolic și, în varianta lui mai tare, prin etnometodologie - mizează pe subiectivitatea umană, pe socialul construit și interpretat prin interacțiunea motivațiilor, așteptărilor, simbolurilor etc. individuale și grupale. În primul paragraf al acestui capitol
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]