4,199 matches
-
femei pe care le inseminau în mod ritualic: vezi „ Cântarea Cântărilor”, imn cu scop implicit inițiatic, stimulator. În alte culturi și civilizații, în orientul mijlociu și cel îndepărtat, femeia a fost mereu obiect- accesoriu de plăcere, asociat cu cel de fertilitate, după porunca divină „ înmulțiți-vă și stăpâniți pământul”! Ca să nu mai vorbim despre arta și știința (!) antică a inițierilor de tip sexual, Kamasutrele, ( India) ori cele abundent etalate pe frontispiciile palatelor din jungla Cambodgiei, ș.a. Desigur, femeia dintotdeauna a fost
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
Matriarhatul este însă altă problemă. Nu confunda feminsimul te rog, dottore, cu matriarhatul. Știi de ce? Feministele de obicei nu NASC, că nu au timp, lupta pentru supremație în KAR-ieră nu le dă timp să aibe și puradei. În societatea antică, fertilitatea femii era divinizată. Așa s-a născut Ishtar, sau Astarteele. În societatea modernă, concurența pt un post mai bun mu-i dă timp femeii să devină muiere, ci devine bărbat. O masculinizează fără însă s-o măsculinizeze. Sincer, nu știu cum poți
FEMINISMUL ȘI FEMEIA RRROMĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350165_a_351494]
-
vaza nu-i cuprinsă, Măcar de cine's aduse... Legenda lor amintește de numele Peon, Din a greceștilor povești de Panteon, De zeul vindecărilor și al medicinei, Ce tămăduia apăsarea grea a vinei, Alinând și durerile la nașterile femeii, Ajutând fertilitatea, dezicerile-i să stea Starpitatea să nu se ia! Invidia veche printre îngeri și zeii răi, Pare că pe Olimp mai scotea scântei, Asclepius provocat de-un învățăcel, Mirat de destinul unui mic menestrel, Ce a găsit rădăcina magică a
EXPOZITIE DE PICTURA, SEMNATA SUGESTIV SI CUPRINZATOR, ION PANDURU!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365258_a_366587]
-
dezicerile-i să stea Starpitatea să nu se ia! Invidia veche printre îngeri și zeii răi, Pare că pe Olimp mai scotea scântei, Asclepius provocat de-un învățăcel, Mirat de destinul unui mic menestrel, Ce a găsit rădăcina magică a fertilității, Și-a căpătat așa respect în lumea zeității, Din Olimp! Atunci Zeus că de ochi-i să-l ascundă Îl protejează și că tata îl și accumba, Într-un bujor de toată frumusetea-i, Galant, mare în toată delicatetea-i
EXPOZITIE DE PICTURA, SEMNATA SUGESTIV SI CUPRINZATOR, ION PANDURU!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365258_a_366587]
-
TOGILE VIRILIS ȘI "PROPRIETARII LUI PEȘTE" ÎN VEGAS ! (VI) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 201 din 20 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Să aduci zeitățile anonime și protectoare ale casei și familiei, ale războiului și luminii ori fertilității față în față cu personaje reale ale istoriei timpului, pe Junona, Jupiter, Minerva, Marte și pe Caesar, sau pe mai comunii patricieni, plebei sau sclavi într-un forum prinși laolaltă într-o horă înfrățită de un posibil “dialog” al surzilor
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
sa alchimică, de N.N. Negulescu: „Au cele țesute/pe văi retrase în rugăciune/ strălucirea smaraldului ceresc” (cf. Culegătorii de seri, p. 12). Smaraldul”: ) este piatra luminii verzi, ceea ce îi conferă atât o semnificație esoterică, cât și putere regeneratoare. ( ... ) Chezășie a fertilității( ... ). Pentru alchimiști, era piatra lui Hermes, crainic al zeilor și Mare Psihopomp. Are proprietatea de a străpunge cele mai întunecate tenebre(...). Din fruntea lui Lucifer s-a desprins, în timpul căderii acestuia, un smarald (...). Piatră a cunoașterii secrete(...). Era piatra clarviziunii
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
credința străveche conform căreia planta era adusă de fulgere pe ramurile copacilor. Încă din cele mai vechi timpuri, planta a fost considerată una din cele mai magice, misterioase și sacre din folclorul european. Vâscul era considerat un apărător al vieții, fertilității, scut împotriva otrăvurilor dar și afrodisiac. NOROC ÎN DRAGOSTE ,VĂ DORESC! Referință Bibliografică: TRADIȚII LA ROMÂNI-CRENGUȚA DE VÂSC / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 709, Anul II, 09 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
iarbă) nu ajung să formeze fraze pe la „amiază”, rămân „fire de iarbă cu gust de vocale” care seamănă cu un „semn de mirare”. Firul de iarbă care reprezintă verdele, culoarea speranței, poate fi în poezia lui Petre Ion Stoica chiar fertilitatea versurilor sale: poate fi sensibil, firav, în bătaia vântului sau poate fi puternic, chiar un șiret de la „pantoful lui Dumnezeu”, care „Știe cel mai bine/ Cum să așeze Istoria toată/ La picioarele Sale!”. Dacă la primul volum, mesajul poemelor este
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
