1,218 matches
-
retehnologizărilor, potrivit alin. (5)]; ... – cele ale art. 3 lit. a) din Legea nr. 165/2018, care menționează între subiectele destinatare ale legii „instituțiile publice centrale și locale, așa cum sunt definite la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv cele finanțate integral din venituri proprii
DECIZIA nr. 148 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299168]
-
destinatare ale legii „instituțiile publice centrale și locale, așa cum sunt definite la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv cele finanțate integral din venituri proprii“; ... – cele ale art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 care descriu instituțiile publice drept o denumire generică
DECIZIA nr. 148 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299168]
-
bancherii prosperă, întărindu-și puterea și controlul asupra omenirii. Criza din zona euro a început ca o criză bancară, pentru ca în scurt timp să degenereze într-o criză a datoriilor suverane pentru țările împrumutate cu de-a sila de căpușele finanței mondiale. Acum, se pare că băncile de top ale lumii au intrat în conflict cu propriile nelegiuiri și vor să scape de „balast”. Bancherii care au săvîrșit infracțiuni cheie în avantajul băncilor, sînt ajutați să se sinucidă. Rechinii finanței mondiale
Graniţa neagreată de S.U.A., trasată de gigantul Google şi Turnul de la Basel [Corola-blog/BlogPost/92916_a_94208]
-
căpușele finanței mondiale. Acum, se pare că băncile de top ale lumii au intrat în conflict cu propriile nelegiuiri și vor să scape de „balast”. Bancherii care au săvîrșit infracțiuni cheie în avantajul băncilor, sînt ajutați să se sinucidă. Rechinii finanței mondiale știu că dacă acești „sinucigași” ar fi anchetați, ar atrage de la sine căderea capetelor implicate, iar băncile ar risca închiderea. Cu toate acestea, băncile își continuă jocul murdar și nu vom afla prea curînd ce se întîmplă cu adevărat
Graniţa neagreată de S.U.A., trasată de gigantul Google şi Turnul de la Basel [Corola-blog/BlogPost/92916_a_94208]
-
mai văzut o altă coamă de munte, ceva mai înaltă. Pe coama aceea era granița dintre noi și Țară. Dacă ar fi ziua și cum dumneata ai ochi buni, ți-aș putea arăta cu degetul urmele cazărmii unde se adăposteau finanții regimului politic trecut și cu cari am dus o luptă crâncenă în negustoria noastră. Ocolind cu multă grijă acel punct am adus porumb și vite din țară, la prețuri mai ieftine și le vindeam aici mai scump. - Și nu v-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
trecut și cu cari am dus o luptă crâncenă în negustoria noastră. Ocolind cu multă grijă acel punct am adus porumb și vite din țară, la prețuri mai ieftine și le vindeam aici mai scump. - Și nu v-au prins finanții niciodată? - riscai să-l întreb pe Moș Damaschin și să-i dovedesc că înțeleg perfect ce fel de negustorie făcuse. - Da și nu, îmi răspunse deschis Moș Damaschin. Odată ne-au prins cu o turmă de porci și altă dată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
făcuse. - Da și nu, îmi răspunse deschis Moș Damaschin. Odată ne-au prins cu o turmă de porci și altă dată cu câteva vaci, dar am scăpat cu bine. - Și cum ați scăpat? - întrebai cu un interes crescând. - Ajungându-ne finanții din urmă - continuă Moș Damaschin - am părăsit turma cu porci lăsând-o în grija finanților și cari au dus-o în sat, încuind-o în curtea primăriei, au raportat mai marilor lor cele întâmplate. Dar cum aceștia nu puteau veni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
turmă de porci și altă dată cu câteva vaci, dar am scăpat cu bine. - Și cum ați scăpat? - întrebai cu un interes crescând. - Ajungându-ne finanții din urmă - continuă Moș Damaschin - am părăsit turma cu porci lăsând-o în grija finanților și cari au dus-o în sat, încuind-o în curtea primăriei, au raportat mai marilor lor cele întâmplate. Dar cum aceștia nu puteau veni până a doua zi și finanții fiind obosiți cu atâtea urcușuri și coborâșuri prin munți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
am părăsit turma cu porci lăsând-o în grija finanților și cari au dus-o în sat, încuind-o în curtea primăriei, au raportat mai marilor lor cele întâmplate. Dar cum aceștia nu puteau veni până a doua zi și finanții fiind obosiți cu atâtea urcușuri și coborâșuri prin munți, primarul le-a dat de mâncat și de băut și după ce au adormit am schimbat porcii aduși din Țară cu aceia din sat, pe cei dintâi trimițându-i departe, iar cei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
