577 matches
-
mai greu apăsarea concurenței altor neamuri, mai bine pregătite pentru viață. Am trăit în iluzia că-mi fac datoria și azi constat că toată munca mea, tot entuziasmul și avântul meu s-au risipit zadarnic“. La o masă vecină, o fetișcană frumoasă, cu plete lungi negre, bust drept, trapezoidal, cu o bluză de pânză topită albă, sub care i se vede sutienul cu bretele lungi, susținând sânii pietroși, cu sfârcurile spărgând cupele și țâșnind prin urzeală, răsfoiește o colecție din Scânteia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
sutienele, cu rochițe scurte vara, în toiul căldurilor, dezbrăcate pe sub ele, frământând aluatul, sporovăind, povestindu-și necazuri, bucurii, drame, aventuri, toate de-ale femeilor, în gura mare, nepăsătoare la clientela din prăvălie. Am văzut vânzătoarele de aici îmbătrânind, odată cu mine, fetișcanele din studenția mea cum se lasă cotropite de vârste, devenind, an de an, anotimp de anotimp, femei împlinite, cu păr alb, cu riduri, cu suferințe și toate celelalte. Intram adeseori în prăvălie nu atât pentru a cumpăra o chiflă, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ele, cu multe goluri. Un trup făcut încă alandala, fragil, pornit a se risipi la fiecare tremur al pașilor ei zoriți, la fiecare lovire a aerului încă dur al acestei dimineți. Un aer încă somnoros, lăsându-se greoi despicat de fetișcana zorind în fața mea. O perdea de aer încă rigid, refuzând să se mlădieze după acest trup schilod în așteptarea frumuseții lui viitoare. Îmi încetinesc voit mersul, lăsând ca distanța dintre noi să se prelungească tot mai mult. O urmăresc cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și anul ăsta.“ Picasem anul anterior la istoria artei și viața de controlor de bilete la cinematograful „Pacea populară“ din F., care mă aștepta dacă nu intram nici acum la facultate, nu-mi prea dădea ghes să fiu generos cu fetișcana care îmi șoptea disperată: „Fii lord și dă-mi schema“. Ideea de lord însă mi-a plăcut. I-am făcut schema frazei și i-am strecurat-o. Lord nu am ajuns niciodată. Oricât m-am străduit, oricât elan și bunăvoință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
scoasă de E. Simion. Cerea colegilor să fie foarte atenți la cele spuse de N.M. la seminarii. O ascultam, o priveam și nu-mi venea să cred că amorfa de Lia putea fi atât de virulentă. O credeam doar o fetișcană grăsuță, prostuță, dornică de pipăieli. Mi se părea feroce acum. Nu atât prin ceea ce spunea, cât prin brusca dezvăluire a virulenței ei. O priveam și parcă atunci o vedeam pentru prima dată. A sfârșit. S-a așezat, oftând, cu vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
fata vecinului. Soră cu tata. Stătea singură pe Bulevard, pe la cinematografe. La etaj, peste cinematograful de lângă farmacie. N-avea cine s-o îngrijească și am luat-o la noi, când era pe terminate. Mi-a lăsat mie garsoniera, a chicotit fetișcana. Mă mut singură acolo. De Paște fac un party cu bairam de inaugurare. Asta-i viața, a mai oftat, deschizând ușa cămăruței cu toboganul. Am urmărit-o cum își deșartă găleata cu resturi. Cum se apleacă apoi și ridică poșeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Aha. Deci asta era. De ce nu mi-ai spus de la început? — E greu. Numai ce-i pronunț numele și mi se întoarce stomacul pe dos. — Dacă te consolează în vreun fel, găsesc că numele e ridicol. Georgina. Îmi evocă o fetișcană victoriană cu bucle aurii și fălci grase și îmbujorate, care chicotește tot timpul. — E o brunetă micuță ca un șoarece, cu păr unsuros și piele nesănătoasă. — Nu mi se pare că îți poate face concurență. — Ea și Terrence au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
a început să plângă - copleșită pe neașteptate, pierzându-și stăpânirea de sine pentru prima dată de când o cunoșteam. Am bănuit că se gândea la răposatul Tony, amintindu-și-l pe cel căruia îi spusese da când nu era decât o fetișcană, soțul pe care îl pierduse la cincizeci și nouă de ani, iubirea vieții ei. Poate așa era, dar mie mi-a spus ceva cu totul diferit. — Să nu crezi că nu-mi face plăcere, Nathan. Ești cel mai bun lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
