597 matches
-
rămăsese de la ultima eclipsă. Vântul deja amețise răscolind frunzele rămase de la florăreasa localului, care-și făcea aprovizionarea de unde putea, iar acum seara se zorea înfrigurată la intrarea restaurantului să-și întâmpine preferențial clienții obișnuiți ai casei. Buchetele erau ornate cu ferigi... în funcție de obraz, avea pregătiți câte trei și cinci trandafiri selectați cu greu. S-a orientat fără greș când ne-a văzut coborând dintr-un troleu... ne-a îmbiat cu un buchet subțire, dar Edy generos a împins-o șoptindu-i
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și mai mare, un munte se ridică, îi cresc aripi și zboară, zboară ca pițigoiul prin cer, aripile îi ard în soare, cade pe pământ, îi cresc țancuri și stânci, vin ploi, îi cresc păr și barbă de mușchi și ferigi, plouă mereu, muntele se năruie, se îngroapă în noroi, bălți acum peste tot, bălți și iar bălți, când răsare în sfârșit din nou soarele, totul mișună de săbioară și nuferi și nenumăratele făpturi argintii ale bălții, pești, anghile, brotaci, țipari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
terenul acela Împădurit și vălurit, asemeni unui parc, care se-ntindea pe partea cealaltă. Wilson se gândi că era o dimineață frumoasă. Câmpul era acoperit de rouă și, cum treceau prin iarbă, printre tufișurile micuțe, putea simți mirosul frunzelor de ferigă strivite de roți. Mirosul aducea cu cel al verbinei și-i plăcea mireasma asta de rouă În zori, ferigile, copacii negri În ceața dimineții, În timp ce mașina Își croia drum prin locurile neumblate care semănau cu un parc. Nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
o dimineață frumoasă. Câmpul era acoperit de rouă și, cum treceau prin iarbă, printre tufișurile micuțe, putea simți mirosul frunzelor de ferigă strivite de roți. Mirosul aducea cu cel al verbinei și-i plăcea mireasma asta de rouă În zori, ferigile, copacii negri În ceața dimineții, În timp ce mașina Își croia drum prin locurile neumblate care semănau cu un parc. Nu-i mai păsa de cei doi din spate, se gândea doar la bivoli. Bivolii după care umblau Își petreceau ziua Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se vedea În depărtare, și apoi Începu să coboare dealul pe partea care se Îndepărta de șosea. Terenul era bun pentru mers. După ce coborî două sute de metri, trecu de linia până la care se-ntinsese focul. După linia aia treceai printre ferigi mari până la gleznă și pâlcuri de pini. Un ținut ondulat, cu dâmburi dese, pământ nisipos, În fine, un ținut viu. Nick se orienta după soare. Știa În ce loc vrea să iasă la râu, așa că o ținu Înainte pe câmpie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Știa În ce loc vrea să iasă la râu, așa că o ținu Înainte pe câmpie, urcând dâmburi mici doar ca să vadă altele ridicându-se Înainte și uneori câte o insulă mare și compactă de pini În dreapta sau În stânga sa. Rupse ferigi și le fixă sub curele. Cataramele le striviră și mireasma lor se făcu simțită În timp ce mergea. Obosise și i se făcuse cald, tot mergând pe câmpia vălurită și lipsită de umbră. Știa că dacă ar face stânga ar da oricând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cădeau, formând un covor și dincolo de lățimea coroanelor. Copacii crescuseră Înalți și crengile se mutaseră tot mai sus, lăsând În soare spațiul gol pe care-l acoperiseră altădată cu umbra lor. Imediat după această extensie a pădurii Începeau să crească ferigile. Nick lăsă sacul să-i alunece de pe umeri și se-ntinse la umbră. Stătea Întins pe spate privind În sus la coroanele pinilor. Își relaxă spatele și gâtul Întinzându-se. Îi plăcea să-și simtă spatele lipit de pământ. Privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și cu dureri. Soarele aproape că apusese. Sacul era greu și curelele i se Înfipseră-n carne când Îl ridică. Se aplecă, cu sacul În spate, Își ridică valiza și, ieșind din pădure, o porni spre râu prin lanul de ferigi. Știa că n-are cum să fie mai departe de-o milă. Coborând un deal plin de buturugi, ajunse pe o pajiște. La marginea pajiștii curgea râul. Nick era fericit s-ajungă la râu. Merse În susul apei pe pajiște. Pantalonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de mâncare. Găsi un loc bun Între doi pini. Scoase toporul din boccea și ciopârți două rădăcini care ieșeau la suprafață. Acum avea destul loc ca să poată dormi. Netezi solul nisipos cu mâna și scoase din rădăcină toate peticele de ferigă. Mâinile