1,523 matches
-
conturarea unei lumi de către un locutor. Dar, în concepția filosofului francez, "discursul se depășește, ca eveniment, în semnificație", iar accentul se focalizează pe intenționalitatea mascată prin limbaj. * fenomenologia (M. Heidegger, M. Merleau-Ponty, Ed. Husserl, G. Bachelard). Preocupată de experiențele individuale, fenomenologia pune accent pe conceptul de intenționalitate (Husserl, 1970). De asemenea, fenomenologia analizează modul în care imaginile modelează subiectivități. Pornind de la pictură "O pereche de pantofi" a lui Vincent Van Gogh, Martin Heidegger (1977, 1993) a analizat obiectele de artă că
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
discursul se depășește, ca eveniment, în semnificație", iar accentul se focalizează pe intenționalitatea mascată prin limbaj. * fenomenologia (M. Heidegger, M. Merleau-Ponty, Ed. Husserl, G. Bachelard). Preocupată de experiențele individuale, fenomenologia pune accent pe conceptul de intenționalitate (Husserl, 1970). De asemenea, fenomenologia analizează modul în care imaginile modelează subiectivități. Pornind de la pictură "O pereche de pantofi" a lui Vincent Van Gogh, Martin Heidegger (1977, 1993) a analizat obiectele de artă că purtătoare de conștiință, accentuând abilitatea ființelor umane de a crea o
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
al unei alte pasiuni, si anume dezgustul. b) Pe de altă parte, putem spune că a fost un sentiment subiectiv de repulsie fizică, la simplă percepție vizuală a celor patru postere (FIG.6), astfel atingând starea de dezgust. Influențați de Fenomenologia percepției a lui Merleau-Ponty, Greimas și Fontanille ([1991] 1997) consideră că, din punctul de vedere al percepției, lumea este formată din stări ale lucrurilor care se transformă în stări ale sufletului, prin medierea corpului. În FIG.6, vom identifica corupția
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de comportament de tip sociopatic. În acest caz, comportamentul deviant își are originea într-un eveniment extrafamilial cu influențe asupra individului. Tulburările de comportament pot apărea ca simple simptome în cadrul unor tulburări psihice mult mai complexe. Dacă ne referim la fenomenologia clinică de manifestare, tulburările de comportament se împart în două categorii: Tulburări de comportament neepisodice. Acestea se înlănțuiesc, trec una în alta și aproape că nu le poți sesiza începutul. Ele nu au caracter de boală, ci, pur și simplu
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ca și poziții și curente filosofice, sociologice, estetice exprimând toate „fețele” veacului al XX-lea: de la Henri Bergson la Jean-Paul Sartre, de la Ludwig Klages la Theodor Adorno, de la Max Scheler la Edmund Husserl, de la Emil Staiger la Roger Garaudy, de la fenomenologie la existențialism, de la marxism la spiritualismul catolic. Chiar dacă nu toate punctele de vedere au darul de a convinge, ele suscită interes, impun reanalizări. Menționând că „asimilarea temelor schopenhaueriene se produce la Eminescu într-un mod cu totul personal”, exegetul exagerează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
Titu Maiorescu (1977) ori, în fine, lui Lucian Blaga: Lucian Blaga. Mitul poetic (I-II, 1981-1983), Lucian Blaga. Mitul dramatic (1985). Ele pornesc de la ideea, formulată, de altfel, programatic, conform căreia sunt puse în evidență specificul și câștigurile teoretico-interpretative ale „fenomenologiei poeticului” față de alte formule critice: „Dacă se ivește necesitatea aprofundării sensului care depășește imaginea, deși legat de ea, metoda structurală trebuie să cedeze locul unei fenomenologii a poeticului care privește geneza gândirii poetice în forța expresivă a cuvântului, printr-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
de altfel, programatic, conform căreia sunt puse în evidență specificul și câștigurile teoretico-interpretative ale „fenomenologiei poeticului” față de alte formule critice: „Dacă se ivește necesitatea aprofundării sensului care depășește imaginea, deși legat de ea, metoda structurală trebuie să cedeze locul unei fenomenologii a poeticului care privește geneza gândirii poetice în forța expresivă a cuvântului, printr-o întoarcere la cuvântul sensibil în el însuși, din al cărui sens se dezvoltă imaginea poetică, în planurile succesive ale expresivității poetice”. Așadar, prin mecanismele de reducție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
nu pretinde asidua recurgere la analogia cu animalele. Nu este exclus să se descopere în viitor gene umane sau combinații genetice răspunzătoare pentru numeroase elemente ale universului axiologic și ale afectivului elevat. Și este de menționat că scrutarea lucidă a fenomenologiei vieții umane a dus la astfel de concluzii, chiar dacă lipseau sugestiile sociobiologiei. D.D. Roșca (1934), împingând examinarea raportării cognitive și atitudinal-acționale a omului față de existență și a tensiunilor dintre evaluare și cunoaștere, emoție și gând, până la cele mai fine implicații
