24,869 matches
-
Irineu, nu ne-au fost descrise, dar nu este improbabil că includeau tipul de interogări menționat de Porfir în prezentarea realizată de el școlii lui Plotin în secolul următor. În tinerețe, își alese direcția platonică, studiind cu asiduitate principiile acestei filosofii, având ca profesor pe un profund cunoscător al filosofiei platonice. El credea că acum va reuși să devină un adevărat filosof și va ajunge la cunoașterea supranaturalului. Pentru a putea aprofunda toate secretele platonismului, s-a retras în singurătate pe
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
improbabil că includeau tipul de interogări menționat de Porfir în prezentarea realizată de el școlii lui Plotin în secolul următor. În tinerețe, își alese direcția platonică, studiind cu asiduitate principiile acestei filosofii, având ca profesor pe un profund cunoscător al filosofiei platonice. El credea că acum va reuși să devină un adevărat filosof și va ajunge la cunoașterea supranaturalului. Pentru a putea aprofunda toate secretele platonismului, s-a retras în singurătate pe malul mării și aici, depărtat de orice zgomot lumesc
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
mândria și pretențiile tânărului filosof, îndemnându-l spre umilință fără de care nimeni nu poate ajunge la cunoașterea lui Dumnezeu. Astfel se născu în inima lui Iustin dorința de a cerceta scrierile Profeților și ale Apostolilor și se convinsese, că adevărata filosofie nu se găsește decât în creștinism. De acum înainte el își consacră întreaga viața în propovăduirea învățăturii creștine<footnote Mihai Popescu, „Iustin Martirul și ideile sale antropologice”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul al XX-lea (18961897), Nr. 7, p. 631-632
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
footnote Cuvânt către greci, P. G. VI, col. 237. footnote>. Sfântul Iustin, aparținând aceleiași familii grecești și păgâne, descrie, în Dialogul cu iudeul Trifon, cum s-a finalizat căutarea sa filosofică după convertire, de unde reiese identificarea dintre creștinism și adevărata filosofie. Deși anterior aderase la platonism, după aceea, n-a avut nimic de negat. E schițată deja ideea rolului esențial al filosofiei creștine. „Această temă se va dezvolta continuu, iar Hristos va fi considerat «filosoful» prin excelență, în vreme ce mai târziu Părinții
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
cu iudeul Trifon, cum s-a finalizat căutarea sa filosofică după convertire, de unde reiese identificarea dintre creștinism și adevărata filosofie. Deși anterior aderase la platonism, după aceea, n-a avut nimic de negat. E schițată deja ideea rolului esențial al filosofiei creștine. „Această temă se va dezvolta continuu, iar Hristos va fi considerat «filosoful» prin excelență, în vreme ce mai târziu Părinții din pustie și călugării vor primi titlul de «filosofi desăvârșiți»”<footnote Jean Boesse, Mistica creștinismului primitiv, Traducere de Beatrice Stanciu, în
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
colegii italieni și că un turneu italienesc în Anglia, înseamnă în același timp și propagandă italienească, aș că ar face o impresie penibilă să lipsească la pupitru un italian. Refuzul acesta a făcut o impresie colosală și mă felicit pentru filosofia de a nu forța lucrurile. Spătaru a venit ieri de la Viena unde a cîntat 7 spectacole la Staatsoper cu succes enorm (am văzut criticile și scrisoarea de angajament) și îmi spune că nu se trăește deloc prost acolo, evident la
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
erau izolați sau nu erau la curent cu ceea ce se întâmpla în Occident, dar reușeau să creeze un limbaj original, pornind de la propria experiență de viață și de cultură: Eminescu citea filozofie, Creangă era erudit în cultura populară, Caragiale în filosofia trăită, dacă poate fi numită așa, în cultura mahalalei. Din punctul meu de vedere, nu se studiază îndeajuns contextul istoric, texte de Eminescu sunt în toate manualele... Pentru a înțelege de ce atât de valoros Eminescu ar fi util să studiați
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
cine face posibile aceste apropieri? Fără îndoială, traducătorul, care mediază și intermediază, ca un interpret de primă instanță al autorului și al textului pe care il tălmăcește pentru cei din propria să comunitate de vorbire și de cultură. Traducătorul de filosofie este tot atât de important, pentru o cultură, precum acela care traduce proza sau poezie. Întâlnirea lui Eminescu cu filosofia lui Kant și receptarea mării filosofii a gânditorului german în cultura noastră, grație aceastei traduceri, ne prilejuiește, firește, reflecții care pot fi
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
