13,616 matches
-
caractere în picioare, în atitudini complementare... Personajul călare, îmbrăcat în armură, din celebra gravură Cavalerul, Moartea și Diavolul apare într-o acuarelă din 1498, fără a fi înconjurat de aglomerarea de monstruoase simboluri ale decăderii și morții care definesc lucrarea finită. Dürer n-a fost inventatorul unor noi procedee în arta gravurii, dar influența sa în dezvoltarea mediului a fost uriașă. Generații de artiști au învățat de la maestrul german să confere adâncime peisajelor, să redea textura unui material, să scalde un
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
voință. Aceea de a fi! 2660. Amintirea este magia adevărului. CUNOAȘTERE 2661. Dacă dispare cunoașterea acestei lumi dispare și lumea. 2662. Paradoxal cunoaștem doar binele și răul de aceea avem un infinit și o infinitate de puncte Într-un cerc finit. Dacă am cunoaște și alte opusuri ale binelui și răului, am avea alături de punctul infinit și cercul finit ce ascunde infinitatea și finitatea și alte reprezentări. 2663. Lumea fără de cunoaștere nu ar mai fi iar Dumnezeu ar dispărea din noi
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
și lumea. 2662. Paradoxal cunoaștem doar binele și răul de aceea avem un infinit și o infinitate de puncte Într-un cerc finit. Dacă am cunoaște și alte opusuri ale binelui și răului, am avea alături de punctul infinit și cercul finit ce ascunde infinitatea și finitatea și alte reprezentări. 2663. Lumea fără de cunoaștere nu ar mai fi iar Dumnezeu ar dispărea din noi. 2664. Dumnezeu se află În noi doar oglindindu-se În cunoaștere. 2665. Oglinda cunoașterii este unică. Odată spartă
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
de Dumnezeul Primordial, iar Dumnezeul nostru a preluat Dorul de la tatăl Său, atribuindu-L propriului său sine care este iubire. Poate de aceea trăim Într-o lume atât de pasională. 2753. Cuvântul provine din dorul eternității de propriul sine, determinând finitul primului Înțeles. 2754. Oare ce s-ar face eternitatea fără cuvânt? S-ar pierde definitiv În sinele său inert. 2755. Ce anume a provocat dorul eternității? Faptul că a ajuns să-și dorească lumina În singurătatea rece a neființei. 2756
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
este un cuvânt zămislit din Dorul Neființei. 2795. Cine nu se regăsește În Cuvânt nici nu s-a născut vreodată. 2796. Cuvântul este trupul și sângele sufletului tău. Respectă-le! 2797. Cuvântul este infinitul care nu-și găsește liniștea În finitul din tine până nu Îl Înțelegi mai mult decât pe tine Însuți. 2798. Cuvântul este frumusețea Lui Dumnezeu ascunsă În ochii sufletului tău. Nu o murdări niciodată. 2799. și Destinul este un Cuvânt la rândul său. Cuvântul este unicul lucru
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
dintre manuscrisele scriitorului și publicate în celebrul număr 1-4/ 1993 al revistei Manuscriptum - și anume «zice tânărul cu ghitara...» și patru fără un sfert (reproduse și în ediția de față, la p. 256 și, respectiv, 257) -, sunt de fapt creații finite, la fel ca oricare altele din volume, nu eboșe sau, vorba lui Perpessicius, moloz. Ar fi putut vedea oricând lumina tiparului, dacă autorul lor n-ar fi fost atât de exigent și, mai ales, dacă n-ar fi crezut că
Opera lui Virgil Mazilescu, într-o nouă ediție by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3247_a_4572]
-
arta are o structură de limbaj. După Servien, un enunț aparține limbajului științific dacă admite o infinitate de variante echivalente; el aparține limbajului liric, dacă nu admite nici o altă variantă echivalentă. Posibilitatea ca un enunț să admită numai un număr finit, dar mai mare ca 1, de variante echivalente este teoretic nerealizabilă, chiar dacă practic poate da impresia că este cea mai la îndemână. Dar infinitul la care ne referim aici este cel potențial, nu cel actual. În ceea ce privește problema b), ea a
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
scop în sine, un scop absolut. El se circumscrie totuși în imanența umanului: eticul vizează ,,o anume formă a omului". Am putea spune că și în această ,,a doua etică" binele este subordonat umanității, însă nu umanității ca ceva închis, finit, așa cum este într-un moment dat, ci ca fiind într-o devenire nelimitată. Petru Creția spunea odată că ,,gratuitatea este universalul, dar sub specia posibilului". Gîndirea etică - și nu numai etică - a lui Petru Creția se centrează, în scrierile din
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
în ultimă analiză, o negare a unității umanității. Moartea exotismului stă într-o atitudine mai matură a spiritului, care opune falselor compensații ,,compensații reale înăuntrul umanului considerat ca totalitate și unitate" și propune atașamentul de lumea proprie, dar nu ca ,,finit opac și ostil în particularitatea lui oricărui alt finit", ci ca ,,universal concret", ca deschidere spre alte lumi în ,,libera ordine universală a unui singur viitor omenesc". Petru Creția divulgă încercarea, ce apare uneori, de anexare la exotism a însăși
