1,926 matches
-
profesorii, scriitorii și cercetătorii săi fiind împiedicați să profeseze în oraș. Cu mari eforturi și profitând de fiecare mică deschidere, s-a putut recupera câte ceva, în anii ’70-’80, în special datorită tenacității poetului Ion Brad și a marii școli filologice clujene. Din păcate, opera profesorului Gh. I. Biriș, cunoscut ca poet sub pseudonimul Radu Brateș, nu a fost atunci recuperată decât în prea mică măsură. Alungat din Blaj în 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, apoi arestat, deținut
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
doua jumătate a veacului trecut. Epistolele sale, aflate în biblioteci publice și particulare - mai ales în acestea din urmă, așa cum s-a constatat și din cele câteva intervenții similare în această revistă -, necesită o cunoaștere integrală și, evident, o restituire filologică și istorico-literară după modelele textologiei occidentale. Misivele trimise lui Florin Steriade, jurnalist și biograf al poeților Artur Enășescu și Mihail Steriade, din care transcriu aici doar patru, contribuie, fundamental, la înțelegerea atmosferei culturale din anii șaptezeci, când Mihail Steriade revenea
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
cuprinsul volumelor anterioare. Gabriel Nedelea, în schimb, ne furnizează ambele variante: primele două volume sunt reproduse în versiunile din 1968 și, respectiv, 1970, iar Va fi liniște va fi seară este redat ca atare. Soluția vine în contradicție cu catehismul filologic, dar are meritul esențial de a respecta structura operei mazilesciene și, mai ales, de a ne evidenția metoda de creație a autorului. Metodă care explică atât dimensiunile restrânse ale operei, cât și includerea poetului printre precursorii incontestabili ai postmodernismului românesc
Opera lui Virgil Mazilescu, într-o nouă ediție by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3247_a_4572]
-
Editorul a intenționat, în chip evident, o ediție - preiau formula lui Marin Preda - artistică, axată pe reproducerea corectă, actualizată ortografic, a poeziei lui Mazilescu și pe receptarea ei critică. Demersul lui Gabriel Nedelea, chiar dacă nu reprezintă un act de virtuozitate filologică, are o notabilă relevanță istorico-literară, întrucât ne oferă, odată cu cronologia operei, și cronologia receptării ei. Virgil Mazilescu nu a fost un poet răsfățat de critică, în ciuda convingerii unanime că avem de-a face cu un mare poet și a popularității
Opera lui Virgil Mazilescu, într-o nouă ediție by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3247_a_4572]
-
Wagner. Cristina Vasiliu a dovedit cu prisosință marea sa dragoste pentru Wagner pe care a dorit s-o împărtășească cu noblețea și generozitatea care o caracterizează și melomanilor prezenți în sala de concert. Și-a construit cu minuțiozitate și acribie filologică analizele sale privind zece opere wagneriene, încercând cu mult simț muzical și estetic să dezvăluie importantele motive și laitmotive wagneriene și să dezvăluie semnificația lor simbolică prin relatarea detaliată a libretelor. În acest fel, spectacolele sale au constituit adevărate repere
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
unanim favorabilă. Revelatoare sunt opiniile, sugestiile și observațiile lui Eugen Simion, Alexandru Balaci, Zoe Dumitrescu- Bușulenga, George Sbârcea și Dan Grigorescu. Restituirea sonetelor 2 lui Dimitrie Cuclin, însoțite de note de istorie literară și culturală și într-o aleasă ținută filologică, se datorează pasionatului cercetător Ion Bârsan. În răstimp de peste o jumătate de secol, Ion Bârsan a scris și publicat în presa literară, culturală și politică un însemnat număr de articole, studii, contribuții și note privitoare la opera și destinul lui
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
Academie, editează în premieră, în 1905, poezii ale lui Eminescu, nereluate în volumul din 1883, din cele depuse de Maiorescu în custodia lui Ion Bianu la Academie, și împotriva publicării postume a cărora se ridică Ibrăileanu. Nu-i lipsea vocația filologică. Știa bine germana și maghiara, ca mai toți criticii ardeleni de după el. O descriere emoționantă a satelor din Mărginimea Sibiului și un portret sarcastic al lui Mihail Dragomirescu dovedesc resurse de prozator, insuficient exploatate din cauza morții timpurii la 42 de
Centenar Ilarie Chendi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2979_a_4304]
-
figurează cu cifre arabe. Adăugirile operate de Cornelia Pillat, în ediția a III-a, pe baza manuscriselor din arhiva familiei, sunt și ele semnalate prin „<...>”. Toate acestea se împletesc într-o ediție suplă, ușor de întrebuințat, dar impecabilă sub aspect filologic. Iată că seria de autor Dinu Pillat se dovedește, cu fiecare nouă apariție, una dintre cele mai inspirate inițiative editoriale de după 1989. Pentru că gestul recuperator are o acoperire deopotrivă morală - fiind un act de justiție reparatorie - și literară. Descoperim în
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