Îi miroseau frumos de la ferigă. Netezi pământul de unde scosese rădăcinile. Nnu voia să fie gâlme sub pături. După ce netezi pământul Întinse cele trei pături. Pe una o Împături de două ori și o Întinse direct pe pământ. Deasupra ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Între doi pini. Scoase toporul din boccea și ciopârți două rădăcini care ieșeau la suprafață. Acum avea destul loc ca să poată dormi. Netezi solul nisipos cu mâna și scoase din rădăcină toate peticele de ferigă. Mâinile Îi miroseau frumos de la ferigă. Netezi pământul de unde scosese rădăcinile. Nnu voia să fie gâlme sub pături. După ce netezi pământul Întinse cele trei pături. Pe una o Împături de două ori și o Întinse direct pe pământ. Deasupra ei le puse pe celelalte două. Tăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
eram În mlaștină, n-am găsit nimic, și atunci a trebuit să tai unul din păstrăvii pe care-i prinsesem și să-l folosesc pe el drept momeală. Uneori găseam insecte În pajiștile de pe lângă mlaștină, În iarbă sau sub vreo ferigă, și le foloseam pe ele. Găseam cărăbuși și niște insecte cu picioarele ca niște fire de iarbă, și mai găseam viermi În buștenii putreziți. Găseam niște viermi albi, cu capete maronii, pe care nu puteai să-i Înfigi În cârlig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
a Întrebat dacă te-am văzut; i-am zis că nu. Mi-a zis că te aștepta să-i aduci niște pește. Era Îngrijorată. Cred c-ai putea să-i duci. — Bine. SÎnt proaspeți. I-am Împachetat din nou, În ferigi. — Pot să vin și eu? — Da, sigur. Hotelul era o clădire lungă, din lemn, care dădea spre lac. Niște trepte largi tot din lemn duceau la pontonul care se Întindea În apă, iar balustradele de pe verandă și cele de lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
zbatere nebună În apele Înguste și adînci, iar păstrăvul fu smuls din apă și, zbătÎndu-se-n aer, zbură peste umărul lui Nick și căzu pe malul din spate. Nick Îl văzu strălucind În soare și apoi Îl găsi zbătÎndu-se printre ferigi. Era puternic și greu cînd Îl luă În mîini și mirosea frumos; Nick văzu cît de Întunecat Îi era spatele și ce pete strălucitoare avea, la fel ca marginile Înotătoarelor. Erau albe la margini, apoi venea o dungă neagră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și omoară toate păsĂrile bune de ceva. — Pe Ăsta chiar că l-ar putea vîna ușor. Acu’ nu-mi mai pare rău. Vrei să-i bagi În sac? — Nu, o să-i curăț Întîi și după aia Îi Împachetez În niște ferigi și-i bag În sac. Nu mai e mult pînĂ ajungem la zmeură. Se așezară lîngă un cedru și Nick tăie păsĂrile și le scoase măruntaiele călduțe; apoi, pipăind cu mîna dreaptă În interiorul fierbinte al cocoșilor, scoase măruntaiele comestibile, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
un cedru și Nick tăie păsĂrile și le scoase măruntaiele călduțe; apoi, pipăind cu mîna dreaptă În interiorul fierbinte al cocoșilor, scoase măruntaiele comestibile, le curățĂ și pe urmă le spălĂ În pîrÎu. După ce curățĂ păsĂrilele netezi penele, le Înveli În ferigi și le băgĂ În sac. Legă sacul la gură cu niște gută, după care și-l aruncă pe umăr, se-ntoarse la apă, aruncă măruntaiele și clătină niște bucățele de plămÎn pe deasupra ca să vadă păstrăvii sărind prin apa repede. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
o știa și taică-său și nu mai aveau ce face. Era doar o altă greșeală de-ale lui și de-acum nu mai puteau decît să riște. David se uită În jos la urma lăsată de elefant și văzu ferigile strivite și o tulpină ruptă care Începuse să se usuce. Juma o ridică și o privi În lumina soarelui. Apoi i-o dădu tatălui lui Davey și acesta o Învîrti Între degete. David observă florile albe care atîrnau și Începuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
făcut în pat! mă tachina fratele meu. Cu toate astea, am iubit Wuhu cât am fost copil. Lacul de acolo e o parte din marele fluviu Yangtze, care trece prin China săpând defileuri, formând piscuri sălbatice și văi acoperite de ferigi și ierburi dese. Coboară pe o câmpie vastă, însorită, cu apă din belșug, unde legumele, orezul și țânțarii prosperă. Continuă să curgă mai departe, până când întâlnește Marea Chinei de Est la Shanghai. Wuhu înseamnă „lacul buruienilor care cresc luxuriant“. Casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în sensul că nici timpul, ca la Ion Horea, nici tehnica expresionistă, ca la Pituț, nu aduc imaginea copilăriei, ci poetul prin spărturi de flaut întruchipează cu nostalgii bacoviene chemările trecutului. "La un geam, bolnavă de suvenire/ o fată prin feriga de aur/ gingașă mă căta". Horia Zilieru plătește tribut proletcultismului, dar încearcă să facă o poezie a evenimentului într-un stil căutat și entuziast. Rămâne în poezie un îndrăgostit "cu reminiscențe din Costache Conachi"1, și prin universul de tradiții
