649 matches
-
patru decenii, trecându-ne prin sitele copiate cu îndărătnicie de la vecinii noștri din Est. Noi, ca popor, am fost destul de des robii unei credulități, care, de multe ori, după scurt timp, se dovedea antiromânească. Această tristă obișnuință ne-a jucat festa și în primii ani după lichidarea fostei orânduiri. Am fost cuprinși, poate prea devreme, de mirajul vestului, dar, din păcate, nu am făcut totdeauna cele mai bune alegeri. Nu ne-am însușit modul de viață, specific marilor metropole europene, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
nu-și propune să fie curtenitor cu metodă, ci doar insistent. Frumoasa și sofisticata Nadia îi devine nevastă doar pentru că el pusese ochii pe ea și nu și-i dezlipește până ce nu devine a lui. Istoria însă le joacă o festă. Într-o zi capriciul selectiv al unui milițian este captat de cămașa albă a lui Nerjin care contrasta neplăcut pentru milițian cu cenușiul celorlalți. Milițianul, agent al noii ordini, este tăvălugul ce nivelează individualitățile, strivind unicitatea. Sărăcia pe care o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
vârstă pe care o stabilește statul(cu puțin peste 60 de ani) ca să nu suferi sau ca să nu-i împovărezi pe alții cu suferința ta, este sfâșietor, este fără speranță. A eluda astfel de reguli înseamnă a-i juca o festă demonului, a-l înfrunta. Creștinul nu neagă existența diavolului, ci o recunoaște ca fiind acea putere nevăzută care se opune lui Dumnezeu, însă necesară mântuirii. Și ce este mântuirea dacă nu experimentarea iubirii lui Dumnezeu, conștientizarea vieții veșnice, lupta pentru
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
după decriptarea semnelor și a simbolurilor, este că "savantul colaborează nepermis de mult la edificarea scenariului narativ și că, obligându-te să te documentezi, dar nedezvăluindu-ți până la urmă în ce constă însuși miezul revelației, ți-a jucat o strașnică festă (...) La Eliade, misterul este confecționat pentru a deveni pretext al operei, iar nu opera e scrisă pentru a exorciza un mister trăit insuportabil"45. Mircea Muthu vede relația omului de știință dublat de creator, în analogie cu cea a lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de administrație. Această modernizare, deosebit de intensă în Europa occidentală, este mai puțin evidentă în Europa de est și de sud, cu o populație mai puțin evoluată. ■ În sfirșit, dominația napoleoniană consolidează sentimentul național. Stimulat la început de ideile franceze, acesta se mani festă curînd împotriva dominației franceze. După ce i-a ridicat pe catolici împotrva lui pentru că l-a persecutat pe papă, în 1812, cînd Napoleon înregistrează primele sale eșecuri militare în Rusia, revoltele naționale vor transforma înfrîngerile sale în debandadă și vor duce
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
fără îndoială de noaptea nunții și dorind să rămână independentă, Marcelle nici nu vrea să audă de flirt și de tot ce implică acesta. Tânăra nu se lasă nici măcar atinsă. Într-o zi, își amintește centenara, îi jucase chiar "o festă răutăcioasă" unui băiat care, la cinema, își ținuse mereu mâna cu palma în sus lângă mâna ei. A scos o monedă de un franc și, fără vreo explicație, a așezat-o delicat în palma însoțitorului, ca și cum acesta îi ceruse de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ori pe Rudolf Höss pronunțând numele lui Herr Dürrfeld, cu care directorul lagărului are linie telefonică directă. Sofia nu conștientizează "că destinatarul convorbirii era obsesia ei romantică de altădată". Însă subconștientul său reținuse foarte bine informația, jucându-i Sofiei o festă. După ce, în toate lunile nesfârșite pe care le petrecuse în lagăr, Sofia nu se simțise practic niciodată tulburată de vreo dorință sexuală, tânăra poloneză îl visează într-o noapte pe Dürrfeld, are un "Liebenstraum"125, "terifiant, dar delicios". "Terifiant" deoarece
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
perfect limba arabă, citea mult despre cultura lor, îi scria adesea scrisori fermecătoare de dragoste pe Facebook, fără niciun fel de reținere și era conștientă că vor urma ,,noi misiuni’’, multe dintre ele ,,sub acoperire,’’ pentru că destinul îi jucase o ,,festa’’, învățându-o că Dumnezeu este unul singur, si că numai El ne decide întotdeauna soarta. Noi orbecăim doar în gol, ne naștem în vid, fără a cunoaște tainele pe care uneori El le ascunde cu grijă în trupurile noastre efemere
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