departe, iar cei din sat rămânând închiși la Primărie. A doua zi, venind primpretorul să cerceteze cazul, primarul și cu oamenii din sat i-au spus că a fost o neînțelegere, că porcii noștri fiind la pășune și la ghindă, finanții i-au prins și i-au adus la primărie. Dar primpretorul n-a voit să ne creadă și a întrebat : - Cu ce faceți dovada că sunt porcii voștri, iar nu de aceia aduși din Țară? - Apoi, domnule primpretor, dovada aceasta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
porcii voștri, iar nu de aceia aduși din Țară? - Apoi, domnule primpretor, dovada aceasta se face foarte ușor; dați-le drumul și veți vedea că fiecare porc va trage la casa lui. Așa s-a și întâmplat, iar primpretorul și finanții au rămas să-și spargă capul până la sfârșitul vieții și să deslege taina, cum de porcii din Țară aduși peste Carpați au știut să tragă la casa românilor din Valea Iepii. - Dar cu vacile ce vi s-a întâmplat, Moș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
și să deslege taina, cum de porcii din Țară aduși peste Carpați au știut să tragă la casa românilor din Valea Iepii. - Dar cu vacile ce vi s-a întâmplat, Moș Damaschine ? - Cu vacile a fost mai ușor. Zărindu-ne finanții înainte de a fi trecut granița, am știut că ne vor aține calea și că, pe ori unde am trece se vor lua după urmele noastre, de oarece era iarna și deci ne trăda zăpada. Și atunci, iată ce am făcut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
zăpada. Și atunci, iată ce am făcut; ne-am descălțat și am încălțat opincile întors, adică cu gurguiul la călcâi și la fel am încălțat și vacile. Trecând granița pe intuneric, a doua zi noi veneam spre Valea Iepii, iar finanții mergeau după urmele noastre spre graniță... Cu toate că Moș Damaschin vedea bine din râsul meu nestăpânit că negustoria lui nu mă interesa decât dintr-un singur punct de vedere care pentru el nu putea să însemne nici cea mai mică primejdie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
destructurarea Rusiei tradiționaliste prin creșterea fermentului anarhist. Se prevedea izbucnirea Revoluției bolșevice de la 1917 cu 18 ani înainte de declanșarea acesteia. Undeva printre rânduri pluteau ideile de desacralizare a Rusiei pravoslavnice crucificată între occident și orient, ca experiment indus de marea finanță. Sigur în mintea personajelor exista un optimism specific epocii, că evoluționismul și civilizația vor împiedica izbucnirea războaielor pe viitor, care vor rămâne un apanaj doar al popoarelor ”sălbatice”. Oamenii civilizați, superiori, nu vor mai apela la război pentru a își
FIOSOF RUS CARE SCRIA LA 1899 CE SE ÎNTÂMPLĂ ASTĂZI ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367495_a_368824]
-
o altă parte a locuitorilor a rămas crezând că rușii, „care se pierduseră în direcția Costânii”, vor renunța să ocupe orașul. În ziua de 2 ianuarie 1915, la orele amiezii, centrul orașului a început să răsune de pocnetul împușcăturilor. Câțiva „finanți și jandarmi”, care au avut „inspirația să se ascundă în casele situate de-a lungul stradei principale, începând de la curmezișul stradei Cutului și până la Biserica Catolică”, au întâmpinat o patrulă rusească, revenită pe nesimțite, cu focuri de armă, iar unul
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
secret că doctrina comunistă își are originea la Marx, evreu din Germania. Că zisa Marea Revoluție din Rusia anilor 1917-1921, i-a avut protagoniști pe Lev Bronștein zis Troțki și pe Ziberblum zis Lenin, sprijiniți material și politic de marea finanță iudaică din S.U.A. și Germania. David R. Francis, ambasador american în Rusia, cablogramă trimisă guvernului S.U.A., ianuarie 1918 << ...Liderilor bolșevici de aici, dintre care majoritatea sunt evrei, iar dintre aceștia nouăzeci la sută sunt exilați reîntorși, puțin le pasă de
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
lucrări(aproximativ 80 de volume), care au însumat peste 30.000 de pagini dactilografiate. Reproducem mai jos câteva din cursurile și volumele sale : "Băncile comerciale mijlocii din România", București, 1915, " Probleme de politică de bancă din România", București, 1919, "Marea finanță din România în vreme de război, Băncile comerciale 1914-1919", București, 1920, "Organizarea de credit a României", București, 1922, "Istoricul Băncii Naționale a României. 1880-1921", București, 1925, "Finanțarea întreprinderilor economice", București, 1927, "Potențialul de război economic și financiar al României", București, 1937, "Viața și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350935_a_352264]