al autorului și al textului pe care il tălmăcește pentru cei din propria să comunitate de vorbire și de cultură. Traducătorul de filosofie este tot atât de important, pentru o cultură, precum acela care traduce proza sau poezie. Întâlnirea lui Eminescu cu filosofia lui Kant și receptarea mării filosofii a gânditorului german în cultura noastră, grație aceastei traduceri, ne prilejuiește, firește, reflecții care pot fi articulate pe diferite planuri de interpretare; fiecare plan corespunzând unor semnificații care se degajă fie din motivația pentru
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
care il tălmăcește pentru cei din propria să comunitate de vorbire și de cultură. Traducătorul de filosofie este tot atât de important, pentru o cultură, precum acela care traduce proza sau poezie. Întâlnirea lui Eminescu cu filosofia lui Kant și receptarea mării filosofii a gânditorului german în cultura noastră, grație aceastei traduceri, ne prilejuiește, firește, reflecții care pot fi articulate pe diferite planuri de interpretare; fiecare plan corespunzând unor semnificații care se degajă fie din motivația pentru care Eminescu face aceasta traducere, sau
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
a-l fi părăsit și pe el după 1877, probabil sub influența terminologiei lui Maiorescu ... Cu înzestrarea să filosofica, aci evidență ... el își dă seama că trebuie să moduleze gândul, ca și expresia”. (Idem, p. 319) Da, într-adevăr, pentru filosofie, modularea gândului și a expresiei sale, trasarea și clarificarea distincțiilor, a diferitelor corelații dintre diferitele accepțiuni ale unui concept, ei bine toate acestea, și altele legate de această modulare și modelare a gândului și limbajului sunt esențiale și decisive. Nu
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
modulare a gândului filosofic de care vorbește Noica. Sau, mai corect, nu o permite cu toata bogăția de nuanțe implicate în familiaș vecinătatea conceptului filosofic și logic de judecată. Așa se face că în traduceri recente în limba română din filosofia germană și mai ales din aceea analitică anglo-saxonă și americană, din autori precum G. Frege, B. Russell, L. Wittgenstein, dar și W. Quine, D. Davidson, H. Putnam, D. Kaplan, S. Kripke sau K. Fine apar dificultăți care sunt legate nu
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
traduceri am fost direct implicat - Wittgenstein, Quine, Kripke, Kaplan sau Fine - și în ceea ce spun aici transpare și propria mea experiență!). Cu siguranta, limba filosofica românească a făcut un lung drum în ultima sută de ani. Avem acum gândurile și filosofiile lui Blaga, lui Noica, dar și ale lui Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu și Mircea Florian admirabil exprimate și modulate într-o limbă filosofica bogată, supla, capabilă să exprime idei dintre cele mai abstracte sau profunde într-o manieră care se
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
noi, în veacul al douazecelea și începutul celui de-al douăzeci și unulea, Heidegger și Wittgenstein. Limba română este perfect aptă să primească toate aceste opere în structurile și în mediul ei. Așadar, limba română exprimă foarte firesc și natural filosofie de cea mai bună calitate. Aceasta nu ne împiedică, însă, să nu ne întrebăm - reflectând la experiența eminesciana a creării de limbaj - ce ar fi de dorit să se întâmple pentru că acest impuls către invenție lexicala și originalitate, prezent în
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
Un singur lucru nu se mai poate întâmpla: dispariția poemelor lui Eminescu==. Să menționăm că Rabindranat Tagore, proaspăt laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, făcea un popas special în România spre a descifra misterul pasiunii uriașe a lui Eminescu pentru filosofia și spiritul Indiei, conaționalul nostru fiind primul poet din Europa care a tradus Gramatica sanscrită, uimindu-i pe specialiști prin cunoașterea a numeroase nuanțe, unele de mare subtilitate, din mii de cuvinte de pe fabuloasa Peninsulă Hindusă și prin caligrafia ................... de
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
cu 14th Street, Subway Q sau N la stația Astoria Boulevard, Bus Q 18 Program Partea I-a Desteaptă-te române de Andrei Muresanu Pr. Prof. Dr. Theodor Damian Scriitor, Presedintele Institutului Român de Teologie ți Spiritualitate Ortodoxă, New York, Profesor de Filosofie și Etică la Metropolitan College of New York Cuvânt de deschidere Prof. Dr. Doru Tsaganea Profesor de Matematică la Metropolitan College of New York Unirea Principatelor și Unirea Europei M.N.Rusu Critic și istoric literar, redactor-șef adj. Lumină Lină/Gracious Light
La New York–Simpozion Unirea Principatelor Române [Corola-blog/BlogPost/93864_a_95156]
-
vorbit despre cartea lui Barbu Zedevei Metafizică și umanism precum și despre personalitatea acestui psiholog, sociolog și filosof român, care este destul de puțin cunoscut la noi, dar care în timpul celui de al Doilea Război Mondial a fost asistent la catedra de Filosofia culturii a lui Lucian Blaga și secretar de redacție al revistei ,,Saeculum“. Metafizică și umanism adună laolaltă studii, articole, eseuri, cronici filosofice, științifice și literare, semnate de Zevedei Barbu și rămase în publicistica anilor 1935-1947. Ele sunt riguros grupate pe
