1,559 matches
-
care ne atrage atenția și simpatia, chiar admirația pentru virtuțile unui neam deosebit, care a supraviețuit sub pavăza credinței sale: În pofida a tot ceea ce ne-a fost, ne este și se pare că ne va mai fi împotriva, NOI am ființat și vom ființă, spre dezamăgirea, regretul și chiar disperarea unora...”, mesaj mesianic, al cărui optimism trebuie și merită să fie frecventat. Acest articol ne-a fost dăruit de autor la serata literară , găzduită de Casă de vacanță și creație Mariana
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
Acasa > Versuri > Iubire > OGLINDA OCHILOR Autor: Alexandru Topolenco Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Oglinda ochilor iubitei mele Sunt ca și două primăveri, Cînd îi privești plutești în ele Cu gîndul azi, ființa ieri. Mă tot străbate o scînteie Din a iubitei mele fețe, Cu un miros pătrunzător Mirosul buzelor cu flori. Și plin de farmecul tău dragă Asemeni ploii mă cobor, Pe fața ta cu mîna lină Și cu sărutul te dobor
OGLINDA OCHILOR de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375985_a_377314]
-
pămîntSă ai cui te adresa pe nume!... XVIII. OGLINDA OCHILOR, de Alexandru Topolenco, publicat în Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014. Oglinda ochilor iubitei mele Sunt ca și două primăveri, Cînd îi privești plutești în ele Cu gîndul azi, ființa ieri. Mă tot străbate o scînteie Din a iubitei mele fețe, Cu un miros pătrunzător Mirosul buzelor cu flori. Și plin de farmecul tău dragă Asemeni ploii mă cobor, Pe fața ta cu mîna lină Și cu sărutul te dobor
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
Cu tot ce ai mai bun pe buze, Să te cuprind, să te ador Pe roua ce-a căzut pe frunze. Citește mai mult Oglinda ochilor iubitei meleSunt ca și două primăveri, Cînd îi privești plutești în eleCu gîndul azi, ființa ieri.Mă tot străbate o scînteieDin a iubitei mele fețe,Cu un miros pătrunzător Mirosul buzelor cu flori. Și plin de farmecul tău dragăAsemeni ploii mă cobor,Pe fața ta cu mîna linăși cu sărutul te dobor.Te rog, fii
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
Rexlibris”, „Expresia” și „Antipozi”), Gigi Baciu, Ion Iancu Vale, Ion Miclău, Aurel Pop, Sabin Bodea, Marin Toma sau Primăria Cluj-Napoca care a finanțat câteva numere din revista „Agora Literară”, inclusiv cele 16 reviste editate de Liga Scriitorilor Români. La Cluj-Napoca, ființează două Cenacluri literare patronate de Liga Scriitorilor; „Artur Silvestri”, condus de Antonia Bodea, și „Vasile Sav“, actualmente „Radu Stanca“, condus de Al Florin Țene. Prin strădaniile graficianului și scriitorului George Roca, președintele filialei din Australia, a fost creată și s-
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2014) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376044_a_377373]
-
baronii dețin averile treptat acumulate numai spre bunăstarea întregului popor? De asta au fost aleși de milioane de votanți aduși cu autocare (forța) să-și exprime „benevol și nesilit de nimeni” votul. Deși lumina purcede din lumină și nu poate ființa fără ea, PSD nu purcede din PSD și ar fi mai bine, mai economic, mai sănătos fără el. Facă-se Voia Ta Doamne și instituie lumină acolo unde mai dăinuiește întunericul Comunist. Poporul nu a delegat voit pe nimeni să
LUMINĂ DIN LUMINĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376756_a_378085]
-
RISIPA Autor: Camelia Petcu Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului RISIPA Tot ce întâlnim este semn și opțiune. Moartea și Iadul sunt opțiuni ale omului. Comuniunea cu Cel împotriva căruia ai luptat, care te ființa, dar te și limita, înseamnă fericire. Separarea de El, izolarea, nerecunoașterea Sa, duce la singurătate veșnică, absolută, dostoievskiană... Așa gândim câteodată, încercând să ne învinovățim pentru nefericirea noastră. Înțeleg mai ușor și accept mai senin nefericirea ta, căci tu ești
RISIPA de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375265_a_376594]
-
cântece acea vibrație sensibilă, acea pernă de catifea, acel așternut de melancolie, dar în vocea interpretului Ștefan Vlad cântecul nu ia ființă pe timpul emisiei directe, el colindă întâi prin suflet și se transmite ca ecou al sufletului. Ștefan Vlad contopește ființa fiecărui cântec în propria ființă și-o trece ca pe aur prin topitorie ca să-i dea forma inelului sufletesc, apoi îl transmite către ascultătorul, nu către auzitorul său; Ștefan Vlad n-a scos niciodată vreun cântec brut, fără luciu, fără
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
facem, iar ziua ascunzându-ne unul de celălalt pentru toată neputința înțelegerii adevăratei noastre existențe. Gonim într-un joc al neliniștii și nu vrem să înțelegem că viața este atât de scurtă și noi atât de neputincioși să ne lămurim ființa în ființarea trecerii unuia pe lângă celălalt. Scobim prezentul cu gândurile și ne agățăm de lucruri mărunte, pe care le considerăm importante existenței, lăsând entitatea din noi să sufere, fără a-i da putința să gândească prin idee că lumea nu
