3,310 matches
-
căuta. Ea era însă singura posibilitate de care dispunea țăranul spre ai deveni un mic producător liber. Trecând la oraș, chiar în orașele aflate în proprietate feudală, țăranul devenea liber de obligațiile feudale în măsura în care se rupea de agricultură - baza relațiilor feudale - și practica negoțul sau meșteșugurile. Această trecere, spre care năzuiau numeroși țărani, deși în perioada de care ne ocupăm devenise relativ mai lesnicioasă ca urmare a stabilirii între sat și oraș a unor legături nemijlocite, era totuși împiedicată de către marii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
negoțul sau meșteșugurile. Această trecere, spre care năzuiau numeroși țărani, deși în perioada de care ne ocupăm devenise relativ mai lesnicioasă ca urmare a stabilirii între sat și oraș a unor legături nemijlocite, era totuși împiedicată de către marii proprietari funciari feudali, interesați în sporirea brațelor de muncă pe moșii. În această privință, măsurile restrictive prevăzute de Regulamentul Organic și așezământul din 1851 au constituit obstacole peste care țăranii nu puteau trece decât jertfind bunurile lor mobile și chiar imobile (plata datoriilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu „ar fi lipsiți de pământ la o moșie”, iar mai târziu a invocat o dispoziție inexistentă care ar fi limitat dreptul de strămutare numai de la sat la sat și nu de la sat la oraș. Constrângerea economică, folosirea forței, sistemul feudal al răspunderii colective a sătenilor față de plata birului, coruperea autorităților de care depindeau aprobarea strămutării, procedura și sistemul complicat al întocmirii formalităților de strămutare în care erau implicați ispravnicii, privighetorii de ocoale, vorniceii, proprietarii sau posesorii ș.a. îngreuiau mult mutarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că imigrarea țăranilor clăcași în orașe era, în acea epocă, un fenomen social răspândit și caracteristic pentru dezvoltarea orașelor în condițiile destrămării feudalismului. Cauzele strămutării țăranilor în orașe sunt peste tot aceleași: tendința de desprindere din cadrul relațiilor și al obligațiilor feudale, împilările, abuzurile arendașilor și proprietarilor ș.a. Cercetările întreprinse de autorități în 1856 în legătură cu descoperirea cauzelor pentru care s-au strămutat în Galați țăranii din satul Slobozia Cornii confirmă afirmația noastră. Un revizor întrebând pe unul din țăranii strămutați asupra cauzei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moșia orașului. Din acest punct de vedere, ei dau o altă notă specifică structurii sociale a orașului moldovenesc, firească pentru orașele aflate în zone agricole și rămase în urmă în privința dezvoltării sociale, tocmai pentru că în agricultură dominau relațiile de producție feudale, în condițiile transformării domeniilor agricole în centre de producție cerealieră pentru piață. Aceste zone, în care se încadrează într-o foarte mare măsură și Moldova, și în care ocupația principală a locuitorilor era agricultura și creșterea vitelor, au avut o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
celor din urmă pe calea atragerii elementelor indigene între beneficiarii stării de subordonare în care se aflau țările noastre față de Poartă. Trecerea elementelor indigene la sudeție se explică, pe de o parte, prin siguranța insuficientă pe care o oferea regimul feudal moldovenesc afacerilor comerciale, iar pe de altă parte, prin dorința unora de a se îmbogăți la adăpostul protecției străine. La 1845, în orașele Iași, Botoșani, Galați, Roman și Bacău se aflau aproximativ 2.835 de supuși străini (vezi tabelul I
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
angajaților vremelnici și ale lumpenproletariatului. Puțini dintre ei pătrundeau, pe de o parte în rândurile burgheziei orășenești în dezvoltare, iar pe de altă parte în rândurile lucrătorilor din ateliere sau în cele câteva instalații mecanice. Una din urmările descompunerii sistemului feudal era „pauperizarea populației din orașe și sate, care apare ca un element însoțitor al epocii, de trecere de la feudalism la capitalism. Orașul atrăgea către sine oamenii ce-și pierdeau mijloacele de întreținere”. În Moldova, o asemenea categorie o formau căpătăierii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
industrială mai avansată, ca de pildă Tg. Ocna și Piatra, fără să mai vorbim de micile târguri particulare, în care majoritatea populației o formau birnicii clăcași, care se ocupau cu agricultura, și unde trona atotputernicia monopolurilor și a privilegiilor proprietarilor feudali. Târgoveții aveau reglementate relațiile cu proprietarii pe baza unui hrisov asemănător chartei, pe care orășenii din Europa apuseană o obțineau în Evul Mediu de la rege în vederea asigurării independenței lor. Numai că la noi hrisovul era obținut de proprietarul feudal al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