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
lui Lucian Blaga și secretar de redacție al revistei ,,Saeculum“. Metafizică și umanism adună laolaltă studii, articole, eseuri, cronici filosofice, științifice și literare, semnate de Zevedei Barbu și rămase în publicistica anilor 1935-1947. Ele sunt riguros grupate pe teme mari: filosofie, sociologie, psihologie și publicistică. A fost o seară deosebită atât ca informații culturale transmise, cât și ca încărcătură emoțională și sufletească. ANCA SÎRGHIE - UNE AMITIÉ AMOUREUSE De-a lungul anilor, Dna Prof. univ. dr. Anca Sîrghie a scris și a
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
prietenii prolifice ,,în plan literar’’ ... ,,esențial pentru creația autorului’’ (p.87). Cu această carte Anca Sîrghie a realizat imaginea unui Blaga, care după 15 ani de carieră diplomatică strălucită, după ce fusese membru al Academiei Române și profesor universitar la catedra de filosofie a Universității ,,Regele Ferdinand’’ din Cluj, a fost hărțuit de comuniști, fiind redus la un simplu număr sindical. Ea a realizat o pagină de suflet în viața a doi oameni deosebiți, înzestrați cu o finețe aparte. Elena Daniello a fost
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
cărei capacitate explicativă întrece pe aceea a distincțiilor tradiționale; momentul culminant, care focalizează atenția cercetătorilor în această ordine de idei este complexitatea exponențială, căreia îi consacrați o întreagă secțiune. Ați convocat cvasi-totalitatea disciplinelor, de la logică, lingvistică, fizică și chimie până la filosofie și religie. Se simte în tot acest discurs dramatismul framântărilor prin care ați trecut, de-a lungul a 40 de ani de implicare în cercetare. Titlul Discursului Dv este o sfidare a rânduielilor actuale în birocrația științifică și universitară și
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
copiilor de a experimenta și va recunoaște succesul școlar luând în considerare evoluția interioară, starea de mulțumire și echilibru cu sinele și cu ceilalți, conectarea cu propria intuiție și înțelepciune și capacitatea de a dărui și de a fi compasiv. Filosofia școlii britanice pentru copii supradotați este centrată pe dezvoltarea holistica, echilibrată, armonioasă, emoțională, intelectuală și fizica, dăruind copiilor un cadru de libertate și responsabilitate asumată care îi susține să devină gânditori autonomi, creatori și leaderi empatici și compasivi. Școală le
Copiii supradotați, liderii de mâine [Corola-blog/BlogPost/94004_a_95296]
-
pământul rămas viu/ în libertate." (Ca în Paradis). Dan Iacob, Lasă-te locuit!, Iași, Ed. Timpul, 2004 (reflecții). 214 pag. Reflecțiile unui bărbat sensibil și evlavios, care, având pregătire de inginer, a preferat totuși să se dedice teatrului, poeziei și filosofiei. în considerațiile sale asupra ființei, creației, iubirii etc. este puternic influențat de gândirea (și limbajul) lui Constantin Noica. Cartea inspiră respect prin arzătoarea dorință a autorului de a trăi la un înalt nivel de spiritualizare. Suferă însă de amatorism și
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
Roxana Racaru În lipsa unei biografii românești substanțiale, la aceste întrebări a căutat răspunsuri în textele cunoscute și mai puțin cunoscute, I. Necula, profesor de filosofie care nu se află la prima sa carte despre Cioran. Tema cărții, identitatea popoarelor, presupune delimitări delicate și situarea voită într-o discuție care, profitînd de beneficiile multiculturalismului, și-a reconfigurat premisele și modul de abordare. I. Necula se limitează
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
ale gîndirii cioraniene, sau ale vieții sale. Astfel, discuția despre specificul francez o generează inevitabil pe aceea a situării lui Cioran față de țara și limba sa de adopție (poziția sa de metec), Spania aduce subiectul misticii, Germania pe acela al filosofiei și universității, Ungaria pe cel al xenofobiei și relațiilor lui Cioran cu Codrescu, evident specificul evreiesc duce la discutarea presupusului (sau controversatului) antisemitism al lui Cioran. Toate aceste popoare reprezintă fascinații mărturisite din perspectiva cărora gîndirea istorică a lui Cioran
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
Paraschivescu la alcătuirea paginei culturale, Virgil Ierunca s-a aflat în neplăcuta situație de a nu-și putea îndeplini sarcina asigurării materialului publicistic al pomenitei pagini. Trebuia să facă față sesiunii de examene din februarie, din cadrul Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, unde era înscris, și un spațiu din Ecoul rămăsese neacoperit. Atunci mi s-a adresat mie, cerându-mi de urgență un articol de 45 de rânduri stas bătute la mașină. I-am explicat că nu sunt
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]