12,837 matches
-
ori ne vedeam cu toții împreună, nu puteam să cred că se punea la cale un contact cu Occidentul. De altfel credeam că orice fel de încercare în acest sens, s-ar fi putut termină cu vreo turnătorie. Candoarea m-a ferit totdeauna. Sau m-a păzit. Onest fiind, de acest lucru șunt sigur. Nu se știe însă. Dacă scapi, nu înseamnă că aceasta este și o salvare reală... Am în fața ochilor imaginea lui Alexandru Paleologu în boxa. Mă aflam în sala
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
este implicat Klaus Iohannis, care ar fi fost în vizită la președintele Traian Băsescu. "Dar de câte ori se întâlnește Ponta cu Băsescu? Am impresia că Ponta s-a întâlnit mult mai des cu Băsescu, prezidențiabilul României, care ar trebui să se ferească de Satana și să spună că se leapădă de o sută de ori de Satana, nu de trei ori. Ultima oară și-a dat ochișorii peste cap și a avut o mică reacție postpubertară nesaturată", a declarat Emil Hurezeanu, la
Întâlnire Klaus Iohannis-Traian Băsescu. Emil Hurezeanu: "Să se ferească de Satana" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21368_a_22693]
-
mitoman pe care îl are România. Românii au acum șansa de a vedea clar, în viu, că seriozitatea cu care pozează dl. Iohannis în public este doar un mit, o imagine atent construită, dar falsă. Un om serios s-ar feri de neadevăruri, dar dl. Iohannis a demonstrat deja că nu este un astfel de om serios, ci un om nesincer, lipsit de credibilitate”, a afirmat Claudiu Manda.
Claudiu Manda, atac din ficați la Klaus Iohannis by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21648_a_22973]
-
din voturile electoratului lui Traian Băsescu, în condițiile în care acestea "vor face diferența". Ce putem remarca în schimb, că este o mare aglomerație. Toată lumea vrea să fie susținută de Traian Băsescu, toată lumea vrea electoratul lui Traian Băsescu, dar se feresc să o spună direct. Mă refer aici la candidații de pe zona de centru-dreapta. Desigur, sunt convinsă că și domnul Victor Ponta și-ar dori ca cei care sunt votanți Băsescu să voteze cu el, pentru că altfel, doar cu votanții PSD
Elena Udrea - Victor Ponta. O prezență mai mare la vot înseamnă înfrângerea categorică a lui Ponta, spune Udrea by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/22088_a_23413]
-
ultimă generație, iar dacă îți suprind privirea te abordează pe loc: „Nokia, băiatu’?”. Pe de altă parte, sunt prădătorii. Lor nu le e frică de nimeni și de nimic. Umblă prin zonă ca și cum ar fi a lor și nu se feresc de privirile nimănui. Sunt exact ca la ei acasă. Au figuri pe cât de dubioase, pe atât de agile, scanând în permanență zona, doar-doar or găsi marfă proaspătă. De aceea, nu-ți lăsa la vedere telefonul sau portofelul când te afli
BIG Berceni, paradisul contrabandei din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/22142_a_23467]
-
demolării" valorilor sacrosancte sînt, în realitate, vrăjmașii valorilor în cauză pe care le reduc la pura convenție, la o ritualitate vidă și tot mai agasantă. Nimeni nu neagă faptul că Marin Preda e un autor de seamă, dar a-l feri de o analiză neinhibată de hagiografie, a ocoli chestiunea inegalității scrierilor sale, a cere tuturor să-l guste la fel nu sînt decît erori profund dăunătoare operei în cauză. Cu atît mai dăunătoare cu cît sînt cauționate de instituții precum
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
cu seamă din Valéry, dar și din Vita Nuova a lui Dante. "Elegiile duineze" au fost scrise în ultima perioadă a vieții, la castelul Duino, o fortăreață masivă în vîrful unei stînci pe malul mării Adriatice, în apropierea orașului Trieste. Ferit de grijile financiare care l-au incomodat toată viața, încurajat de prezența afectuoasă dar discretă a prințesei Marie von Thurn und Taxis-Hohenlohe, Rilke și-a petrecut ultimele zile din viață meșteșugind în cuvintele sale gîndurile altcuiva, și pentru aceasta lucrînd
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
când românii vedeau în ei salvatorii neamului, și sictirul mustind de violență de azi! Acum, "țărănist" e sinonimul perfect al ideii de neputință, minciună, lașitate, îmbuibare, necinste, prostie și rapacitate grețoasă. Cei care mai cred în viitorul țării, se vor feri de ei ca de un stârv în descompunere! înțeleg eforturile disperate ale d-lui Isărescu de a se disocia cât mai ferm de țărăniști. Mișcările inteligente de a-i păstra pe Remeș și pe Smaranda Dobrescu fac parte din această
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