lui Feodor la o nouă etapă a creației sale, dar și între părți ale romanului care îi omagiază, pe rând, pe cei doi mari scriitori ruși). Traducerea empatică, intuitivă, dovadă a talentului literar al traducătoarei dar și a unei culturi filologice care se simte în fiecare frază, întregește experiența unei lecturi ideale, la sfârșitul căreia cititorul rămâne să mediteze îndelung la întrebări precum: Cum arată trei scaune albastre aranjate de mâna unui copil? Ce e pupila verde din centrul picăturilor de
Între bulevardul Pușkin și strada Gogol by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2989_a_4314]
-
politice, cronici dramatice și teatrul, s-a dovedit posesorul unei tehnici desăvârșite de îngrijire și comentare critică a unei opere clasice și, totodată, un mare prețuitor al celui care inițiase ediția. Zarifopol, scrie urmașul său, "era înarmat cu cunoștința metodei filologice a editării critice", a "introdus la noi ceea ce după el se cuvine să fie o tradiție editorială", introducerile lui la cele trei tomuri vădind "intimitatea secretă a laboratorului". Intra în admirația pe care o avea pentru Zarifopol și marele noroc
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
al lui Zarifopol." Cinstea pe care i-o făcea Al. Rosetti, avea să scrie criticul, l-a găsit "buimăcit și dezorientat", între altele și pentru că avea să continue opera de editor a unuia care s-a "format la severa școală filologică germană". Contând pe marile daruri de editor ale lui Zarifopol, cel care acceptase continuarea ediției a crezut, inițial, că avea o misiune ușoară. Avea însă să înțeleagă îndată că-l așteptau ani buni de cercetare a colecțiilor publicațiilor la care
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
până acum, că Cioculescu n-a scris o cronică axată pe biografia scriitorului, pe dezbaterea problematicii operei și a ecourilor ei critice, tip de cronică ce-și are și ea justificarea ei când este practicată de alții, ci o cronică filologică, tehnică. Tipul de cronică pe care l-a propus, cu o desăvârșită consecvență, și-a avut și contestatari și aderenți. Cel mai "mordant" dintre cei care l-au "probozit" a fost E. Lovinescu, într-un foileton din "Adevărul", preluat în
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
a fi ceea ce spusese E. Lovinescu, exagerând evident, cronica ediților scrisă de Cioculescu și adunată în volume precum Varietăți critice, Eminesciana și Itinerar critic, vizează chestiuni de fond ale unei ediții critice: modul cum este restituit textul clasic, cu acuratețe filologică sau cu superficialitate, cum este comentat și adnotat critic textul. Nu neglijează nimic din ceea ce trebuie să concure la ținuta științifică a ediției. Dintre aceste componente face parte și indicele de nume, care, cum a dovedit de vreo două ori
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
editorului celor două serii din opera lui I. L. Caragiale, și al altor ediții precum Șt. O. Iosif (1939), Ion Codru Drăgușanu (1942), Caragiale, Scrisori și acte (1963), pentru că era scrisă de un cronicar pe care-l caracteriza cu adevărat acribia filologică. Editor el însuși, nu s-a scris întotdeauna doar elogios despre edițiile pe care le-a elaborat. Astfel, despre ediția sa Peregrinul transilvan a avut o "ieșire fulminantă" (expresia este a lui Cioculescu) Leca Morariu, în buletinul pe care-l
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
secretul șuvoiului de agramatisme revărsat din filele romanului-jurnal? La nivel lexical și gramatical, Legături bolnăvicioase e o superbă colecție de perle, în sensul umorului involuntar. Fragmentele scabroase, pe care Cecilia Ștefănescu mizează adeseori, pălesc pe lângă stilul de o mare candoare filologică al naratoarei. Îmbrăcată domnișorește și atrasă de parfumuricale, acceptând spășenia iubitei și revăzându-se, la pubertate, inundată de o avalanșă de roșeață, pendulând între amoruri plimbărețe, fără putere de orientare, strecurate insinuos în inima celei ce vrea să se poarte
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
României, luminoase apartamente de bloc, optimiste conversații la cantină etc.); în plus, ele vizau un anume tip - intensiv - de ore și studenți. Oricum, tendințele actuale în învățarea limbilor străine impun conversații, situații cît mai autentice, dezvoltarea capacităților comunicative, nu descifrare filologică de texte. Scepticii sau ignoranții ar trebui să înțeleagă că nu numai intrarea în Uniunea Europeană, dar chiar și valul de imigrație românească, zecile de mii de familii strămutate în Occidentul Europei creează noi probleme și interese lingvistice, pentru care e
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
organizații (p. 432-437), în favoarea religiei, a regelui și a intereselor naționale. M-au mirat rezolvările neprofesioniste în editarea acestor texte. Constantin Mitru a lăsat dactilografiate după manuscrise aceste pagini, fără a fi apucat însă să ia o decizie în legătură cu principiile filologice ale editării. Constantin Ciopraga, într-un scurt cuvânt despre ediție, certifică faptul că textele au fost lăsate intacte, așa cum au fost transcrise, cu toate fonetismele și variantele lexicale. Dacă menținerea unora, ca particularități, se justifică (,pâne, câne, sară, bielșug, barbat