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În cadrul marilor concepții filosofice; pe de altă parte, orice filosofie autentică este În același timp și o etică. Platon, Aristotel, Hegel, Kant, pentru a nu-i aminti decât pe cei mai reprezentativi filosofi, au fost, În același timp, și moraliști: Fenomenologia spiritului (lucrarea lui Hegelă este nu numai o filosofie, ci și o etică, fără Însă a putea distinge Între momentul propriu-zis filosofic și cel etic. Pe de altă parte, Platon a scris dialoguri consacrate exclusiv unor probleme de etică; Aristotel
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
uneltele, echipamentele). Elementele civilizației nu sînt disparate, ci integrate într-un cosmos de cunoștințe, care sînt acceptate social doar atunci cînd cultura se actualizează. De aceea pot exista produse practice, utile, care nu-și vor găsi locul în anumite organizații. "Fenomenologia actualizării și dezvoltării cosmosului civilizațional, atît în aspectele sale practice, cît și teoretice, implică faptul ca organizațiile să opereze în sistemele lor de valori procese de reconceptualizare și regîndire a tuturor elementelor componente: simboluri, credințe, idei"17. Legea emergenței civilizației
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
schiță)", în Revista de drept penal și știință penitenciară, București, 1934. Fleisher, Mark S., Warehousing violence, Sage Publication, Londra, 1989. Florian, Gheorghe, Dinamică penitenciară, Editura Oscar Print, București, 1999. Florian, Gheorghe, Psihologie penitenicară, Editura Oscar Print, București, 2001. Florian, Gheorghe, Fenomenologie penitenciară, Editura Oscar Print, București, 2003. Foucault, Michel, A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, Editura Humanitas, București, 1997. Goldstein, Eleonor, Correction, Boca Raton, Londra, 1988. Gonin, D., La santé incarcérée, Éditions L'Archipel, Paris, 1991. Giles, Graham W., Administrarea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lingvistic adolescentin), raportul ajungînd la 4:1 în cazul celor trecuți de 50 de ani. 108 Konrad Lorenz, Așa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii, Editura Humanitas, București, 1998, pp. 28, 30. 109 Studiul este prezentat de Gheorghe Florian, Fenomenologie penitenciară, Editura Oscar Print, București, 2003, pp. 109-110. 110 Octav Bozînțan, op. cit., p. 43. 111 Émile Durkheim, Despre sinucidere, Editura Institutul European, Iași, 1991. 112 Sorin M. Rădulescu, Devianță, criminalitate și patologie socială, Editura Lumina Lex, București, 1999, p. 241
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
medical În epocă, dar și În antropologie și filosofie. În filosofie, cea mai mare influență a avut-o asupra lui Hegel și Maine de Biran. Pentru a-și demonstra tezele, Hegel a recurs la teoriile lui Galll, În lucrarea sa Fenomenologia spiritului, apelând la frenologie. Hegel face o conexiune interesantă, plecând de la frenologia lui Gall, Între individul interior pentru sine și corpul extern al acestuia ca expresie exterioară a celui interior. Omul este rezultatul raportului dintre interior și exterior. Se face
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Psychiatrie, vol. I-III, Masson, Paris, 1959. 8Ă Baruk H., Psychiatrie morale, experimentale, individuelle et sociale. Haines et réactions de culpabilitè, PUF, Paris, 1945. 9Ă Szasz T., The myth of mental illness, Harper Collins Publ., New York, 2003. 10Ă Enăchescu C., Fenomenologia Nebuniei, Paideia, București, 2005. 11Ă Enăchescu C., Da și Nu. Dialectica comprehensivă a vieții sufletești, Paideia, București, 2006. 12Ă Enăchescu C., Experiența vieții interioare și cunoașterea de sine. De la Socrate la Freud, Paideia, București, 2006. 13Ă Morin Ed., L’homme
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe 2011 - Consumul de substanțe în rândul elevilor din 36 de țări europene, Luxemburg, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2012. EMCDDA, (2014). Raportul european privind drogurile. Tendințe și evoluții. www.emcdda.europa.eu/...cfm/att 228272 RO TDAT14001RON.pdf. Enăchescu, C., (2003), Fenomenologia nebuniei, Editura Paideia, București. Farrington, D., West, D. (1988), "Cambridge Study in Delinquent Development [Great Britain], 1961-1981", Inter-university Consortium for Political and Social Research (ICPSR), Cambridge Institute of Criminology, http://www.library.carleton.ca/ ssdata/surveys/doc/pdf files/csdd-uk-61-81-cbk. pdf
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
etc. O teorie economică ce nu trebuie ignorată, produsă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea este cea a lui Karl Marx. Deși puternic influențat de Ricardo, concepția lui Marx este opusă școlii clasice. Ea preia dialectica și fenomenologia istorică de la Hegel, le răstoarnă și obține materialismul dialectic și istoric, potrivit căruia istoria omenirii este istoria modurilor de producție (sclavagist, feudalist, capitalist și socialist), caracterizate fiecare de o anumită dezvoltare a forțelor de producție, dar mai ales a relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
întâmplă cu întregul nu poate fi dedus din caracteristicile părților luate separat, ci invers; ce se întâmplă cu o parte a întregului este, în cazurile corecte, determinat de legile de structură internă din care face parte”. Teoria Gestalt stăruie asupra fenomenologiei (Husserl), ca „interpretare” obiectivă și ca descriere a proceselor subiective, adică a experienței imediate. Datorită imperativului metodologic relevat în prefața acestei lucrări, ne vom focaliza pe moment doar asupra unuia dintre autorii cuprinși în acest curent (ale căror direcții de