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
exotismului stă într-o atitudine mai matură a spiritului, care opune falselor compensații ,,compensații reale înăuntrul umanului considerat ca totalitate și unitate" și propune atașamentul de lumea proprie, dar nu ca ,,finit opac și ostil în particularitatea lui oricărui alt finit", ci ca ,,universal concret", ca deschidere spre alte lumi în ,,libera ordine universală a unui singur viitor omenesc". Petru Creția divulgă încercarea, ce apare uneori, de anexare la exotism a însăși culturii antice grecești: ,,Pentru mulți textele grecești au o
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
l-a adus regizorului a fost securizarea conexiunii cu coborâșuri și urcușuri pe care o are cu Hollywood-ul. Conexiune pe care Cronenberg o denumește singur "un pact cu diavolul". Pentru că împacă și capra, și varza: filmează în Canada, dar produsul finit e distribuit de companii majore (ca 20th Century - Fox) din S.U.A. Chiar, dacă vreți o anecdotă haioasă apropo de Cronenberg, luați de aici: după ce CNC-ul canadian - dacă-mi permiteți gafa - i-a finanțat primele trei filme, nițel horror, dar
Restanțe DVD plus festival by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11078_a_12403]
-
Este locul relativității generale, o zonă în care bunul-simț este silit să abdice în fața stihiilor matematice. Cînd vezi cum Einstein îți explică că un spațiu poate fi închis și în același timp poate să nu aibă limite, că așadar universul, finit fiind, este totuși unul nelimitat, că proprietățile geometrice ale spațiului depind de materia aflată în acel spațiu, că traiectoria oricărei mișcări are exact înfățișarea pe care observatorul i-o atribuie, că un fenomen depinde de punctul de vedere în care
Un secol de relativitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11147_a_12472]
-
politiche per l'integrazione nell'Italia del XXI secolo?, Milano, Led., 2008. 31 V. Cesareo V. , L'immigrazione în Italia: nuovi scenari e nuove strategie, Libertà Civili, 2013, p.44. 32 Ibidem, p. 43. 33 M. Ambrosini, Îl multiculturalismo è finito?, Aggiornamenti Sociali, 2011, p. 350. 34 Ibidem. 35 Ibidem, p. 352. 36 UNAR, Dossier statistico immigrazione 2014, Romă, 2014. 37 V. Cotesta, Conflitti etnici, violenza sociale e identità collettive. Dei delitti e delle pene, n. 1, 1993, pp. 37-51. 38
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
M., "Integrazione e multiculturalismo: una dicotomia superata", în Rossi G., a cură di, Quali politiche per l'integrazione nell'Italia del XXI secolo?, Milano, Led, 2008. Idem, Figli dell'immigrazione. Difficoltà e risorse, Aggiornamenti Sociali, 2009. Idem, Îl multiculturalismo è finito?, Aggiornamenti Sociali, 2011. BAUMAN Z., Intervista sull'identità, Bari, Laterza, 2003. CARPI L., Delle colonie e dell'emigrazione d' italiani all'estero sotto l'aspetto dell'industria, commercio, agricoltura e con trattazione di importanți questioni sociali, Milano, Editrice Lombarda, 1874
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
efectele ei necesității, iar spiritul ca fiind liber. Această deosebire este, fără îndoială, esențială, și își are temeiul în ființă cea mai intimă a spiritului; cu toate acestea, libertatea și necesitatea, ca opuse în mod abstract una alteia, aparțin numai finitului și sunt valabile numai în domeniul lui. O libertate care nu ar conține în ea nicio necesitate, si o necesitate pură, lipsită de libertate, sunt determinări abstracte și în consecință lipsite de libertate. Libertatea este, prin esență ei, concretă, determinată
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de libertate. Libertatea este, prin esență ei, concretă, determinată în sine și pentru totdeauna și, de aceea, totodată necesară. Cand se vorbește despre necesitate, se înțelege prin ea de obicei numai o determinare din afară, așa cum, de exemplu, în mecanică finita, un corp oarecare nu se mișcă decât dacă este lovit de alt corp, si anume în direcția ce i-a fost imprimata de această lovitură. Necesitatea aceasta este totuși numai exterioară, nu este necesitatea cu adevarat internă, căci aceasta este
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
moral) e nucleul acestei poezii, ci chinul conștiinței cunoscătoare, adică un principiu intelectual" (p. 139). Nu împărtășesc însă (deși speculația autorului rămâne pasionantă) teza lui Alexandru George potrivit căreia procesul, travaliul creator contează mai mult, la Arghezi, decât opera, produsul finit. Că efortul ar fi mai important decât rezultatul. Estetica eterogenă și căutarea ,în nesiguranță" mi se par perfect integrate în cuprinsul poemelor lui mari, în care cuvintele potrivite, forțând sintaxa și reformând vocabularul, reconfigurează în mod excepțional imaginarul saturat de
