537 matches
-
După acad. G. Călinescu oamenii prin natura lor sunt buni sau răi sau șovăielnici, nesinceri sau tenebroși. De aceea când autorul, exemplificând, înfățișează caracteristicile sufletești ale unui chiabur rezultă limpede că ele pot foarte bine aparține unui negustor din vremea feudalismului, unui funcționar slugarnic în vremurile noastre (...). Din întreaga argumentare s-ar putea înțelege că acad. G. Călinescu admite eternitatea caracterelor omenești, despărțirea lor în caractere pozitive și negative, existența unui tablou, a unei scheme caracterologice, independente de condițiile istorice (...). Personajele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
800 d.H.: "Țăranii liberi ...se aflau într-o situație unică de egalitate. Uniți fiind prin statutul comun... și prin drepturile comune de folosință asupra pășunilor montane, au dobîndit un simț al egalității în întregime opus ierarhiei fundamentate pe statut din feudalismul medieval. Acest spirit distinct avea să domine apariția de mai tîrziu a democrației în Republica raețiană"4. De la adunări la parlamente. Atunci cînd vikingii au înaintat în vest spre Islanda, au dus cu ei și practicile lor politice, iar în
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
înțeles necesitatea investigațiilor arheologice pentru lămurirea unor probleme de mare importanță în istoria noastră medievală. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate, unele în colaborare, în diverse reviste de specialitate, dintre care cităm: Contribuții arheologice la istoria orașului Iași în perioada feudalismului (1961), Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964), Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980), Ceramica otomană descoperită la Iași (1968), Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
contribuții importante în gândirea economică au avut D. Fotino, I. Ionescu de la Brad și Golescu - Arapila care susțineau, mai întâi, desființarea iobăgiei și împroprietărirea țăranilor și apoi, dezvoltarea industrială și a economiei naționale în general. În interesul țărănimii asuprite de feudalism și-au impus ideile economice democratice și revoluționare personalități ca Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, Eftimie Murgu, Alecu Russo, ș.a.. Inițiatorul școlii economice protecționiste, Dionisie Pop Martin (1825 - 1865), a pus în slujba muncii sale intelectuale emanciparea economică a națiunii prin
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
lui Xenopol, Iorga a susținut că geto-dacii sînt strămoșii românilor, prin căsătorii mixte contractate cu cuceritorii lor romani; argumentele sale generale stabilesc locul poporului român în cadrul culturii europene. Tendințele junimiste erau foarte pronunțate în istoriografia lui Iorga. El susținea că feudalismul nu a fost un produs organic al societății românești, care era bazată pe răzeși, fiind adaptat sub influența dezbinătoare a Ungariei, Poloniei și Bizanțului. Nu fusese nimeni altul decît Mihai Viteazul cel care a introdus iobăgia în România, lucru care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Prin tematica sa, romanul realizează un tablou realist al moravurilor societății românești de la Începutul secolului al XIX-lea, (acțiunea se petrece Între anii 1814—1830) și are ca trăsătură fundamentală, destrămărea unei boierimi Încremenite Într-un stadiu final al unui feudalism târziu, dar și afirmarea unei ciocoimi (burghezii timpurii), blestemate pe drept de mulți, datorită lăcomiei ancestrale, transmisă, din păcate, până În zilele noastre. Scriitorul a proiectat romanul În două volume, așa cum reiese și din titlu. Primul volum, ori prima parte, era
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
subdezvoltării, dezvăluind faptul că „subdezvoltarea nu e o condiție naturală, ci un artefact creat de lunga istorie a dominației coloniale” (So, 1990, p. 96). Pentru subdezvoltare, Frank propune așadar o „explicație externă”. Întârzierea nu poate fi explicată, apreciază el, prin feudalism sau tradiționalism pentru că țări precum China sau India erau țări avansate înainte de a intra în starea colonială (în secolul al XVIII-lea). Experiența colonială și a dominației străine a răsturnat trendul dezvoltării multor țări avansate ale lumii a treia. Modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
singure națiuni ori imperiu. Mult mai general este, în schimb, sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama de granițele naționale. Clasificarea marxistă este fără îndoială cea mai faimoasă, secționând istoria în șase stadii succesive: comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
masă a fost "un eveniment de mare însemnătate politică, culturală și economică în istoria României", fiind un "pas înainte în desvoltarea societății noastre" (Roller, 1952, p. 60). Creștinismul este creditat cu un rol major în constituirea formațiunilor statale, în maturarea feudalismului și în unirea spirituală a populației (datorită monoteismului) ca preludiu pentru unitatea politică. Biserica și-a continuat misiunea istorică de întărire a statalității românești pe durata întregii orânduiri feudale. În secolul al XIV-lea, spre exemplu, când voievozii români se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
duble, utilizându-se în paralel două coduri nominale pentru desemnarea perioadelor: dogmatica formulă a orânduirilor primitivă-sclavagistă-feudală-capitalistă-socialistă, dar care este acum secondată de un sistem denominativ paralel: "epoca străveche și veche" acoperă orânduirile comunei primitive și sclavagistă, "epoca de trecere la feudalism", "evul mediu" ca interval echivalent pentru orânduirea feudală, "epoca modernă" corespunzând orânduirii capitaliste, și "epoca contemporană" reprezentând orânduirea socialistă (Daicoviciu Constantin et al., 1972). Astfel, anul 1972 este decisiv în desprinderea de structurarea tipic marxistă a timpului istoric românesc și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spre Europa, înhămând Țările Române jugului otoman. Eliberarea s-a făcut mai întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma ideilor luministe care au perforat mentalitatea levantină încetățenită în acest spațiu ancorat în feudalism. Ideile europene de factură liberală și națională (precum dreptul popoarelor la autodeterminare) au lansat procesul modernizării în societatea românească. Suflarea românească s-a aliniat, încă o dată, spiritului european cu prilejul Revoluțiilor pașoptiste, care semnalează efortul românesc de reînscriere în Europa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
resturi ceramice de la vase ce pot fi raportate epocii de sfârșit a bronzului, cultura Noua-Coslogeni, un fragment de topor-ciocan din piatră, cu urmă de perforație pentru coadă. S-a găsit și ceramică de la vase ce aparțin secolelor IV-II î. Hr., precum și feudalismului timpuriu. Pe Bahnă, la o distanță de 500 - 600 m vest de Casadie, a fost pus în evidență un punct cu vestigii arheologice la excavarea canalului de regularizare a Bârladului, în 1978. Cu această ocazie a fost secționată marginal o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]