1,301 matches
-
din Europa - 1928), între Fetești-Cernavodă, după planurile inginerului Anghel Saligny și lucrat tot de ingineri români (...)”, v. Culea D.A., Dobrogea, București: Editura Casei Școalelor, 1928, 231. Datele statistice necesare calculării acesteia au fost preluate din Planul Urbanistic General al municipiului Fetești, vol. II, 1997. Fenomenul de îmbătrânire demografică a populației României reprezintă o incontestabilă realitate a ultimului deceniu. Prezența sa, nu doar la nivelul anumitor structuri teritoriale, ci pe ansamblul teritoriului, trage un important semnal de alarmă cu privire la configurația pieței muncii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
instalarea actualei stări de lucruri enumerăm: lipsa locurilor de muncă, condițiile precare de locuit asociate cu necesitatea investițiilor în acest domeniu, absența activităților sociale sau culturale menite să confere o identitate de grup. Datele puse la dispoziție de Primăria orașului Fetești. Realizată prin utilizarea datelor din: Recensământul populației și locuințelor din 15 martie 1966, vol. I, București, 1969, și Recensământul populației și locuințelor din ianuarie 1992, Comisia Națională pentru Statistică, București, 1992-1994, Recensământul populației și locuințelor din ianuarie 2002. Dacă în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru Statistică, București, 1992-1994, Recensământul populației și locuințelor din ianuarie 2002. Dacă în 1936 numărul romilor era de 157, în 1992 cifra se multiplicase de aproape 10 ori (1.294 persoane). Se crede că primii credincioși baptiști au venit în Fetești din Transilvania odată cu construirea podurilor dunărene la sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1938, aceștia au primit aprobarea de a-și construi un lăcaș de cult în cartierul Fetești-Oraș. În prezent, biserica are mai multe filiale, atât în Fetești, cât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în Fetești din Transilvania odată cu construirea podurilor dunărene la sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1938, aceștia au primit aprobarea de a-și construi un lăcaș de cult în cartierul Fetești-Oraș. În prezent, biserica are mai multe filiale, atât în Fetești, cât mai ales în satele vecine: Stelnica, Bordușani, Jegălia, Țăndărei, Cegani, numărând circa 300 de membri care beneficiază începând cu 1999 de o biserică ce funcționează în cartierul Coloniști. Bibliografie Banu, A.C. (1964). Bărăganul. București: Editura Științifică. Buletin Trimestrial, nr.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a Bălților Ialomiței și Brăilei, Probleme de Geografie, vol. IV, București. Conea, I. (1989). Ethnogenese et ecologie demographique, Etudes et documents balkaniques et mediterraneens, 14, Paris. Coteț, P. (1989). Câmpia Română. Studiu de geomorfologie integrată. București: Editura Ceres. Fișa localității Fetești, Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Ialomița, 2002. Iordan, I. (1983). Dicționar de onomastică. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Manuilă, S. (1938). Recensământul general din 29 decembrie 1930. București. Martonne, Emm de (1902). Recherches sur la distribution géographique
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Societății Române Regale de Geografie, XXXIII, București. ***, Istoria României, vol. I, București: Editura Academiei, 1960, 808. ***, Demografia. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1979; Demografia teritorială a României. București: Editura Academiei, 1986. Abstract The present research, concerning the socio-demographic developments of Fetești (Ialomița county), is focused on several dimensions: geographical, demographical, social, economical, cultural and even a historical one. The study presents some of our observations over a century of Fetești history. The research was made in 2003 within the University of
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Academiei, 1986. Abstract The present research, concerning the socio-demographic developments of Fetești (Ialomița county), is focused on several dimensions: geographical, demographical, social, economical, cultural and even a historical one. The study presents some of our observations over a century of Fetești history. The research was made in 2003 within the University of Bucharest, the Faculty of Geography. Primit la redacție: mai 2005 Migrația românească în Spania Ana Bleahu Institutul de Calitate a Vieții În perioada 2000-2003 am fost implicată într-un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la Lupești până am plecat de acolo. Le avea tata puse așa pentru istoria familiei și de multe ori ne arăta portmoneul. Surorile tatei, toate, aveau studii la Paris. Mătușa mea, căsătorită cu un doctor, era pictoriță. Vărul meu de la Fetești are încă tablouri pictate de mâna ei. Și nu știu dacă mai sunt pictori acum care să facă tablouri asemănătoare. C.I.: Mi-ați spus că bunicul dumneavoastră, Costică Ralea, a fost proprietar peste 300-400 de hectare de pământ și bănuiesc