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
pe trepte ale vibrațiilor muzicii sferelor celeste răsunătoare în ecouri ce pătrund nemărginiri ale Universului... Trăind printre umbre ale pașilor propriului "eu" respirăm simțind existența prin porii lumești, în timp ce, trăind printre culori imaginate nesfârșit ale sufletului și minții, ne contopim ființa în inconfundabila lumină înălțătoare a spiritualității, plimbându-ne în planul său multidimensional, ce transcende rațiunile, orizonturile și mărginirea acestei lumi... ~ Cristina P. Korys ~ ( sursă foto: internet) Referință Bibliografică: Trăind printre umbre și culori ale sufletului și minții... / Cristina P. Korys
TRĂIND PRINTRE UMBRE ŞI CULORI ALE SUFLETULUI ŞI MINŢII... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379227_a_380556]
-
din 16 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului „Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie, Sus pe Golgota pătimirii noastre. Cucernic ca un schivnic gândul suie Spre cerul limpezimilor albastre.” (Dr. Ionel Zeană) Omenirea, Neamul străbun Pelasg, Cosmosul în integralitatea lui ființează, grație Creației Atotcreatorului ei și în mod expres Re-creației prin Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar mai presus de toate acestea, Răscumpărării prin divina Dragoste revărsată în Suferința Pătimirii și în Imnul Frumuseții Învierii Sale Dumnezeiești. Toată istoria lumii se
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
pe care-l conține natura, dar adevărata uniune conține în chip esențial momentul negației naturii, așa cum ne este ea nemijlocit dată. O astfel de uniune nemijlocită este numai viața animalelor, viața senzorială, percepția. Spiritualul este una cu natura numai ca ființînd în sine și totodată ca unul care afirmă naturalul ca negativ...) [162]. Trebuie să notăm încă unele referințe mai precise despre principalul punct al sistemului samkhya. Sistemul samkhya, asemenea celorlalte sisteme índice de filozofie, se ocupă îndeosebi cu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
el este derutat de fidelitatea viselor. Pentru Eliade „fără îndoială, visul are structuri mitologice, dar experiența lui o faci în solitudine, iar omul nu este în întregime prezent în ea. Experiența religioasă nu este diurnă și raportul cu sacrul angajează ființa în totalitatea sa. Pentru mine, sacrul este întotdeauna revelația realului, întâlnirea cu ceea ce ne mântuiește, dând sens existenței noastre “. Dar cel mai important instrument de manevră este timpul, căci, așa cum afirmă și Kant, „timpul e un principiul aflat în legătură cu stările
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
care mișcarea nu este posibilă, iar progresul de neconceput"14. "Schimbarea" în interpretarea lui M. Eminescu devine progres sub gând auroral hegelian: Ideea generală, categoria ce se înfățișează în primul rând cu această perindare neîncetată de indivizi și popoare, care ființează o bucată de timp, pentru ca apoi să dispară, este schimbarea. Înțelegerea acestei schimbări, în latura sa negativă, o dobândim privind mai îndeaproape rămășițele a ceea ce a fost cândva măreție. Care călător rătăcind printre ruinele Cartaginei, Palmirei, Persepolisului sau Romei nu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
între degetele lungi-lungi. Neaprinsă. Spectacol stradal. O revăd, întîmplător, după cîteva zile, pe bulevardul Carol: aceeași țigară, stinsă, în dreapta. Accesoriul ultimei mode... Sînt rugat de amicul B. să-i acord noii sale cunoștințe cîteva minute pentru edificare întru pictură. Gracila ființă practică aspra îndeletnicire în taină și și-ar dori o ieșire în lume cu lucrările care s-au tot adunat. Accept și mă aflu în fața unei făpturi de o incredibilă gingășie. Mirarea-mi tocmai aici își are impactul, între finețea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
consuma filmul voiam să mă conving, tot mai pornit, de stupizenia lui comercială, am realizat, a doua zi, că ascunzișul delicat al tramei era unul de fină perspicacitate regizorală: intoleranța, ca vierme ce ne roade azi (și nu numai azi) ființa. Cu ce se făcea vinovată creatura delicată și cuceritoare (actrița luase deja Oscarul) că se născuse stigmatizată, că se trezise, prin naștere, în tiparul repulsiv al hermafroditului? Atît de bestial pedepsit de inșii din anturaj, pe cît de viril-superbi, pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
