1,068 matches
-
intre în contact cu acea putere sacră care-l domină. Mai mult, el va încerca să schimbe și să modifice forma metalului, slujindu-se de propria cunoaștere și știință. Or, intervenind asupra unei materii cu o proveniență atât de stranie, fierarul dobândește în ochii comunității capacități neobișnuite: descântător, fermecător, colaborator al diavolului, cunoscător al unei lumi neștiute (este vorba de locul de proveniență a metalului) ce știe să descifreze și să interpreteze numeroase semne. O practică divinatorie cercetată de noi și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
I.A., 66 ani, Suceava). 9.1.6. Țiganul Țiganii sunt o categorie socială și etnică cu totul aparte. Firi nomade, ei au îmbrățișat o serie de profesii pe care au încercat să și le apropie cât mai mult: sunt fierari, muzicanți sau ghicitori. Pentru aceștia divinația devine o profesie care se transmite din generație în generație, alături de o serie de ritualuri și rețete magice. Ghicitul în cărți, în palmă, în ghioc, în bobi, pietre sau foc sunt doar câteva dintre
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
s-au sedimentat în timp, funcționând astăzi mai mult sub forma unor exigențe comunitare. De altfel, nu numai preotul se bucură de un asemenea tratament, ci toți cei care au contact direct cu anumite aspecte secrete ale existenței: moașa, ciobanul, fierarul, solomonarul, cunoscătorii de carte etc. Alături de preot, în lumea tradițională mai funcționau și alte persoane care se ocupau cu folosirea cărții în scopul prezicerii: zodierii, păscălierii, solomonarii, prăvilarii. În general, aceștia erau printre puținii cunoscători de carte din comunitățile rurale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
clar, că acest "meșteșug" nu este unul oarecare. El este dobândit în urma petrecerii unui timp anume alături de un inițiat (baba de la Frunzeni). Nici instrumentele nu sunt întâmplătoare. Își au povestea lor și o simbolistică aparte. Ele sunt descântate la un fierar. Acesta, la rândul său, a respectat rigorile unui ritual specific pentru confecționarea și descântarea instrumentelor de descântec. Într-o relatare separată, mătușa Catinca ne-a explicat cum se deruleză acest ritual. Tânărul trebuie să fie necăsătorit și curat. El va
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
-o cineva, ni-o furat potcoava asta... o crezut că poati faci ceva cu ea. Ci iesă din gura me n-o putut sî iesă din gura lui și n-o putut reușî cu potcoava." Înainte de a fi descântate la fierar, instrumentele trebuie să aibă și o proveniență specială. Întâmplările ce justifică alegerea lor se constituie, în cazul de față, într-un sistem de semne care le indică destinația. Astfel, potcoava a sărit chiar din fuga cailor. În reprezentările obișnuite, ea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
norocul de a dobândi puteri taumaturgice. Secvența nr. 9 06.10-07.10 "...sula-i pentru săgeți, când ari săgeți, di ti săgeată prin mâini, prin chicioari. Asta-i, asta-i să știi mata." Sula a fost special confecționată la un fierar și are rolul de a "scoate săgețile". Practic avem de-a face cu un fel de magie homeopatică, după cum scria Frazer în Creanga de aur (similarul produce similar). Secvența nr. 10 07.11-07.58 "...scoaba, asta-i pentru casa matali
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
apud Alexandru Ofrim, op. cit., p. 296. 313 Vezi în acest sens Anexele. 314 O analiză interesantă și provocatoare a vechilor culte ale metatelor și pământului propune Mircea Eliade în lucrarea Făurari și alchimiști, ed. cit. Autorul arată că "stăpânii focului", fierarii și cei care se îndeletniceau cu încălzirea, arderea și prelucrarea metalelor se transformă pentru comunitățile lor în veritabili cunoscători ai secretelor metalelor. La rândul lor, metalele erau purtătoare ale unor semnificații magice, misterioase, rezultate din legătura intimă, "de filiație" cu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cerate de la Alburnus Maior (Roșia Montană) unde este atestată exploatarea aurului. Pe valea Crișului Alb este confirmată exploatarea comună a bogățiilor subsolului. Alte așezări ale autohtonilor și coloniștilor atestă progresul din domeniul metalurgiei fierului, prelucrarea marmurei. Numeroase izvoare confirmă colegiile: fierarilor, leticarilor, luntrașilor, plutașilor și altor meseriași, neguțători de lână și lucrători din sistemul căilor de comunicație. Dreptul Acționează ca un alt factor determinant al romanizării. Este vorba despre dreptul roman clasic, care consacră principiile bunei credințe și echității. Adoptarea normelor