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
noapte, sau au mai fost deportați și alții din Lupești? R. R.: L-au ridicat din Lupești și pe vărul meu, pe Mătăsaru Virgil. Era cel mai mic dintre cei doi frați. Mama lor a murit într-un bombardament la Fetești și nu mai țin bine minte dacă Virgil sau fratele lui a reușit să recupereze de sub dărâmături o pungă plină cu aur și cu bani pe care o avea mama lor. În Lupești, era căsătorit cu o fată din Bârlad
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Caranfil C. Teodor, com. Epureni; Unguru Gheorghe, Petrea I. Constantin, Epureni; Parasog Gheorghe, com. Horga; Parasog Dumitru, Epureni; Simionescu Ioan, Bursuci; Ivanciu I. Cahu, com. Schineni; Caranfil I.Teodor, com. Șuletea; Iancu Ștefan, Șuletea; Bocan Gheorghe, Șuletea; Ujeucă Petre, com. Fetești; Ghioc Leopold, com. Banca; Darabană Ștefan, Bârlad; Movilă Sergiu Petre, Bârlad; Ungureanu Stratica, Arsene I. Vasiliu, Fruntișeni; Căuia Vârlan, com. Stoeșești; Stoica I. Ioan, com. Dragomirești, Vaslui; Cioară C. Ioan, Bârlad. Pentru că toate aceste persoane se regăsesc în dosarul de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
al orașului Hîrlău, în extremitatea estică, direct cu județul Botoșani( comună Prăjeni), la est cu comunele Plugari și Coarnele Caprei, la sud cu comună Ceplenița, iar la vest cu comună Șirețel. Comună Scobinți are în componență cinci sate ( Bădeni, Scobinți, Fetești, Zagavia, Sticlăria ) și două cătune( Rediu, Zvarici). Cadrul natural este foarte variat, comuna fiind situată în aria de contact a Podișului Sucevei(sectorul mai înalt, cunoscut sub denumirea de Masivul Dealul Mare Hîrlău) cu Câmpia Moldovei, între aceste unități aflânduse
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Hîrlău) cu Câmpia Moldovei, între aceste unități aflânduse o zonă depresionara de contact(Hîrlău - Hodora), care se suprapune Văii Bahluiului, cu condiții și resurse naturale variate. Legătură cu municipiul Iași și orașul Hîrlău se realizează pe DN 28B, cu satele Fetești și Sticlăria, prin DJ 28, cu localitatea Zagavia prin DC 45, cu satul Bădeni, prin DC 151(care unește halta CFR Bădeni cu localitatea PietroșicaCeplenița). Teritoriul administrativ al comunei Scobinți are o suprafață de 7108 ha, iar populația, la recensământul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Terasele, prin caracteristicile lor geologice și morfologice, reprezintă terenuri foarte bune pentru agricultură, căi de comunicație, dar, mai ales, pentru așezările amplasate pe podurile de terasă. Zona de șes este dezvoltată de-a lungul văii Bahluiului, în intravilanul localităților Scobinți, Fetești, Zagavia și Bădeni, prezentându-se sub forma unor suprafețe relativ plane, constituite din aluviuni argilo - nisipoase. Ca urmare a poziției geografice a acestui sector de vale, situat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Dealul Mare, aluvionarea și coluvionarea șesului au
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Dumitru, Boamba Jana), dar, din anul 1973, elevii de la gimnaziu sunt transferați la Scoala Scobinți. În marele dicționar geografic al României din 1902 se arată că Zagavia era un sat, aparținând comunei Bădeni, „formând un trup cu satele Scobinți și Fetești, pe o suprafață de 344 ha, si o populație de 229 suflete. Are o biserică. Moșia este proprietatea statului avînd pe ea o pădure pe o întindere de 136 ha”. Urcăm spre Fetești, sat ce aparține comunei Scobinți, așezat pe
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
formând un trup cu satele Scobinți și Fetești, pe o suprafață de 344 ha, si o populație de 229 suflete. Are o biserică. Moșia este proprietatea statului avînd pe ea o pădure pe o întindere de 136 ha”. Urcăm spre Fetești, sat ce aparține comunei Scobinți, așezat pe dealul Fetești(cu altitudini de peste 100 m), în dreapta râului Bahlui. Este o așezare atestata în anul 1646, al cărei nume provine de la antroponimul Fetea. Legenda spune că acest Fetea avea o vie, frumos
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
o suprafață de 344 ha, si o populație de 229 suflete. Are o biserică. Moșia este proprietatea statului avînd pe ea o pădure pe o întindere de 136 ha”. Urcăm spre Fetești, sat ce aparține comunei Scobinți, așezat pe dealul Fetești(cu altitudini de peste 100 m), în dreapta râului Bahlui. Este o așezare atestata în anul 1646, al cărei nume provine de la antroponimul Fetea. Legenda spune că acest Fetea avea o vie, frumos îngrijita, cu soiuri alese, din care s-a obținut
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