le reaprinde, / Dragostea în plasă prinde. (Viorica Pop) Cuvinte cheie: sărbătoare, iubire, Dragobete, obicei, etimologie 1. Încercare de etimologizare a cuvântului Dragobete Sărbători ale iubirii au existat și încă dăinuie ca date de celebrare în calendarele lumii, ca simbol al fertilității a ceea ce în fapt oamenii au avut cel mai la îndemână gest de manifestare a dragostei, iubirea, de atunci, de când lumina a călăuzit dezvoltarea conștientă a omenescului. Cercetări recente, față de cele care s-au manifestat sub influența estului slav, care
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
divinitate al cărei nume nu s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce au fost vechii daci, nu ne sunt cunoscute până acum. Este lesne de înțeles că această manifestare, la vechii daci, era sărbătorită într-o perioadă de maximă fertilitate, când munca câmpului sau păstoritul, ca treburi anulate din cauza gerului aspru al iernii, ar fi putut reprezenta o tainică perioadă a procreării. Este, totuși, o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
pe plaiurile românești - identificat cu Cupidon (la romani) și cu Eros (la greci). Ovidiu Focșa etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, a precizat: „despre Dragobete se crede că este un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate și de renaștere a naturii”. Unii afirmă că ar data dinaintea apariției creștinismului. În mitologia dacilor, Dragobetele ar fi fost pețitorul și nașul animalelor, cel ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor. Exista credința că în
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
galaxia pieliței de pară” sau: “Ce freamăt stingher/ Prin grădinile suspendate/ Sufletul ei delicat emisfer. După această perioadă a emisferelor unite în livezile dragostei, urmează momentul, rodniciei, al fecundității. O altă obsesie a poeziei sale se constituie în aceea a fertilității și fecundității. Motivul seminței pe de o parte, al urmașilor pe de alta, al copilului ca fruct al iubirii cum se spune este răspândit peste tot in lirica Angelei Nache. De altfel, o astfel de poezie nu vede existența decât
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
a fost împotrivă. O sfătuise să avorteze, să-și termine studiile. Mama ta însă a născut la București și a dat-o, spre înfiere, unei femei din județul Bihor pe care o cunoscuse în spital, internată pentru un tratament de fertilitate. După câțiva ani aceasta a murit iar tatăl adoptiv s-a căsătorit cu o unguroaică. La câțiva ani ai apărut tu iar părinții tăi s-au căsătorit fără acordul lui Tudor. Dar pe Tania nu a mai vrut unguroaica s-
PROMISIUNEA DE JOI (VII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345529_a_346858]
-
Poporul plânge. Poporul râde. Cel mai adesea este nepăsător și joacă după cum i se cântă din struna. Prezenta acolo a mai marilor Provinciei ar trebui să stârnească rumoare, dar de data asta, nu îi ia nimeni în seamă. Ritualul de fertilitate a gliei este în toi și, comunitatea aceea de agricultori la obârșie, îl perpetuează din generație în generație, ca pe un lucru ce trebuie făcut, fără să te întrebi, la ce-ți folosește. Ziua Nebunilor”. Un fapt care ține de
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
o perfecțiune care atinge sublimul. E ca un act de credință. Era ca și cum un mire și-ar fi sărutat mireasa pe tot corpul; de sus în jos și de la șira spinării la umeri ... calm, curat, cald ca un semn de fertilitate ce începe prin sacrificiu. Am lăsat din mâinile mele cu unghii vopsite chimic să cadă peste bolnavă capătul așternutului aspru. Nu mai era de mine acolo! Rândul meu de-a face un bine trecuse. Acum Iisus al ei se trezise
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
spună „pe-aci ți-a fost calea” sau, mai bine zis „ăsta-mi ești”. Glodul nostru se pitește prin cele mai insolite locuri, așteptând picătura ploii pentru a prinde din nou viață, zemuind și clocind din greu, în aburi de fertilitate. Primăvara scoate aburi, mustind de seve și îmbobocind de ghiocei, iarna se-nfrățește cu cristalele fulgilor de zăpadă, depunând acea subțire peltea pe șosele, ce transformă orice deplasare într-un straniu dans incoordonat. Plescăie pofticios, când prinde câte un toc
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
Marelui Faur Prin coarnele falnice-n media noctis. Povestea-i mai multă, Ea nu se sfârșește, Înstrunând lăută, Blând, bardul rostește: Un Taur ceresc, semn pentru Afrodita, Prăvale spre Ghilgameș cumplitul amar, E sol dragostei frânte-a zeiței Isthar, Sau fertilitatea Innanei, slăvita. A fos însuși Zeus dorind Europa, A Feniciei fiică și lui Agenor, Purtată pe spate spre al Cretei decor Plătind îndrăzneala-și află-n slavă metopa. Povestea-i mai multă Ascultă cum crește Acord de lăută Și bardul