neoplazică În cursul evoluției, genomul uman, la început mult mai sărac decât este în prezent, a fost bombardat cu numeroase oncogene străine (de la alte animale). Ciudat este că odată fixate ca locatari stabili la om, respectivele oncogene nu-și mani festă efectul neoplazic decât în anumite cazuri (mutageneză indusă de factori fizici, chimici, virali etc.). În schimb oncogenele, indiferent de proveniența lor ancestrală, au preluat rolul de inițiatori și activatori sau, dimpotrivă, de inhibitori ai multiplicării celulare normale. Un exemplu: proteina
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
să nu uiți comparația”. O adevărată tortură consta în faptul că oratorul nu avea voie să aibă măcar un pahar cu apă pe masă. Vă spuneam mai devreme despre un conferențiar, și nu unul oarecare, căruia soarta i-a jucat festa. Este vorba despre Th. Rosetti, unul din cei cinci fondatori. Asta se întâmpla în primăvara anului 1864, când el trebuia să vorbească despre „Societatea modernă”. Să-l urmărim pe Iacob Negruzzi: „El veni în duminica hotărâtă la Universitate, unde se
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
le au ajuns la ureche zvonuri Îngrijo rătoare, cum că Împotriva ducelui Bertold și a fratelui său s-ar țese ceva foarte primejdios. Amadeus nu e străin de toate acestea. Deci am bătut Împreună toate cârciumile și bordelurile, am jucat feste tâmpite și i-am speriat pe cetățenii onorabili cu prostiile noastre. Până ce, Într-o zi, mi-a spus că trebuie să plece degrabă și că pentru un timp nu va mai fi la Curte. — De ce? l-am Întrebat. Se află
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
extrem „denivelate” - Apusul și Răsăritul Europei, ca și, de altfel, Între două culturi organic diferite cum sunt cea franceză și germană; probabil am ajuns prea târziu În Germania sau Franța sau, mai știi, ereditatea mea ardeleană, patriotardă, „mi-a jucat festa” pentru o nouă și „salvatoare” readaptare, după ce odată mă adaptasem, cu eforturi dizgrațioase, e drept, mediului „vechi-regățean”, mediului sudic, Îmbibat de orientalism - comodul, coloratul și atrăgătorul fatalism!, și de cultura franceză; În timp ce eu veneam dintr-o zonă austriaco-germană, ca și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
arena publică a creației, a expresiei individuale Într-una din puținele zone majore În care Îi este „permis” omului social și gânditor să fie, să se „arate”; să fie! Timpul, acest „timp al creației” mi-a jucat mie Însumi câteva feste; am vrut, am ambiționat, e drept, să ajung scriitor și nu orice „fel” de scriitor -, ci romancier! (Deși, la primele Începuturi, În anii pubertății, modelele mele de gen nu erau de prima mână!Ă Și nu „orice fel” de romanicer
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
epicului clasic și de aceea am botezat textul: „poem epic” - Drumul la zid. Acesta a fost timpul În care destinul meu literar sau pulsiunile mele secrete ce au ieșit „la lumina zilei” și la cea a tiparului mi-au jucat festa de a mă „depărta” de ceea ce am numit mai sus orizontul tematic al prozei române dintre cele două războaie, orizont care, Într-o formă sau alta, s-a prelungit și după. Un „orizont” și o tematică ce, spre deosebire de poezie, care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai bine! 11 Luptele literare?!... Aproape fiecare dintre foștii martori sau foștii „eroi”, actanți, le interpretează după... firea, memoria, rolul jucat, dar și după vechile interese de grup sau personale, nemaivorbind de cei cărora propria vanitate le joacă nu puține feste și care, voit sau, mai știi, poate chiar nevoit, mai mult sau mai puțin involuntar, „aranjează” trecutul propriu, dar și istoria, în funcție de acele o mie-și-una de pârghii ale orgoliului!... sau încercând să „repare” greșeli absente sau lașități ale propriului trecut
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fără bilete de avion. * În orice naufragiu, unii primesc colaci de salvare, alții colaci de pomenire. * Sacul se leagă la gură când este plin, nu când ai dat de fundul lui. * Memoria este o bogăție fastă, care unora le joacă feste. * Cine ia în derâdere naivitățile copiilor, dovedește lipsă de maturitate. * Copilul nu trebuie dădăcit; lui trebuie să-i oferi modele. * Nu da în mintea copilului, ci în spiritul copilăriei. * Nuiaua este argumentul lipsei de argumente. * Copiii râd ca niște clopoței