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
acest gen redau informații mai bune despre cimpanzei decât obișnuitele teste cu animale. Köhler susținea că ar trebui înțeles ca un experiment simplu și clar întrucât conține întreaga problemă bine explicată. Este vorba aici despre o concepție metodologică marcată de fenomenologia husserliană îndelung contestată. Köhler (1925, p. 195) și-a argumentat poziția în mod ferm: „Dacă cineva consideră aceste soluții evidente și neavând nimic în comun cu inteligența - scrie el -, trebuie să arate clar și exact cum se realizează procedura. În
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
umană, din momentul în care instinctele au fost pierdute aproape în întregime, apar ca foarte slabe, extrem de subtile și delicate; trebuie să sapi în adâncime pentru a le găsi, și tocmai aceasta constituie domeniul de studiu pentru biologia introspectivă și fenomenologia biologică; ceea ce implică faptul că una dintre metodele necesare în căutarea identității, în căutarea sinelui, în căutarea spontaneității și a naturaleții nu este „doar o problemă de a închide ochii” (a matter of closing your eyes), adică de a ignora
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
raportare frauduloasă și actele de corupție care au stat la baza celebrelor scandaluri financiare, de mare amploare, care au zguduit economia mondială (O’Gara, 2004, pp. 21, 33, 71, 95ă. În lupta pentru combaterea fraudei, trebuie avută În vedere cunoașterea fenomenologiei acesteia, a originii, a factorilor determinanți și a mecanismului de funcționare, a profilului celui care săvârșește frauda și al celui asupra căruia se poate săvârși acest act malițios (Coenen, 2008, p. 184ă. Totodată, prin identificarea și cuantificarea factorilor determinanți, se
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
nivele, unități de analiză, subliniind multitudinea conceptelor teoretice, cercetarea schițând caracteristica disciplinei." (Dillon, ed., 2003, p. 7). Înainte de a prezenta acest fapt sociologic și anume religia ca fenomen social, ne vom opri și asupra termenilor sociologici "social" și "fenomen" sau "fenomenologie". Termenul "social" poate fi aplicat la tot ce ține de sistemele sociale (Mills, [1959] 1975), de caracteristicile lor și de participarea oamenilor la ele. Când doi prieteni stau de vorbă, comportamentul lor este social întrucât ei își iau din cultura
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
însele sociale, deși milioane de oameni au parte de ele. În schimb, dispozitivele economice, politice și altele prin care se distribuie averea, venitul și accesul la hrană conferă acestor condiții umane un aspect profund social." (Johnson, 2007, p. 319). În privința fenomenologiei, aceasta este studiul experienței umane conștiente în viața cotidiană. Sociologia fenomenologică, inițiată de Alfred Schutz, este studiul conexiunii dintre conștiința umană și viața socială, dintre configurația vieții sociale, pe de o parte, și modul în care oamenii o percep, gândesc
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
alta (Schutz, 1967). "Sociologia fenomenologică are la bază ideea construirii sociale a realității prin interacțiunea dintre oamenii care folosesc simboluri spre a se interpreta unii pe alții și a atribui semnificații percepțiilor și experienței de viață." (Johnson, 2007, p. 164). Fenomenologia a căpătat importanță pentru sociologi la sfârșitul anilor '60, când multe teorii centrale ale perioadei postbelice au fost respinse. Cea mai durabilă influență au avut-o în etnometodologie, Peter Berger și Thomas Luckmann, în Construcția socială a realității (1967), "au
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
anilor '60, când multe teorii centrale ale perioadei postbelice au fost respinse. Cea mai durabilă influență au avut-o în etnometodologie, Peter Berger și Thomas Luckmann, în Construcția socială a realității (1967), "au oferit o teorie socială generală bazată pe fenomenologie, încercând să combine caracteristicile teoriilor acțiunii sociale și structurii sociale: lumea socială se construiește prin procese de tipificare, care dobândesc apoi o calitate obiectivă, dincolo de grupul care le-a produs" (a se vedea Marshall, coord., 2003, p. 239). Sociologia fenomenologică
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
există doar ceea ce "omul consideră ca este adevăr". Pentru acele timpuri, a nega existența obiectivă a universului în afara existenței omului a fost o idee revoluționară, precursoare a agnosticismului. 4 Edmund Gustav Albrecht Husserl (1859-1938), filosof, matematician german, ctitorul școlii de fenomenologie. Critică pozitivismul, istorismul și psihologizarea logicii. Pentru a te putea apropia de esența lucrurilor trebuie să recurgi la reducția fenomenologică. Husserl scrie Filosofia matematicii. Analizează prezentarea "proprie" și "improprie" a lucrurilor, "exemplul casei". Este ctitorul mereologiei sau știința părții (importanța
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]