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
căci amenință cu artificiile sale ordinea naturală. Metalurgist, ceramist, lucrător în ghips, olar sau toate acestea în același timp, el stăpânește artele focului și este întotdeauna ținut la distanță, în poziție subordonată, dacă nu chiar blestemată. Cum mai fac încă fierarii din satele africane, Hefaistos trebuia să se ascundă. Oamenii aveau nevoie de el, dar se și temeau. El are picioare sucite. Și aduce nenorocire. Când imaginea, sub forma statuii unui zeu, agalma, nu este în mod direct ca semn de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sociale de a se adapta nevoilor lor speciale, de inegalitatea accesului la servicii de protecție socială, de lipsa oportunităților de muncă etc. O parte a țiganilor fără nici o sursă de venit trăiește în condiții mizere. Dacă meseriile lor tradiționale (ursari, fierari, cazangii, lingurari etc.) nu sunt căutate în economia actuală, mulți apți de muncă trăiesc pe seama celor puțini care lucrează, a copiilor care primesc alocație, a bătrânilor care au pensii... Mulți așteaptă "venitul minim garantat" sau se "descurcă"... Numărul mare al
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
au crezut, fiindcă nu aveau cu dânșii prostia cea mai de pe urmă, de a se crede pe dânșii înțelepți, pe când nebunii aceștia își închipuiau că pot să afle prin gândiri omenești ceea ce nu se poate afla decât prin credință. Când fierarul, în loc să tragă cu cleștele fierul înroșit în foc, s-ar încăpățâna să-l tragă cu mâna, noi cu toții vom spune că aceasta este cea mai de pe urmă nebunie; întocmai așa se petrece și cu filosofii aceștia, căci și ei încăpățânânduse
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sau Koș, „cositură“ + iște). Sufixul a fost adoptat de romîni și atașat la teme (apelative) romînești, formația fiind de cele mai multe ori transparentă și pentru vorbitorul nespecializat: Ariște (< arie + iște), Arsiștea, Cărbuniști, Căprăriște, Cărpiniște, Cînipiște, Coloniște, Curechiș tea, Fasoliștea, Făuriștea (< faur, „fierar“ + iște), Gîrliște, Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea (< moară
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
semantice ale cuvintelor istroromâne să fie formate adesea dintr-un cuvânt românesc și mai multe cuvinte croate: alături de verbul farecâ „a fereca“ (< lat. fabricare), există și termenii, împrumutați din croată, pricuįí „a potcovi“, covâč, potkivâč și cov, toate cu sensul „fierar“. Cuvintele croate sunt „motivate“ prin faptul că limba croată este limba oficială și are deci prestigiu. Prin introducerea cuvintelor croate în vocabularul istroromân, se realizează o importantă economie pentru vorbitorii bilingvi, fiindcă se reduce deosebirea dintre cele două limbi întrebuințate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și chiar ștrudel < germ. Strudel. Cuvinte din limba romaní Un volum al colecției va cuprinde 101 cuvinte din limba țiganilor, numiți și romi. Primele mențiuni despre prezența acestora în țările române datează din secolul 14. Țiganii au practicat diverse meserii (fierari, căldărari, aurari, geambași, cân tăreți, vânzători ambulanți), care i-au pus în contact cu populațiile din Moldova și Țara Românească. Cuvintele țigănești din română aparțin mai ales argoului (lovele „bani“, șucar „frumos“) sau argoului și limbajului familiar (baftă, barosan, biștar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de nume fără nici o intervenție în dezorganizarea textului. 8 Un exemplu poate fi găsit în recensământul clientelei unui local mărginaș: "Aici vin camionagii, hornari, vânzători de haine vechi, spălători de geamuri, cărăuși, samsari, tinichigii, vidanjori, paracliseri, spălătorese de morți, birjari, fierari, hingheri, curelari, florărese, jochei, chivuțe, pantofari, tăietori de lemne, gunoieri, un soi de oameni nici vii, nici morți, care își poartă unica trăsătură de caracter în numele ce poartă: Mielu, Fălosu, Maț, Bășică, Fusăloaia, Opăritu, Damblagiu, Cucu, Belitu, Găoază, Speriosu, Labă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
moale dintre picioarele ei. După aceea, ea rămase deasupra mea, respirând ca un câine somnoros dar mulțumit, mângâindu-mă pe piept ca și cum și-ar fi manifestat astfel recunoștința față de mine. — Doamne, da’ ce bărbat bine făcut ești. — Mama a fost fierar, i-am zis. Bătea cuie În potcoava unui cal doar cu mâna goală. Cu ea semăn. Ea chicoti: Nu vorbești tu prea mult, dar când o faci, Îți place să glumești, așa e? — Sunt o mulțime de oameni morți În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