proprietarilor feudali. Târgoveții aveau reglementate relațiile cu proprietarii pe baza unui hrisov asemănător chartei, pe care orășenii din Europa apuseană o obțineau în Evul Mediu de la rege în vederea asigurării independenței lor. Numai că la noi hrisovul era obținut de proprietarul feudal al târgului și nu de târgoveți. În Tg. Ocna, numărul familiilor birnice la 1845 depășea aproape de două ori numărul familiilor de meșteșugari și negustori și era aproximativ egal cu cel al meșteșugarilor și negustorilor indigeni, al familiilor de rit mozaic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
iar restul - 220 - erau din lemn și 800 de lut. Târgurile erau, înainte de toate, centre de schimb, mai mari sau mai mici; aceasta explică și rămânerea lor în urmă sub raportul evoluției economice și sociale în condițiile stăpânirii lor de către feudali dar, totodată, și premisele favorabile ale dezvoltării lor urbanistice, căci un centru de schimb se putea transforma mai ușor într-un oraș decât un sat. Este limpede că structura socială a orașului moldovenesc la jumătatea secolului al XIX-lea oglindește
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un centru de schimb se putea transforma mai ușor într-un oraș decât un sat. Este limpede că structura socială a orașului moldovenesc la jumătatea secolului al XIX-lea oglindește fidel ultima etapă a istoriei Moldovei din perioada destrămării relațiilor feudale și prima din cea capitalistă, care se caracterizează la noi prin slaba dezvoltare a formelor industriale mai evoluate (cooperația capitalistă simplă, manufactură) prin predominarea în orașe a micii producții pentru piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin împletirea pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
capitalistă, care se caracterizează la noi prin slaba dezvoltare a formelor industriale mai evoluate (cooperația capitalistă simplă, manufactură) prin predominarea în orașe a micii producții pentru piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin împletirea pe plan social a elementelor feudale cu cele capitaliste. Este și firesc, deci, ca structura socială a orașului să fi fost foarte complexă. Birnici agricultori, cărăuși, argați, vagabonzi, calfe, meșteșugari, negustori, zarafi, bancheri și cămătari, slugi și boieri, ofițeri și funcționari alcătuiau o societate pestriță specifică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
slabele ei legături cu formele mai evoluate ale industriei și ale capitalului, în legăturile ei de interese cu o parte a boierimii. O astfel de burghezie nu era și n-a fost capabilă să provoace o ruptură hotărâtă cu regimul feudal. Când spunem formele mai evoluate ale industriei, nu ne referim la marea industrie mecanizată, a cărei dezvoltare are loc în condițiile dominării relațiilor capitaliste, ci la cooperație capitalistă simplă și la manufactură, care ating punctul culminant al evoluției lor în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
câțiva mari bancheri, antreprenori care luaseră în regie monopolurile desfacerii bunurilor de larg consum în orașe și câțiva negustori de cereale și mărfuri de lux. Mulți dintre ei erau legați într-o măsură mai mare sau mai mică de boierimea feudală, de procedeele tipic feudale aplicate în domeniul aprovizionării cu hrană a orășenilor, beneficiind de pe urma îngrădirii liberei concurențe. Numai unii din cei care își plasaseră banii în întreprinderi ale cooperației capitaliste simple, în instalații mecanice sau practicau un negoț internațional militau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care luaseră în regie monopolurile desfacerii bunurilor de larg consum în orașe și câțiva negustori de cereale și mărfuri de lux. Mulți dintre ei erau legați într-o măsură mai mare sau mai mică de boierimea feudală, de procedeele tipic feudale aplicate în domeniul aprovizionării cu hrană a orășenilor, beneficiind de pe urma îngrădirii liberei concurențe. Numai unii din cei care își plasaseră banii în întreprinderi ale cooperației capitaliste simple, în instalații mecanice sau practicau un negoț internațional militau pentru desființarea hotărâtă a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu hrană a orășenilor, beneficiind de pe urma îngrădirii liberei concurențe. Numai unii din cei care își plasaseră banii în întreprinderi ale cooperației capitaliste simple, în instalații mecanice sau practicau un negoț internațional militau pentru desființarea hotărâtă a regimului și a relațiilor feudale. Burghezia mijlocie era alcătuită din starostii de bresle, din o parte a meșterilor și negustorilor patentari de starea I-a și a II-a ș. a., care beneficiau și ei de regimul feudal în măsura în care aveau acces la dobândirea monopolului asupra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