găsi vreun lucru demn de interes, apucându-se s-o citească plin de speranță, iată, într-un final, cam ce și cum scrie Petre Sălcudeanu (pentru că, nu-i așa?, autorul are totdeauna ultimul cuvânt): "La intervale egale, Leo se răsucea neferindu-și de lovituri părțile intime. Pe lângă faptul că îi punea sângele în mișcare, rămurelele cu frunze încă verzi, colectate primăvara și păstrate în dulapuri frigorifice, gata legate în măturici, îi scotea surplusul de apă din organism și îi calma nervii
Misterele literaturii de trei parale by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16782_a_18107]
-
Felea e capabil el însuși de "anume durități", într-un registru critic activ pe care nu l-am fi putut deduce, în ruptul capului, din exegeza sa antumă, de-o politețe și de-o benevolență cvasigenerale. Personajul "șters", care se ferește a contraria, "poetul leneș" face loc unui spirit inconformist, acid. "Prea reticent" și "tăcut" între oameni, așa cum singur se amendează, devine decis, gata a da în vileag destule lucruri inacceptabile și a le judeca în consecință. Abulicul se defulează astfel
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
firul în patru. Pelicula este centrată pe epicul previzibil și pe descriptivismul strict necesar. Narațiunea îmbină prezentul cu trecutul amintirilor, scenele casnice se intersectează cu momente de monolog ale personajelor principale. Nu lipsește o umbră de umor spre a ne feri de lacrimi fără sfîrșit, însă umbra rămîne umbră și nici gînd să se transforme în hohote de rîs. Așadar mai zîmbind, mai lăcrimînd asistăm la problemele cotidiene ale cuplului interpretat de către Michelle Pfeiffer - naturală, diafană dar și puternică, cum o
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
ceilalți. Și nici atunci nu le arată pe toate. Experiența de la Banca Națională a făcut din el un om cu instinct politic în perpetuă alarmă. Dar care are o gîndire fundamental pozitivă, ceea ce e o raritate la noi. Premierul se ferește de cuvîntul "nu", deoarece a învățat la BNR că acest cuvînt poate avea efecte dezastruoase. Iar cînd îl folosește, obține cu ajutorul lui efecte pozitive, de tip, dacă vă amintiți, "România nu e în primejdie să intre în incapacitate de plată
Falsa problemă a tehnocrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16833_a_18158]
-
studenților comuniști români oaspeți în Uniunea Sovietică" (oare "a doua sită" îi privește, exclusiv, pe români, sau este vorba despre încă o triere mai amplă, mai profundă, a tuturor "oaspeților" de care, se înțelege, sovieticii au destule motive a se feri, camuflînd adevărul. Să fi fost ales, numit pentru sarcina de încredere acordată, însuși Iliescu? Alți cercetători ai biografiei sale nu se sfiesc să amintească prezența sa în rolul de secretar (!) al "Sovietului Unional" (pe toată Uniunea Sovietică - n.n.), al Studenților
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
de literatură. Îi avem în vedere pe cei ce exprimă principii "curajoase" pe care însă nu le pun în practică (în analiză) niciodată. Pe cei ce "recunosc" necesitatea revizuirilor la modul pur teoretic, rămînînd captivii truismelor. Pe cei ce se feresc de punctele de vedere înnoitoare în raport cu numele "mari", cu statuile literelor noastre. Pe cei ce-și conduc corabia cu pînze, socotind că au săvîrșit o deosebită ispravă, cel mult pînă la iluzoriul liman al Caitelor critice. Un tînăr prieten critic
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
și nu au mers prin Ocnele Mari ci prin Govora, supărat foc am adormit imediat dar m-am trezit când beau caii apă la fântâna sărată din Groșet, dar fiind îmbufnat m-am făcut că dorm în continuare. (Să te ferească Dumnezeu de șiretenia copiilor când se fac că dorm, câte lucruri pot afla-știți cu toții ce vreau să spun -) și i-am auzit discutând. Bineînțes eu eram numai ureci, că ochi nu puteam fi și că era întuneric dar și că
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
rece din ponor, când cleanul se zbătea să scape de sub apăsare. Poate că, de greață și frică, împinsese prea tare și-i rupsese într-adevăr șira spinării. Fără să vrea, își privi labele picioarelor. Nu le avea așa mari ca Feri, dar peștelui i s-or fi părut uriașe cum îl strângeau acolo în fundul ponorului. Ca ale lui Gulliver. Și Gulliver, dac-ar fi vrut, ar fi putut omorî o mulțime de omuleți în Liliput, călcân-du-i sau strângându-i în pumn
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
între altele, frecvența și dezinvoltura cu care era folosit cuvîntul writer (scriitor). Protejat încă de misterul romantic al talentului, dacă nu al geniului, mai degrabă decernat decît atribuit, în românește termenul "scriitor" e folosit parcimonios, chiar dacă nimeni nu-l poate feri de cleptomania veleitarilor. Peste ocean, aproape oricine e angajat pe o durată oarecare în actul fizic al scrisului se poate recomanda drept scriitor. Marile concernuri industriale angajează "scriitori" care compun o varietate de texte, de la broșuri cu instrucțiuni de folosire