altitudini de peste 100 m), în dreapta râului Bahlui. Este o așezare atestata în anul 1646, al cărei nume provine de la antroponimul Fetea. Legenda spune că acest Fetea avea o vie, frumos îngrijita, cu soiuri alese, din care s-a obținut vestită Feteasca. Un document de la Moise Movila Vodă, datat 9 iulie 1631, foarte expresiv în ceea ce privește proprietatea particulară a domnului, de care el putea dispune după bunul plac, lucru ce nu îi era îngăduit cu acele bunuri ce făceau parte din moșia domneasca
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Movila Vodă, datat 9 iulie 1631, foarte expresiv în ceea ce privește proprietatea particulară a domnului, de care el putea dispune după bunul plac, lucru ce nu îi era îngăduit cu acele bunuri ce făceau parte din moșia domneasca, întărește stăpânirea asupra satului Fetești, „sub dealul lui Vodă”, între Cotnari și Hîrlău, lui Eustratie , al treilea logofăt, „pentru slujba credincioasa”. Pe lângă acest sat, care făcea parte din podgoria Cotnarilor, îi mai vinde 7 fălci de vie în Dealul lui Vodă, din care 3 fălci
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
am făcut cu acele ocini cum am vrut. Cu unele am dăruit pre ceia ce ne-au slujit, altele am și vândut că un moșnean ce face cei voia cu ocinile sale”. În 20 noiembrie 1666, se face hotarnica satului Fetești „care sat nu fusese încă ales de către orașul nostru Hîrlău și cătră satul nostru Dealul lui Vodă(Scobinți)”. La 1757, Mihai Racoviță donează mănăstirii Sf. Spiridon și vatra târgului Hîrlău. În hotar intra și moșia Fetești, „locul de unde se trage
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
se face hotarnica satului Fetești „care sat nu fusese încă ales de către orașul nostru Hîrlău și cătră satul nostru Dealul lui Vodă(Scobinți)”. La 1757, Mihai Racoviță donează mănăstirii Sf. Spiridon și vatra târgului Hîrlău. În hotar intra și moșia Fetești, „locul de unde se trage sortul de vită Feteasca”. Satul Fetești a fost contopit, din punct de vedere administrativ, satului de reședință Scobinți. De aceea, localul de școală a fost construit, iar biserică s-a ridicat, din donațiile enoriașilor, de-abia
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
fusese încă ales de către orașul nostru Hîrlău și cătră satul nostru Dealul lui Vodă(Scobinți)”. La 1757, Mihai Racoviță donează mănăstirii Sf. Spiridon și vatra târgului Hîrlău. În hotar intra și moșia Fetești, „locul de unde se trage sortul de vită Feteasca”. Satul Fetești a fost contopit, din punct de vedere administrativ, satului de reședință Scobinți. De aceea, localul de școală a fost construit, iar biserică s-a ridicat, din donațiile enoriașilor, de-abia în anul 2000. Drumul continuă anevoios, deoarece urcăm
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ales de către orașul nostru Hîrlău și cătră satul nostru Dealul lui Vodă(Scobinți)”. La 1757, Mihai Racoviță donează mănăstirii Sf. Spiridon și vatra târgului Hîrlău. În hotar intra și moșia Fetești, „locul de unde se trage sortul de vită Feteasca”. Satul Fetești a fost contopit, din punct de vedere administrativ, satului de reședință Scobinți. De aceea, localul de școală a fost construit, iar biserică s-a ridicat, din donațiile enoriașilor, de-abia în anul 2000. Drumul continuă anevoios, deoarece urcăm pe Dealul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
anul 2000. Drumul continuă anevoios, deoarece urcăm pe Dealul Basaraba, locul unde s-a construit, alături de ruinele vechii cetăți geto-dacice, mănăstirea Sângeap - Basaraba, din inițiativa părintelui dr. Dumitru Tincu. Ne tragem sufletul privind la carierele de piatră, aflate deasupra satului Fetești, la marginea Platoului litostructural Sângeap, loc care a însemnat, de-a lungul secolelor, posibilitatea de a câștiga bani necesari traiului zilnic. De o parte și de alta a DJ 28, care face legătura cu vestitul iarmaroc de la Lespezi, apoi cu
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
spații pentru prestări servicii(service auto, frizerie coafura, reparații TV și electrocasnice, croitorie, cizmărie, ș.a.); înființarea unor unități ambulatorii și de farmacie în toate localitățile comunei; amenajarea unei zone de agrement la Zagavia, în zona de lunca a Bahluiului, la Fetești și a unui parc memorial în satul Scobinți; amenajarea unor terenuri de sport și a unor locuri de joacă pentru copii; amplasarea unui sediu de bancă în centrul comunei; amplasare puncte precolectare selectivă a deșeurilor în toate satele comunei; combaterea
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
schimba substanțial, în sensul cel mai bun al cuvântului, decât în momentul în care generațiile care vin după noi vor avea o expunere culturală enormă. Nu au de ce să învețe mai departe în gimnaziu - dacă au posibilitatea - în gimnaziu la Fetești. Au posibilitatea să învețe într-un gimnaziu în străinătate? Acolo să meargă! În clipa în care n-o să-i mai întrebăm „de ce nu stai în țară după ce termini facultatea?” și o să le spunem: „du-te, orizontul tot este al tău
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]