faptele, se Înșiruiau fără nici o logică, ba avea nouăsprezece ani și se Însura, ba Își amintea de unul Rusalin de la care Învățase să cânte la vioară. Celebra bandă a lui Rusalin! Vestit cântăreț de lângă Bazna! Lângă el, Oanea, un fost fierar căruia i ziceau Chieptosu, și Benga. Benga, pentru că semăna cu dracul și era chiar dracul. Ei cântaseră În drum spre Boston. Aveau contract acolo. Pe vapor, s-au suit la Genova și vaporul era mare ca un oraș și avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
un răspuns decurajant. Casa Îi aparținea domnului Francis Bellingham, fost bancher și primar al orașului Rye, care o ocupa Împreună cu soția și fiul lui, și se presupunea că, după moartea părinților, fiul avea să devină proprietar. Dezamăgit, Îi lăsă totuși fierarului numele și adresa, rugând insistent să fie anunțat dacă, pe neașteptate, casa devenea disponibilă În viitor. Perioada de Închiriere a căsuței de la Point Hill expira la finele lui iulie și nu o putu extinde, dat fiind că familia Blomfield urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ca loc de refugiu la țară, căzând de acord că balanța Înclina Împotriva lui, iar Henry rememoră cu jind atracțiile tentante ale lui Lamb House. Două zile mai târziu se Întoarse la Londra, unde găsi, așteptându-l, o scrisoare de la fierarul din Rye: Stimate dle James, Dacă vă mai interesează Lamb House, vă sfătuiesc să veniți până aici cât mai urgent fiindcă e de Închiriat pe termen lung. Bătrânul domn Bellingham a murit În iarna trecută și doamna Bellingham la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
clase, unui anume mod de trai, pe care afacerea sa din ce În ce mai nesigură nu i le permiteau, iar originea reală a familiei noastre le făcea absurde. Străbunicul meu fusese conțopist la un avocat din Somerset și cred că tatăl lui fusese fierar. Mie nu-mi displace să am asemenea strămoși de rând, Însă tatălui meu, aflat doar la o generație distanță de cei care se ridicaseră din obscuritatea imemorială a regiunii vestice până la Londra mercantilă a Înstăriților, nu-i convenea deloc. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
multe, îi spune Mâțu cu o sclipire amuzată în ochi. Da? În special prune transformate în țuică și struguri sub formă de vin. Hai că e bună. Am să o țin minte. Hei, da ai plămânii ca niște foale de fierar! Nu s-ar zice după cum arăți. Mai lasă-mi și mie frățioare ceva din țigara aia. Bă, care mai ai o țigară și pentru mine? se aude din dreapta o voce groasă. Eu, dar costă, îi răspunde alta, din celălalt capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
timpul lui Matei Basarab să mânjească viața uuui om îmbătrînit în fapte mărețe. Dar cine erau acești doi ce organizaseră pe timpul lui Matei Basarab compania de esploatare? Unul, Ginea, zice istoria: era din Rumelia, om prost și neînsemnat, de meserie fierar. Venit de foarte june în țară și făcîndu-și avere, se însură la satul Brătășești, lângă Olteț, în județul Romanați. Cu viclenia sa cea iscusită, ajungând a se înainti în diregătoriile civile și apropiindu-se adesea de Domn, [î]i zicea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
totalul număr de suflete a meseriașilor aflați în București în 1878: 1. Muncitori cu ziua și plugari, din 31700 suflete, 28704 ort[odocși], 884 izraeliți; 2. Dulgheri și dogari, din 2727 sufl[ete], 2562 ort[odocși], izr[aeliți] nici unul; 3. Fierari, din 1797 sufl[ete], 1017 ort[odocși], 26 izr[aeliți]; 4. Potcovari, din 470 sufl[ete], 420 ort[odocși], izr[aeliți] nici unul; 5. Coșari, din 65 sufl[ete], 52 ort[odocși], izr[aeliți] nici unul; 6. Pantofari, din 585 sufl[ete
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Moșilor. Acolo, casa are doar două etaje, iar armura e fixată pe unul din coșuri. Cavalerul ține un buzdugan în mâna stângă, pe care îl ridică spre cer, la fel ca pe clădirea Primăriei.“ „Lasă-mă să ghicesc...“, am zis, „Fierarul nostru cu-aptitudini de-alpinist se numește Alexandru Dimitriu...“ Maria m-a aprobat cu un gest simplu, aproape umilitor. De-aia o iubeam. Și tot de-aia mă simțeam în competiție cu ea. „Și cine era acest Alexandru Dimitriu?“, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Dimitriu.“ „Aha. Deci e născut în 1868.“, m-am dat eu mare. „Da. A făcut școala de meserii din Iași, după care s-a specializat ca tinichigiu ornamentist în diferite ateliere: Paris, Berlin, Viena.“ „Se pare c-a avut succes fierarul nostru. Și ce făcea, monta conserve și capace de canal pe fiecare clădire?“ „Nu chiar pe toate. În 1896, s-a întors în București și, cu banii câștigați în străinătate, și-a deschis un atelier propriu, unde a înființat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]