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și remușcare." Flacăra vine și taie, ca o limbă întunecată, ceasul grav al morții, adusă în contrast cu răceala de gheața a Alpilor. "Și râsul tău cu triluri de albe cavatine/ e-un cerc de gheață-n jururi cu buzele alpine,/ cu ferigi împietrite ca semne de-ntrebare/ Purtate de-avalanșe zadarnic până-n mare." Simțim cu fiecare poem al lui V. Nicolescu o detașare care permite respirația necesară pentru a crea imagini voit alese și de aceea ușor sărăcite de văpaie; văpaia, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de volan, de mănunchiuri albe de șerpariță din viile Turenei, ca o imagine a formelor rîvnite, înghemuite ca acelea ale unei roabe supuse. Din mijlocul lor ies spirale de volbură cu clopoței albi, rămurele de sălășitoare roz, amestecate cu cîteva ferigi, cu cîțiva lăstari tineri de stejar, cu frunze minunat colorate și lucioase. Toate înaintează plecat smerit, asemenea sălciilor plîngătoare, sfioase și imploratoare ca niște rugăciuni. Și vezi deasupra lor, fibrișoarele subțiri, înflorite, veșnic zbuciumate, ale parasinului purpuriu care își revarsă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pentandra). Vegetația este specifică pădurilor de molid, cu câteva elemente endemice precum mușchii Buxbaumia viridis și Dicranum viridis, descoperite recent în cadrul proiectului de cercetare NATFORMAN, exemplare foarte rare în flora Europei și pe cale de dispariție. Pătura ierbacee este constituită din ferigi (Athyrium filixtemina, Dryopteris filix - mas, Polypodium vulgare), calcea calului (Caltha palustris subspecia laeta), clopoței (Campanula spatula, Campanula trachelinum), tilișca (Circaea lutetiana), crețușca (Filipendula ulmaria), pufuliță (Epilobium montanum), pojarnița (Hypericum maculatum), opaiță ( Melandryum rubrum), piciorul cocoșului (Ranunculus acer), degetăruț (Soldanella major
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
creștere. Înălțimea puietului poate ajunge până la 50 cm, între puieți găsinduse diferite specii de briofite, menținându-se stabilitatea biocenozei. Stadiul 5: Pe lângă puieții de molid, care au înălțimi mai mari de 50 cm, apar alte briofite de talie mare precum și ferigi sau alte specii de plante ierboase și lemnoase. Datorită concurenței numărul final al puieților se diminuează până la 1 puiet la 3-4 m2, care ating vârste de 15-20 ani. Stadiul 6: trunchiurile de molid colonizate inițial dispar în mare parte prin
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
bolnavului cu usturoi pisat. Se bea mujdei cu țuică, amestecat cu coajă verde de nucă pisată. Se bea oțet din vin, pe stomacul gol și se Înfășoară burta cu balegă de vițel, presărată cu piatră acră. TENII (cordele) Rădăcină de ferigă macerată În miere de albine, din care se iau 2-3 lingurițe dimineața, pe nemâncate. Teniile (limbricii cordelați) pot fi eliminați și prin consum de scrumbii sărate și ceai din flori de soc. Se bea, pe nemâncate, Înainte de mesele principale, zeamă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
puțin o mână de semințe de dovleac (bostan) și /sau de mujdei de usturoi. Consum de boabe de secară fierte, 2-3 lingurițe pe zi, dimineața, pe stomacul gol. Se bea și ceaiul rezultat În urma fierturii. Ceai din rădăcini pisate de ferigă, o lingură la o cană cu apă rece, care se bea dimineața, pe nemâncate. Ceai din flori de limbricăriță, o lingură de frunze și flori la o cană cu apă În clocot. Se beau 4 cești pe zi, luate Înainte de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
care se bea dimineața, neîndulcit, pe stomacul gol. Amestec de fructe de măceș (2 părți) și o parte miere de albine, din care se iau 2-3 lingurițe pe zi, pe nemâncate. Ceai de boabe de secară și câteva rădăcini de ferigă, la o cană cu apă În clocot, care se bea Între mesele principale, prânz și cină. Ceai din flori de mușețel, de vetrice, pelin și spanac sălbatic, În părți egale, o linguriță de amestec la o cană cu apă fierbinte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]