modest, dar mai eficient. Iar în caz că acceptă totuși, senin, acest statut, întreaga societate îi va acuza de elitism... Popa Zamă și elitele intelectuale Către seară, a venit și popa Zamă, însoțit pînă la prag de zîmbetul bun al preotesei bătrîne, fetișcana de altădată. Și s-a încins cheful la toartă. N-a durat mult, fiindcă plecarea noastră îl îndemna pe preot la vorbă. A început cu doctorul. — Ei, cum ți-a mers lucrul, domnule Ionescu ? — Bine, părinte, foarte bine, am izbutit
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
supremă!, gândea el, tot frământându-se. Chiar n-ar mai trebui să mă agit atât... Căci, dacă îmi aduc eu bine aminte, și marele Dante s-a îndrăgostit nebunește, la un moment dat, de splendida și de distinsa Beatrice, o fetișcană sclipitoare și grațioasă, în vârstă de numai nouă ani! Iar frumoasa Laura, de care se îndrăgostise iremediabil însuși Petrarca, dezvoltând repede o pasiune devenită legendară, era doar o adolescentă de șaptesprezece ani, care se zbenguia cu grație prin praf și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
o veșnicie, pentru că mi se agățau așa de tare ochii de țâțele lor, încât... Drăcoaicele simțeau asta, dar mă torturau, știind că sunt doar un puțoi inofensiv. Iar eu, care uram vizitele de lucru, tot repovestind puștanilor scenele acelea cu fetișcanele în alb, eram ascultat de parcă le citeam din Decameron. Mai mult, după orice mărturisire de acest gen, spuneam că mor de dor după o vizită de lucru de-a lui Dej, dar numai dacă se lăsa din nou cu spital
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
muiere de pe pămînt. Nevasta lui Rîmbu Deși avea patru decenii, profesorul Rîmbu nu era însurat, deși omul acesta dorea din tot sufletul s-o termine cu burlăcia. Un soi de timiditate punea stăpînire pe el cînd rămînea singur cu vreo fetișcană. Neajunsul acesta de burlac bătrîn îl compensa cu preocuparea pentru studii aprofundate. În afară de acest hobby mai avea și o meteahnă cît se poate de umană. Rîmbu era un zgîrcit fără pereche și nu putea arunca nimic la gunoi. Tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tocăniță delicioasă din beregăți, nici că osînza de 18 lei e grozavă pentru săpun. Mi se face rușine că am ajuns femeie de cincizeci și cinci de ani și nu știu o grămadă de lucruri pe care le știe orice fetișcană. Trebuie să se ivească un prilej ca acum - o internare În spital, un concediu Într-o stațiune, o simplă oră sub cască la coafor - ca să afli imediat telefoanele caselor de comenzi sau adresele cîtorva pensionari care-ți procură cele necesare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de așteptare, de parcă urma să i se Întîmple ceva neprevăzut, ceva În stare să-i schimbe pentru totdeauna, Începînd din după-amiaza aceea, viața obișnuită. Fanfara cînta În lumina caldă a asfințitului, alămurile străluceau ca printr-o ceață, iar fețele atîtor fetișcane necunoscute se amestecau cu figurile familiare: doamna Troup, patroana băcăniei, care ținea și oficiul poștal din localitate, domnișoara Savage, Învățătoarea de la școala duminicală, nevestele de cîrciumari și de clerici. În copilărie, se oprea cu maică-sa la toate dughenele, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
membrii comisiei... — Acum, vă las Între patru ochi, zise doctorul. — E și el aici? Vrei să spui ea... 3 Digby se temuse că va da ochii cu Întregul său trecut. De aceea, răsuflă ușurat cînd văzu intrînd pe ușă o fetișcană necunoscută, firavă și nostimă, cu părul roșcat - o fetiță prea mică pentru a-ți rămîne În memorie. Era sigur că n-avea de ce să se teamă de ea. Deși avea sentimentul că politețea e deplasată, se ridică, neștiind ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
acolo, alt șef pronunță ceva pe nas și mă îndrumă către secția raională care se afla în alt oraș. În vara ce sfîrșea torid, pe trotuarul din fața secției, un învățător pe care eu îl cunoșteam sta de vorbă cu o fetișcană. Vădit în interes de serviciu, tînăra, voinică ca un cal, cu dantură sănătoasă și coadă groasă scăpată pe sub basma, avea aerul rural pe care, la țară, de obicei îl au învățătoarele; un taior de stofă groasă, o basma care mirosea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