desființarea hotărâtă a regimului și a relațiilor feudale. Burghezia mijlocie era alcătuită din starostii de bresle, din o parte a meșterilor și negustorilor patentari de starea I-a și a II-a ș. a., care beneficiau și ei de regimul feudal în măsura în care aveau acces la dobândirea monopolului asupra unor antreprize, la conducerea breslelor și a eforiilor. Ei puteau fi aleși în acest din urmă organ când depășeau vârsta de 30 de ani, aveau un capital negustoresc de 25.000 lei, o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rezultate din activitatea agricolă, nu industrială. Alcătuind în orașe majoritatea din totalul familiilor cu îndeletniciri specific orășenești, ei dădeau orașului particularitățile caracteristice unor centre de producție și schimb dominate de mica producție destinată pieții. Toți aveau de suferit de pe urma regimului feudal, de pe urma privilegiilor starostilor de bresle și practicilor instituite în producție și desfacere. Ei luptă împotriva starostilor, împotriva proprietarilor de case și loturi de teren, pentru care plăteau bezmăn. Ideile, concepțiile lor politice și economice în măsura în care poate fi vorba de concepții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Românească, burghezia era slabă datorită lipsei de omogenitate, datorită intereselor contradictorii izvorâte dintr-un tratament fiscal și juridic inegal care îi fărâmițau forțele, abătând-o într-o oarecare măsură de la direcția către care trebuiau să se îndrepte loviturile ei: regimul feudal. Cei aflați în bresle erau opuși celora care izbutiseră să iasă din bresle și în felul acesta să scape de obligațiile breslașilor și de sub controlul starostilor. Meșteșugarii și negustorii breslași indigeni se socoteau nedreptățiți față de cei de rit mozaic, care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Cantacuzinilor și Mavrocordaților, de pildă, reforme ale acestora din urmă, ca și ale altora care i-au succedat, poartă pecetea unei gândiri cu antenele orientate spre receptarea noului. Dar traducerea lui în viață întârzie sau se face deformat din pricina „lestului” feudal covârșitor, și încă al unui feudalism contaminat de iradieri asiatice. Este adevărat că aceste minți mai mult sau mai puțin luminate, investite cu rangul și puterea deciziei politice, sunt opace față de suferințele semenilor „de jos”, că „jefuie barbar”. Dar care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
suzerane cu vistieria mereu goală. Diferă foarte puțin mijloacele. Mentalitatea este, în esență, aceeași, deși imanentă unei „geografii a mentalităților”, adică varietății. În pofida disponibilităților modernizatoare, oamenii de stat, căci despre ei este vorba, rămân puternic marcați de concepte și habitudini feudale. Pentru ei, ca și pentru Ludovic al XVI-lea, națiunea o formează categoriile sociale privilegiate, poporul atașându-i-se doar ca factor și sursă indispensabile existenței celor dintâi și a statului întruchipat de monarh. În acest sens, poporul este obiect
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
XVIII, să ne ferim de exagerarea înrâuririi pe care au avut-o oamenii, ideile și curentele înnoitoare, moderne, asupra autorității politice de „drept divin”. Politica externă este un apanaj exclusiv al prințului, marcat, cum am spus, de concepte și habitudini feudale, care continuă, de regulă, cu aceleași instrumente, vechi direcții în relațiile internaționale, direcții pretins naturale, inexorabile, încât influența noului orizont ideatic al epocii rămâne, în fond, o podoabă a spiritului cultivată în saloane sau în exercițiul epistolar, timid tradus în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
antice” sub influența umanismului și iluminismului (Dacia romană, în cazul românilor). Oamenii de stat ignorau popoarele nu numai ca entități naționale, ci adeseori și etniile, zămislind proiecte de împărțire a lor grație unor impulsuri izvorâte din calcule ale puterii tipic feudale. Pentru cârmuitorii Rusiei, ca și pentru indiferent care alții, nu exista în secolul XVIII, de pildă, o „problemă română” în sensul emancipării naționale, conceptul având o semnificație diferită de cea modernă. Pentru Rusia feudală se năștea o problemă a Moldovei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
izvorâte din calcule ale puterii tipic feudale. Pentru cârmuitorii Rusiei, ca și pentru indiferent care alții, nu exista în secolul XVIII, de pildă, o „problemă română” în sensul emancipării naționale, conceptul având o semnificație diferită de cea modernă. Pentru Rusia feudală se năștea o problemă a Moldovei și Munteniei, care nu îmbrăca forma unui obiectiv politic național, ci al unuia, este adevărat individualizat sub aspectul strategic și al statutului lor juridico-politic particular, topit într-o largă viziune antiotomană, de avans în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aspectul strategic și al statutului lor juridico-politic particular, topit într-o largă viziune antiotomană, de avans în sud-estul continentului în numele „slobozeniei” și al ortodoxismului. Constatările privitoare la Rusia pot fi extinse și asupra Austriei, animată de idei anexioniste de esență feudală. Termenii preferați erau cei de națiune greacă, pentru popoarele ortodoxe din Imperiul Otoman, și de națiune iliră, pentru ortodocșii din Imperiul Habsburgic. S-a spus că, prin pacea de la Utrecht (1713), englezii au impus modificarea dreptului public internațional prin ordonarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]