larg deschise concurenței străine, în sfârșit, lipsa de capital și credit, insuficiența mijloacelor de transport, avem tabloul complet al stării în care se afla mașinismul și al dificultăților pe care industria de fabrică născândă trebuia să le învingă pentru a ființa și a se dezvolta. Dezvoltarea economiei Moldovei. Contribuții (1848-1864), coord. Val. Popovici, Editura Academiei, București, 1963, pp. 169-276. I.6. DESPRE STRUCTURA SOCIALĂ A ORAȘULUI MOLDOVENESC LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA Studierea orașului, a originii și evoluției sale, a rolului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și nu o cauză. O trecere în revistă (fie și incompletă, cum este a noastră) a principalelor opinii divergente în definirea chestiunii orientale nu se cuvine să omită pe cea care neagă însăși existența ei. I. G. Pitzipios afirma că ființa mai curând o “pseudo-problemă a Orientului” și că “reorganizarea Principatelor dunărene” era o “chestiune specială a Imperiului Otoman” cu “funeste consecințe pentru lumea întreagă”. De altfel; legitimiștii inveterați și obtuzi, otomanii fanatici, din pricini ușor de bănuit, se străduiau să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înțelesuri, Completează scrisoarea/felicitarea, invitația/afișul... etc.; * jocuri didactice semidirijate (educatorul transmițând rolul de conducător de joc unui copil/unor copii, după parcurgerea etapei instrucțional-verbale, respectiv demonstrative în cazul unui joc nou): Interviu cu..., Ce știi despre... un obiect/o ființă/mine/tine?, Împărăția cuvintelor/silabelor/ sunetelor etc. ( După tipul de unitate științifică de conținut în a cărui abordare este valorificat jocul, se diferențiază: * jocuri didactice de comunicare reflectare a domeniului general al comunicării orale și/sau scrise: Cum salutăm?, Jocul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
bine! Dicționarul iernii Dicționarul primăverii Dicționarul toamnei Dicționarul verii Este ca... Este...nu este... Este mic, este mare? Eu spun una, tu spui multe Eu spun multe, tu spui una Evantaiul fermecat Familia lui... Farfurii zburătoare Fără da, fără nu Ființă sau lucru? Fluturii vin la flori Găsește cuvântul potrivit! Ghicește ce lipsește! Ghici, ce-ai gustat? Ghici la ce m-am gândit? Ghici, cine este? Găsim aceeași culoare Iedul cu trei capre Imagini încurcate Imagini încrucișate Îndreaptă greșeala Întâmplarea rătăcită
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a Naturii, Natura însăși, a fost creată din iubire, Luvah fiind "Prințul Iubirii". Chiar și Urizen este înspăimîntat de marea atracție a vidului cosmic care tinde să tragă-disipeze materia în el: "Mare era puterea Neființei de-a trage-n ea Ființă"192. Căderea este astfel fragmentarea Unului (Tharmas) în multiplu, căci spune Tharmas: în "vremi ale Veciei fost-am în două sfărîmat/ Și ce-am iubit mai mult s-a risipit printre Vrăjmași".193 Tharmas nu încetează să cheme la el
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
insula, ucis de Brut; Albion subst. nume arhaic al Angliei; albedo subst. culoare albă, albeața Antamon: sămînță bărbăteasca; personaj asociat cu Leutha (Păcat); creează forme fizice pentru Spectre neîntrupate (cf. S.F. Damon) Etimol. obscură Ariston: rege al frumuseții; Aristo-n, Aristo-on: ființă cea mai bună GREACĂ aristoprefix cu sensul "cel/ cea/ cei/ cele mai bun(a)/(i)/(e)"; aristokratía subst. domnia celui mai bun/ celei mai bune/ celor mai buni(e); Ariston rege al Spartei care a furat mireasă să de la cel
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ființa însăși: Dasein-ul. Omul apare ca o unitate "existențială", ca o ființare care își dezvăluie rosturile de a fi în lume numai pe temeiul raportului privilegiat cu ființa; iar aceasta, desigur, nu este un lucru: "nicăieri printre lucruri nu găsim Ființa"46. Raportarea la ființă reprezintă, cumva, un act de reflexivitate, de revenire a omului la sine: la ființa proprie; iar în acest act se află și posibilitatea unei "lumi" și a faptului ca omul să fie în lume. Cum observăm
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
urmărește înaintând pe o asemenea cale este un decupaj ontic-ontologic al omului, adică o dezvăluire a structurii fundamentale a ființării umane ca fapt de a fi în lume. Desigur, este vorba aici de "ontologie", pentru că este rostită ființa; dar nu ființa ca atare, ci ființa omului; a rosti ființa omului înseamnă a deschide un orizont în care poate căpăta rost ființa însăși, apoi ființa îngăduită altor ființări: de aici faptul că această ontologie este "fundamentală". Numai ființa omului, odată rostită și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Operațiile din modelul său teoretic, operații care trebuie gândite numai ca "interpretări" ale operațiilor proprii modelului de reconstrucție a umanului numit mai sus "ontologie a umanului", sunt următoarele: a) dezvăluirea constituției de ființă a ființării om (Dasein), a faptului că ființând, aceasta înțelege ființa; b) dezvăluirea orizonturilor în care sunt posibile înțelegerea și interpretarea ființei. Ontologia fundamentală poate fi gândită, așa cum propuneam mai sus, ca o "specie" a ontologiei umanului, ca "realizarea" sa originară. Dar, ținând seama de semnificația universală a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]