negri care se roteau ca o sfîrlează. Se desfăceau în evantai, lăsînd să curgă printre dînșii rîuri de femei ce ondulau în curbe luminoase. Din umbra unui cort liliachiu țîșni, fragilă și slabă, Sulamita. Era Aneta Gărgăun în chipul unei fetișcane cu fruntea albă sub cocul albăstrui și buzele răsfrînte. Ridicînd nara străvezie, călcă pe vălul ce-o acoperea. Goală, și-a întins brațul cu oasele subțiri. Sclipea. Cu palmele întoarse, mișcă din degetele prelungi, sunînd ca niște brățări. Ca o
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
tatăl să vină de la război. Deodată sări În picioare și se propti cu coatele de pervazul ferestrei. Într-adevăr, dinspre șosea, peste maidanul de lângă gardul liceului, se apropia mergând agale elevul Popescu supranumit Meșteru. Numai că era Însoțit de o fetișcană și amândoi erau Îmbrăcați ciudat, În orice caz nu În uniforme de elevi. El avea blugi, un tricou de lână lung până aproape de genunchi, o eșarfă grena legată În jurul gâtului și un rucsac destul de greu În spate. Ea era frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
nepoata de la oraș a bătrânei care a venit ultima (dacă Îi e nepoată) o cheamă Loredana și nu te poți opri să nu-i admiri și acestei copile de 5 ani frumusețea izbitoare a ochilor, mult asemănători cu cei ai fetișcanei care venit cu iepurele În brațe. Loredana. Se potrivește de minune cu tot ce-i În jur. Te gândești adică la privirea ațintită pe fereastră, În zilele ploioase, a fetei născute În acest sat, devenită mai târziu mamă și botezându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
zgomotele care se aud, ce anume fac acolo Înăuntru acei oameni. Se aud plesnituri mici și dese ale unui aparat electric de sudură și ghicești ușor, după fereastra care se luminează alb, În care dintre barăci se Întâmplă asta. Câteva fetișcane durdulii ies să-și facă nevoile Într-un colț Întunecos al curții. Se păzesc una pe alta, astfel că Popescu se duce decis la cea care-i „de gardă“ și o Întreabă cum să ajungă la cazanul de țuică. Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mănânci ceva?" l-a întrebat doctorul Luca. " Nu. Nu mi-e foame. Voi bea un pahar de vin dacă e bun", a zis Julius. Doctorul Luca a râs cu poftă. "Bun? O să vezi". Și s-a aplecat la urechea unei fetișcane pentru a-i spune ce dorea. Fetișcana s-a răsucit pe călcâie, a dispărut și s-a întors, după un timp, cu o sticlă de care atârnau pânze de păianjen. A șters-o cu grijă în fața lor, a destupat-o
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Nu. Nu mi-e foame. Voi bea un pahar de vin dacă e bun", a zis Julius. Doctorul Luca a râs cu poftă. "Bun? O să vezi". Și s-a aplecat la urechea unei fetișcane pentru a-i spune ce dorea. Fetișcana s-a răsucit pe călcâie, a dispărut și s-a întors, după un timp, cu o sticlă de care atârnau pânze de păianjen. A șters-o cu grijă în fața lor, a destupat-o și le-a turnat în pahare. Doctorul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
antibioticele. După moartea lui Tase, văduva, înclinată din totdeauna mai degrabă spre pierdere decât spre câștig, se descusu. Mintea de zi cu zi i se clătină și se risipi, astfel încât Paula Dotty ajunse o pradă ușoară pentru toate lipitorile cartierului. Fetișcane cu ochi alunecoși, fanți ajunși la căruntețe, copii de mahala se țineau scai de ea și după ce-i ascultau aiurelile și-i promiteau alte aiureli, îi goleau casa și dulapurile de orice bun cât de cât lucitor. Nenorocita de fiică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
poate fi o scuză! - își spune în sinea lui. Îți complici situația, pe când Teodora așteaptă de la tine doar iubire, și nu filosofare în marginea simbolismului matern!” În același timp, știe foarte bine că nu o poate trata ca pe o fetișcană îndrăgostită: cu vorbe dulci și... dulciuri. Inteligența și caracterul Teodorei impun altceva. Domnul R. va trebui să „lucreze” zi de zi și minut cu minut ca să-i dovedească dragostea. A citit și recitit memorabilul cap. 13 din prima scrisoare a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
copii, printre care și pe Petrache. Rămas orfan de tată la vârsta de șapte ani, Petrache a fost nevoit să muncească de mic. Anii s-au scurs și Petrache a ajuns și el mare și a pus ochii pe o fetișcană frumoasă, cu părul lung și blond, fin ca mătasea, ochii albaștri ca seninul, fața albă, trupul elegant, harnică și gospodină. I-a tot dat el târcoale, dar fata avea și ea părinți, că doar nu era a nimănui. Cât despre
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]