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Botoșani Johann Ziegler. În 1795, doctorului Eustatie Atanasiu i se atribuie o pensie pentru cei 25 de ani de slujbă (este prima pensionare a unui medic român din principate). Tot pe atunci funcționau la Iași doctorii sau chirurgii Triandafil, Neculai Festa, Testabuza. La Huși practica un medic evreu, pe nume Josel. În 1800, la Iași mai sunt semnalați doctorii Schmeltz și Anastasie Zimo, care a fost mult timp medic al Spiridoniei 12. * Spre 1848, medicii, farmaciștii și cadrele medii care își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
e principi, e loro del continuo giucavano: în modo che dubitai che, mentre consumavammo le lettere nel comporli, a qualchuno di loro non manchassino e danari. E poi che fermammo lo scrivere, s'è visto qualchoxa: e anchora che la festa non sia finita, pure pare un pocho fermă; et io credo che sia bene, insino ch'ella non și strigne, non ne parlare. E per questa lettera ho facto pensiero scrivervi qual sia la vită mia în Romă. Et mi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ho che scrivere, per le căușe che per voi medesimo intendete. Poi me ne vo a dormire, quando ho cenato e decto qualche novelletta chol Branchaccio e chon M. Giovambatista Nași, el quale și stă meco spesso. Îl dì delle feste odo la messa, e non fo chome voi che qualche volta la lasciate indrieto. Se voi mi domandassi se ho nessuna cortigiana, vi dico che da principio ci venni, n'hebbi chome vi scrissi; poi, impaurito dell'aria della state
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Fecevi molti conviti în modo che tra più volte ebbi quasi tutti i cittadini di stima et ogni uficio di priori una volta; et per Sânto Giovanni ebbi tra donne et huomini la seră et mattina, 40; et fecesi bellissima festa, con suoni, balli et cânți. Ancoră, a dì 30 d'agosto da seră ebbi e priori et 22 cittadini de' principali, et molti giovani per servire. E' l proveditore, cioè Giovani Mași, et ser Giuliano Lanfredini, notaio de' danni dați
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pe palier. „Să nu te mai prind la poarta mea“, zicea unul. Poarta, nu ușa. Așa era la el prin Teleorman - sau de unde o fi venit. Și, la nervi, comisese un act ratat. Sau poate auzul îmi jucase din nou feste. Scriam. Să scrii în timp ce trăiești chiar despre ceea ce trăiești. Ca și cum ai merge prin lume îmbrăcat cu niște haine cusute, croite nu tocmai de ispravă și, din când în când, mai adaugi un petec la hainele alea, îl lipești acolo unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ci tuturor. Câteodată devin patetic, dar nu mi-e rușine. În fond, e problema lumii că denigrează patetismul. Sunt în joc niște sentimente absolut firești și doar dacă ni le reprimăm vom avea probleme. Euforia asta mi-a jucat mereu feste. Am prezentat odată la facultate un referat despre țigani și atunci avusesem dintr-o dată revelația că țiganii sunt o nație uimitoare, ultimii oameni liberi, pe care noi nu-i înțelegem și nu-i lăsăm să se integreze, așadar e numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Mariana. Sau dacă nu o are, și-o inventează. Varianta mi se părea absolut neverosimilă. Am încercat să-i pun câteva întrebări de sprijin. - Sigur Miorița? - Păi, tu ce zici! D-apăi cum! Era extrem de sigur că memoria nu-i joacă feste. După asta, certitudinile i s-au mai înmuiat. Lasă că știi tu despre ce e vorba. Avea încredere în mine că o să deduc din discursul lui sibilinic cum stătuseră de fapt lucrurile. Apoi s-a apucat iarăși să bocăne în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fete mutilate pe viață încercând să pună capăt unor sarcini nedorite. Se pare că unele își provocau avortul aruncându-se de la înălțime, cel mai adesea de pe dulapuri. Altele se chiuretau singure, cu andrele de împletit. Dacă memoria nu-mi joacă feste, cred că am văzut o scenă similară într-un film american. În comunism însă, avortul subteran era poate singurul mod de disidență exclusiv feminin. Un gest sinucigaș, prin care umanitatea însăși își recăpăta integritatea. Femeia uzurpa opera partidului mutilându-se
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sticlă spartă. Omul rămînea totuși un tip deosebit, dotat, dacă nu cu o soartă glorioasă, cel puțin cu o fantezie de excepție, așa cum de altfel îi stă bine unui om de cultură. / Dispoziția lui către fantazare avea să-mi joace feste în vacanța de după anul întîi. Am avut proasta inspirație să-l invit la mine acasă. La părinți, de fapt, la Pitești. Mai eram și cu Svetlana, care avea să-mi devină soție peste cîțiva ani. Soare, ca om de cultură
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]