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
etc.? De ce ,creiază" sau ,ideia", în loc de ,creează" și ,ideea"? Sunt convins că Sadoveanu însuși ar fi actualizat ortografia, după cum o dovedesc numeroasele sale preocupări academice în acest domeniu. Exista însă o soluție foarte la îndemână pentru editori: să adopte principiile filologice de transcriere a textului sadovenian, enunțate de Cornel Simionescu în prefața ediției sale critice. Altfel, în ciuda acestor imperfecțiuni de editare, volumul de texte inedite este o încântare pentru sadovenienii obișnuiți (din păcate, din ce în ce mai puțini) și o mină de aur pentru
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
ele și proiectul unei prelegeri despre ,întunecimile actului poetic", dar și minuscule proze diseminate, prefețe de carte, interviuri, dialoguri și notițe pentru lucrări dramatice. Trebuie subliniată calitatea acestei ,comori" editoriale, în care fiecare capitol este amplu comentat cu o acribie filologică demnă de tot respectul. O reîntîlnire a cititorilor germani cu Herta Müller este prilejuită de Editura Hanser care a scos în excelente condiții grafice un nou volum de poeme-colaj al autoarei sub titlul Die blassen Herren mit den Mokkatassen (amplu
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
lei vechi). Dar nu numai ele. în aceeași răsfoire din librărie, am observat și ceva mai interesant - observație de cărțar hârșit cu textele odobesciene: îngrijitorul anonim și extrem de discret al ediției, care uitase să-și asume răspunderea prin cuvenita prefață filologică sau cel puțin prin indicarea cărții sau a cărților din care copiase cele trei scrieri, preferase, pentru reproducerea celor două ,scene istorice", nu textele lor din ediția Scrieri literare și istorice, apărută în 1887, considerată, în general, de editori, ca
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
fost supravegheată de scriitor, ci cele din ultima ediție originală a ,scenelor", apărută în 1894. Preferință ce mi s-a părut suspectă, în primul rând pentru că mai întâlnisem o ediție al cărei îngrijitor preferase și el, fără a-și justifica filologic opțiunea, textele din 1894. întrucât ediția lui apăruse cu mulți ani înainte, el era, ipotetic, ,hoțitul". Mă refer la cartea A. I. Odobescu, Mihnea-Vodă cel Rău. Doamna Chiajna. Pseudo-kineghetikos. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic și referințe critice de Teodor Vârgolici. București
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic și referințe critice de Teodor Vârgolici. București, Editura 100+1 Gramar, 1997, ediție despre care am adus vorba, în înțelesul subtil al expresiei, când am scris despre superficialitatea autorilor de ,ediții școlare" în elaborarea prefețelor filologice și deci și a îngrijirii textelor. Articolul se numea de altfel chiar Superficialități (vezi România literară, nr. 29, 21 iulie-2 august 2005, p. 12). Apoi, această preferință mi s-a părut ciudată, cum mi se păruse și când o remarcasem
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
Gramar", din 1997 și mai cu seamă opțiunea identică a îngrijitorului ediției ,Stefan" cu opțiunea lui Teodor Vârgolici pentru ediția originală din 1894, opțiune rarissimă, m-au făcut să presupun că mă aflu, după cum am mai spus, în fața unui furt filologic, hoțitul - deocamdată ipotetic - fiind autorul ediției din 1997, iar hoțul - și el deocamdată ipotetic - fiind autorul anonim al ediției din 2003. Iar presupunerea m-a determinat să întreprind câteva dificile prin minuțiozitate și complexitatea lor cercetări detectivistico-filologice. P.S.: Rog să
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
Vor fi existând, probabil, și probleme de organizare a colectivului de cercetare, sincope în continuitatea activității, nesincronizări în colaborarea dintre cercetători și editori și cine știe ce alte impedimente. Unul major, demn de luat în seamă, ține de stabilirea textului după norme filologice moderne. Întrucât limba și ortografia lui B. P. Hasdeu erau îndatorate unei epoci neașezate, când se scria după alte reguli decât ale noastre din 1986 sau de astăzi, a fost adoptată modalitatea interpretativă de transcriere, care a luat timp îndelungat
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
a fost adoptată modalitatea interpretativă de transcriere, care a luat timp îndelungat de cugetare și de aplicare. Stancu Ilin explică pe larg în nota editorului la primul volum cum a procedat și specialiștii domeniului au apreciat caracterul judicios al transcrierii filologice. Z. Ornea a elogiat acuratețea restituirii și fidelitatea cu care sunt respectate criteriile transcrierii interpretative, într-o cronică a edițiilor publicată la timpul potrivit și reluată în volumul său Interpretări (Ed. Eminescu, 1988, p. 209-214). Tot acolo, Z. Ornea mai
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]