-
Finanțarea întreprinderilor economice", București, 1927, "Potențialul de război economic și financiar al României", București, 1937, "Viața și opera economistului Nicolae Șuțu, 1798-1871", București, 1941, "Recunoașterea dreptului de a bate monetă. Probleme de politică de bancă din România", București, 1919, "Marea finanță din România în vreme de război, Băncile comerciale 1914-1919", București, 1920, "Organizarea de credit a României", București, 1922, "Istoricul Băncii Naționale a României. 1880-1921", București, 1925, "Finanțarea întreprinderilor economice", București, 1927, "Potențialul de război economic și financiar al României", București, 1937, "Viața și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350935_a_352264]
-
vază ale distinșilor întreținuți, care atingând succesul puterii, înlesnesc la rându-le băncilor creditoare, afacerile prospere, pe spinarea obiditului popor prea des încercat și parcă resemnat. Așadar, votul universal al maselor prea tolerante ajunge garantat sută la sută, pentru Marea Finanță (F.M.I. + B.M.), o veritabilă intreprindere de profit. Panica proiectată de succesul politic mai ales intern, dar și în tandem cu cel extern, se anunță ca o iminentă prăbușire peste amurgul grijilor și sărăciei noastre. Cinica teorie a tuturor partidelor politice
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
desfășurat și e în curs de finalizare o adevărată lovitură de stat teroristă, planificată din timp contra României de același susnumit și gașca lui hoți, numită de manifestanții din Piața Universității partid al curvelor și escrocilor, și susținută de marea finanță care a mai îngenunchiat și în decembrie 89 România, sprijinind complotul terorist și sângeros al trădătorilor din interior și care ulterior au îndatorat-o printr-un șir de politicieni corupți și vânduți; c) constatând că S.U.A. și unele instituții U.E.
COMUNICAT NR.19 DIN 23 AUGUST 2012 de GEO STROE în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355261_a_356590]
-
și interese economico financiare comune. Dar ei, politicienii, slugile, nu culeg decât firimiturile de la marea masă la care alții sunt invitații de onoare. Adevărații beneficieri ai sistemului, ai nemerniciei partidelor și politicienilor, sunt o mână de oameni, câțiva regi ai finanței mondiale, adevărații sforari, păpușari pe care îi voi numi în continuare «stăpâni». Ei n-au nume cunoscute, nu sunt persoane publice. Sunt oameni discreți care conduc din umbră. Scopul lor final este să pună mâna pe toate resursele planetei, să
O CARTE EXCEPŢIONALĂ: MERITOCRAŢIA ŞI MERITOCRATISMUL DE LAURENŢIU PRIMO de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362533_a_363862]
-
să se macine între ei) În Uniunea Europeană, peste tot unde este „democreație”, vedem efectele ei perverse, distructive. Noi nu ne dăm seama, dar democrația aceasta este o armă teribilă în mâinile stăpânilor lumii: „Cei ce dețin astăzi marea parte a finanței mondiale se folosesc în mod strălucit de acest sistem așa zis democratic pentru a-și atinge scopul. Sigur că da, atunci când ei, câteva sute de oameni, vor fi stăpânii lumii, vor putea mult mai ușor să ia decizii. Vor putea
O CARTE EXCEPŢIONALĂ: MERITOCRAŢIA ŞI MERITOCRATISMUL DE LAURENŢIU PRIMO de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362533_a_363862]
-
Brăila-Galați și VO Galați", județul Galați EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 16 ianuarie 2025 În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Drum de legătură între DX Brăila-Galați și VO Galați“, județul Galați, prevăzuți în anexa care face parte integrantă din
HOTĂRÂRE nr. 6 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293677]
-
2B și DN 25", județul Galați EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 16 ianuarie 2025 În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Modernizare drumuri existente între Galați și Hanu Conachi - DN 2B și DN 25“, județul Galați, prevăzuți în anexa care
HOTĂRÂRE nr. 7 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293678]
-
km 48), sectorul A0-Nord", județul Ilfov EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 17 ianuarie 2025 În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Realizarea de noi noduri rutiere pe autostrăzi - Nod rutier Pantelimon (A0 - km 48), sectorul A0-Nord“, județul Ilfov, prevăzuți în
HOTĂRÂRE nr. 12 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293685]