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
grădină cerului”, Clatină-mă, cuvântule, p. 31), iar în această oglindă se vede o verigă din lanțul ființei omenești, cea neînchisa și abstractă, pe latura fără putință de trăit și extrem de dureroasă: tata - fiu. Singură relație peste care cade ghilotina finitului, ca o fractură ontica, si naște percepția tragicului. Pe latura cealaltă, a mamei, nu se percepe finitul, căci legăturile vieții au un început nemijlocit. „Femeia - geneză existenței”, ce exact o spune poemul Geneză nevăzuta (p. 71)! Că salvare din fractură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ființei omenești, cea neînchisa și abstractă, pe latura fără putință de trăit și extrem de dureroasă: tata - fiu. Singură relație peste care cade ghilotina finitului, ca o fractură ontica, si naște percepția tragicului. Pe latura cealaltă, a mamei, nu se percepe finitul, căci legăturile vieții au un început nemijlocit. „Femeia - geneză existenței”, ce exact o spune poemul Geneză nevăzuta (p. 71)! Că salvare din fractură amintită se invocă relația dintre cuvânt și eros, în sensul lor adânc, de a aduna, de a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
locul să amintesc. Plăcerea repetițiilor, chimia petrecută acolo, seducția regizorului, pasiunea actorilor, felul în care se simt și merg împreună spre o întîlnire nu doar artistică, miza unui text cred că se pot intui într-un spectacol. Uneori, dincolo de forma finită. Timpul repetițiilor poate să fie unul prețios, major. Așa mi se pare că stau lucrurile în cazul spectacolului joi.megaJoy de la Teatrul Odeon, în regia lui Radu Afrim și scenografia lui Vittorio Holtier. Am simțit bucuria cu care este jucat
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10746_a_12071]
-
mod obositor, de exemplu Francesca avea dreptul la un moment Portia, dar la ce bun să inserezi două? Coloana sonoră barocă este în schimb încântătoare, ca și locațiile venețiene care arată de parcă au fost vizitate de Mr. Proper. Dar produsul finit nu oferă decât niște râsete anemice, o poveste greu de crezut și un hățiș de personaje uneori la un pas de ridicol.
Oscarurile și Casanova care nu are ce căuta în preajma lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10793_a_12118]
-
locuiesc în el, însă antrenate într-o amplă mișcare de analiză și sistematizare, somate să devină operă de o viață. Evident, Petrarca este unul din modele, Dante fiind celălalt. Cu deosebirea doar că acel Canzoniere petrarchist se prezintă ca operă finită și rezultat al translației de la o ființă pământeană, Laura, spre ființa celestă a fecioarei Maria. Saba are oroare de elevația demonstrativă, el chiar pare să întoarcă spatele dimensiunii metafizice. În ,macrotextul 1" său - acest Canzoniere completat și refăcut toată viața
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
Critica rațiunii pure, cea care joacă un rol fundamental în întregul filozofiei critice este cea de-a doua. Altfel spus, soluția pe care Kant a dat-o acestei antinomii i-a folosit ca premisă pentru rezolvarea primei antinomii (lumea este finită sau infinită), a celei de-a treia (există libertate sau nu) și a celei de-a patra (există o ființă necesară sau nu există). În Timp și idealism. Metafizica timpului la Kant și Leibniz, Adrian Niță se dovedește un autor
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
din stâncile Carpa ților. Universul ei poetic este conceput în spațiul interiorului, care purcede de la concret și vizibil ca să se stabilească în partea obscură a eului, acolo unde se desăvârșește și lumescul și celestul. Chipurile ei poetice, și ele nede finite, sunt scoase parcă din dalta lui Brâncuși. Dumnezeul ei - o identitate poetică, un principiu suprem, ca și cel arghezian, și totuși existent pentru poetesă, chiar și când insistă să rămână nepipăibil. Când o preocupă problema timpului și a deșertăciunii, poeta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sugerează celule, paleta cromatică întunecată, lumina distantă și seacă. Ca și la Ang Lee sau la Jarmusch, camera este în 85% din timp fixă, așa că puținele momente în care e manevrată manual sunt remarcabil de eficiente. Este evident că produsul finit e omogen, extrem de bine potențat la toate nivelele. O afirmație imposibil de translatat asupra peliculei filmate în alb-negru a lui Clooney, Good Night and Good Luck, referitor la care mi-e greu să îmi explic prezența pe această listă. După
Mărșăluind pe covorul roșu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10830_a_12155]