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
integral, de postmodernism. După o analiză atentă și cumpătată a structurilor instituționale din domeniul compoziției, precum și a principalelor direcții de gîndire din postmodernism (Foucault, Lyotard, Bourdieu, dar și Clifford Geertz ori mai exoticii postmoderniști provenind din teoria arhitecturii), Faigley se ferește să tragă o concluzie explicită, străduindu-se să lunece precaut printre desișurile complicate ale unei orientări intelectuale atît de vaste cum e postmodernismul. Înarmat cu sumedenie de "totuși" și "deși", autorul se încumetă să enunțe, pînă la urmă, cîteva ferme
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
Gheorghe Grigurcu Toți stimează opera cînd e mare, spunea Thomas Mann, dar viața n-o stimează nimeni". Așa să fie oare? Biografii marilor creatori par, în orice caz, a contrazice o asemenea observație. Ei feresc opera de purismul excesiv, ce riscă a o prezenta dezlegată complet de straturile existențialului, deși nu pot depăși condiția scrierii lor, care e cea de ficțiune a unei ficțiuni. Aceasta e, în fond, reconstituirea vieții unui scriitor (căci nimeni nu
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
resoarbe în vacuitate, iar golul la rîndul lui generează alte niveluri de plin. Misterul lui Dumnezeu reprezintă așadar tocmai o asemenea succesiune de plin și de gol, de abisuri și înălțimi, de peșteri și munți. Credința în acest mister îl ferește pe credincios de-a aluneca în neantul afirmațiilor fanatice". Dacă e cazul a ne delimita de falsele accepții ale misterului, e, neîndoios, zadarnic a suspecta misterul sub înfățișările sale camuflate, însă nu mai puțin autentice. Rezident al misterului, Dumnezeu nu
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
acolo cu tabloul, ăla, nu știu, nu poci ca să spui. Dar îl ducea așa ridicat în sus ca popa evanghelia cînd iese cu ea dîn altar... Bună ziua, - face învățătorul lor, Tăchiță, trecînd pe lîngă ei cu tabloul ridicat de parcă-l ferea de ceva, de apă, de vreo atingere care să-l vatăme... Bună ziua la toată lumea, adică. Băiat bun, cu respect în el. Bună să-ți fie și ție inima, Tăchiță, răspund în cor cu toții, - da' ce duci acolo, tată? ce cari
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
va trăi pruncul". Reproducînd acest pasaj, m-am gîndit la examenul ecografic la care apelează azi femeia însărcinată, care o avizează, la vreme, care e sexul fătului pe care îl poartă. Tot în faza prenatală femeia însărcinată trebuie să se ferească, menționează autorul nostru, de spiritele rele (capitolul e mișcător intitulat Zburătorul). "Zburătorul, notează S. Fl. Marian, după credința poporului din Țara Românească, e un spirit rău, ca un zmeu, care intră noaptea pe coș sau horn în casele oamenilor, sub
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
binecuvîntată, naște copilul mort". De aceea cheamă moașa sau o babă știutoare, marți sau vineri, pentru a fi descîntată spre a scăpa de pericol. Samca sau Avestia sînt chiar mai pernicioase decît Zburătorul, de care femeia însărcinată trebuie să se ferească. Dacă a fost, totuși încercată, apelează la un preot sau un călugăr (asta în părțile Bucovinei) care să-i scrie, sub formă de cărticică, o rugăciune, pe care o poartă ca amuletă și după naștere, chiar toată viața. În sfîrșit
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
ei". În numai cîteva rînduri Gellu Naum activează probleme de teorie literară care ar putea umple ușor o carte. Însă avertismentele cu privire la delirul interpretativ pe care l-ar putea genera propriile scrieri nu întîrzie să apară: "Și, încercînd să-l feresc pe cititor de un drum greșit, altul decît cel pe care aș dori să-l conduc eu, îl previn să nu se lase înșelat de iluzia literară creată, poate de cîteva rînduri sau de cîteva pagini." Ironie sau program literar
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
întreaga-i purtare, atît de nobil, încît sunt sigur că dacă aș fi fost bogat l-aș fi luat îndată sub ocrotirea mea" (184). Citit simbolic, fragmentul e insuportabil de trist. Dar farmecul reportericesc și alertețea notelor lui Andersen ne feresc de așa ceva. Nu ne putem exprima decît regretul de a nu fi vizitat Bucureștiul și de a nu fi fost un turist mai oficial și mai lent prin ținuturile românești, de a nu fi întîlnit personalități locale, un Ion Ghica
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]