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
iarnă geroasă care i-a îndepărtat, însă nu le-a amorțit dorința iubirii, sunt elementele străvechi, specifice unui neam comun civilizațiilor lumii. Sărbători ale iubirii au existat și încă dăinuie ca date de celebrare în calendarele lumii, ca simbol al fertilității a ceea ce în fapt oamenii au avut cel mai la îndemână gest de manifestare a dragostei, iubirea, de atunci, de când lumina a călăuzit dezvoltarea conștientă a omenescului. Cercetări recente, față de cele care s-au manifestat sub influența estului slav, care
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
divinitate al cărei nume nu s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce au fost vechii daci, nu ne sunt cunoscute până acum. Este lesne de înțeles că această manifestare, la vechii daci, era sărbătorită într-o perioadă de maximă fertilitate, când munca câmpului sau păstoritul, ca treburi anulate din cauza gerului aspru al iernii, ar fi putut reprezenta o tainică perioadă a procreării. Este, totuși, o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
apă în fața miresei. Lăutarii nu mai conteneau cu instrumentele. Clopotele cele mari abia se mai auzeau de larmă. Nașii veneau imediat după mire, întâmpinați de ovațiile mulțimii. Curteni, rude și prieteni, urmau nașii. Voievodul Mircea aflat în poartă, aruncă grâul fertilității și al bunăstării peste capetele lor și le zise: „Fiți bine veniți copiii mei ...” Nașii nu erau alții decât Roman, fiul Mușatei Margareta, și Anastasia, soția sa. În același capitol, „Domnii paralele”, portretul lui Roman capătă și mai mult contur
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
vâsc, fapt care a dus la încheierea păcii. Apoi, majoritatea europenilor consideră că vâscul este una dintre cele mai misterioase și magice plante. În concepția folclorică europeană, vâscul este o plantă de leac și farmece, un apărător al vieții, al fertilității și un bun afrodisiac. În acest sens, scandinavii considerau că această plantă veșnic verde aduce noroc și bunăstare. Aceștia vedeau în vâsc o plantă a păcii și armoniei, asociindu-o cu Frigga, zeița dragostei. De asemenea, potrivit unei credințe străvechi
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
pasaje ale basmului său. Evită să-ți reproșeze devierile de la versiunea originală rămasă neterminată. Și eu te însoțesc, punând la dispoziția ta excrescențele mele onirice în călătoria pe un tărâm al mirificului metamorfozat, acolo unde moartea își dă întâlnire cu fertilitatea primordială, cu regenerarea ciclică și subtilitatea sintezei purificatoare. E o adevărată religie în basmul tău. Îți dă speranțe, creează subterfugiile vieții plină de spaime și curge ca pârâiașele de vin pe gâtlejurile însetate, necesitând imensitate și lirism cathartic.” Lectorul acestui
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
Zamfir întru făptuirea levitației nezănatice a omului predat totalmente libertății fericirii. Cu naiul la gură, maestrul Gheorghe Zamfir are o gură de floare! Ea plăsmuiește o altă viață dăruită omului: viața din cântec, ce creează la rândul ei, sfințenia. Sublima fertilitate a emoției nuntite cu libertatea harului e melosul fenomenal al naiului lui Gheorghe Zamfir, din care descind capodopere muzicale unice, capabile să zboare ca gândul, să lumineze ca oglinda, să vindece ca iubirea, să îmbrățișeze ca brațele mamei. Suntem contemporani
GHEORGHE ZAMFIR. ÎNGERUL DIN NAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353202_a_354531]
-
sa alchimică, de N.N. Negulescu: „Au cele țesute/pe văi retrase în rugăciune/ strălucirea smaraldului ceresc” (cf. Culegătorii de seri, p. 12). SMARALDUL:”(...) este piatra luminii verzi, ceea ce îi conferă atât o semnificație esoterică, cât și putere regeneratoare. (...)Chezășie a fertilității(...). Pentru alchimiști, era piatra lui Hermes, crainic al zeilor și Mare Psihopomp. Are proprietatea de a străpunge cele mai întunecate tenebre(...). Din fruntea lui Lucifer s-a desprins, în timpul căderii acestuia, un smarald (...). Piatră a cunoașterii secrete(...). Era piatra clarviziunii
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
din România, care nu suferă nici o pierdere prin faptul că îi fac loc râului de munte să ajungă la mare. Ceeace dăruiesc acestea le este răsplătit însutit. Deoarece torentul care se rostogolește zgomotos în vadul lui lasă în urmă darul fertilității și al abundenței. Iarba de pe malurile lui este de un verde mai proaspăt, copacii au un frunziș mai bogat, florile sunt mai exuberante. Când căldura toridă a verii face ca pământul să fie uscat și sterp, cursul râului este marcat
LEGEA SFÂNTĂ A DATORIEI... de IONEL CADAR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358915_a_360244]