883 matches
-
de evenimente culturale, libera circulație a artiștilor și oamenilor de cultură fiind facilitată de noua legislație europeană cu privire la libertatea de mișcare intra-europeană. Alexandru Popescu atașează și o bibliografie selectivă a scrierilor finlandeze despre români și a celor românești despre finlandezi. Atât bibliografia cât și conținutul articolului apar in extenso într-o altă lucrare publicată în 2005 al cărei coordonator este și pe care, de altfel, o și menționează în finalul articolului 60. Confluențe româno-finlandeze. Trei secole de contacte, 85 de
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și fapte. Cronologie a relațiilor româno-finlandeze. Tabel Sinoptic. Urmează o bibliografie cronologică, apoi un capitol rezervat unor scurte citate din lucrări sau cuvântări ale unor oameni de cultură sau politici menit să reliefeze contactele existente intitulat Oglinzi paralele. Românii despre finlandezi, finlandezii despre români. O parte dintre aceste surse le-am prezentat mai pe larg în prezenta lucrare. Volumul publică și o listă de traduceri din limba română în finlandeză și viceversa care poate fi regăsită în bibliografie, dar mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fapte. Cronologie a relațiilor româno-finlandeze. Tabel Sinoptic. Urmează o bibliografie cronologică, apoi un capitol rezervat unor scurte citate din lucrări sau cuvântări ale unor oameni de cultură sau politici menit să reliefeze contactele existente intitulat Oglinzi paralele. Românii despre finlandezi, finlandezii despre români. O parte dintre aceste surse le-am prezentat mai pe larg în prezenta lucrare. Volumul publică și o listă de traduceri din limba română în finlandeză și viceversa care poate fi regăsită în bibliografie, dar mai mult de
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
misiunea diplomatică își propune să încurajeze și relațiile economice dintre cele două popoare, cu accent pe promovarea turismului românesc, dar și a culturii țării noastre 67. Lucian Fătu, Ambasador al României în Finlanda și Estonia între 2006-2011, preia ideea președintelui finlandez Urho Kekkonen, conform căreia cele două state au devenit apropiate datorită contextului istoric în care s-au aflat. Pentru poporul român, finlandezii reprezintă un model de corectitudine și inovație în mai multe domenii. România, la rândul ei, s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
culturii țării noastre 67. Lucian Fătu, Ambasador al României în Finlanda și Estonia între 2006-2011, preia ideea președintelui finlandez Urho Kekkonen, conform căreia cele două state au devenit apropiate datorită contextului istoric în care s-au aflat. Pentru poporul român, finlandezii reprezintă un model de corectitudine și inovație în mai multe domenii. România, la rândul ei, s-a făcut cunoscută Finlandei prin traducătorii săi, prin absolvenții lectoratului de la Universitatea din Turku, prin investitorii care au venit în țara noastră (de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
susține că în ciuda diferențelor de cultură, limbă și tradiții, cele două țări, România și Finlanda au manifestat mereu un interes în a se cunoaște. Primul contact care s-a stabilit între acestea a fost în secolul al XVIII-lea, când finlandezii au trecut Dunărea, în urma expedițiilor armatei rusești 70. Acest lucru este consemnat în memoriul editat de medicul serviiciilor sanitare ale armatei finlandeze, Gustavus Orraeus. Acesta a avut misiunea de a stopa ciuma care se întinsese în principat. În paginile memoriului
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
El îi considera pe moldoveni mândri de originea lor latină. Colonelul Frederik G. Nyberg își manifestă și el admirația pentru numeroasele ediții ale noilor cărți în limba franceză, germană și engleză care pot fi găsite în librăriile din București. Dacă finlandezii au marcat în scris impresii despre poporul român, nu același lucru putem spune despre românii care au vizitat Suedia și Rusia, în vremea în care Finlanda era anexată celor două puteri. Au existat totuși o serie de broșuri care au
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
celalalte: daneză, norvegiană și suedeză. Beneficiind de un renume cum puține alte culturi au, cu o moralitate de netăgăduit, impunându-se, social vorbind, cu al său model nordic, Finlanda a plăcut întotdeauna românilor. Reciproca nu e întotdeauna valabilă, însă. Deși finlandezii au lăsat mai de timpuriu mărturii scrise despre noi, mai ales sub formă de jurnal de călătorie, la nivel cultural mai înalt, în România s-au publicat mai multe lucrări consistente despre Finlanda. Factorii care au dus la o cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
așezare (...) ar trebui să fie un pustiu de ghiață, la margenea căruia abea câteva săptămâni din an ar crește puțină iarbă firavă, pipernicită și rară"72, poporul acesteia este foarte harnic, reușind să se gospodărească bine. Autorul face precizarea că finlandezii au ajuns "la o stare (...) mai înfloritoare ca a noastră"73. Aflată pe aceeași latitudine cu Nordul Rusiei, Siberiei, Alaskăi și Groenlandei, ceea ce apără acest teritoriu de zăpezi permanente este curentul cald dinspre Mexic. Cu o întindere mai mare decât
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
șase ore. "(...) două culori domină: negrul pădurilor și albul omătului. (...) dând peisajelor un ton cu totul caracteristic, dar nu lipsit de frumusețe"77. Capitolul al doilea este rezervat locuitorilor. Astfel că cea mai mare parte a populației este alcătuită din finlandezi (88%), restul fiind de etnie suedeză, dar și alte minorități, printre care cea rusă sau germană. Se menționează că nordul țării mai este locuit de câteva triburi de laponi, iar în capitală, în Helsinki 78, locuiesc și evrei. Despre finlandez
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
finlandezi (88%), restul fiind de etnie suedeză, dar și alte minorități, printre care cea rusă sau germană. Se menționează că nordul țării mai este locuit de câteva triburi de laponi, iar în capitală, în Helsinki 78, locuiesc și evrei. Despre finlandez se spune că "e mai mult înalt, decât scund, cu părul bălan, cu ochii albaștri și cu trăsături grosolane"79. Din punct de vedere lingvistic, finlandeza seamănă cu maghiara, de unde și originea comună a celor două popoare. Totuși finlandezul se
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Despre finlandez se spune că "e mai mult înalt, decât scund, cu părul bălan, cu ochii albaștri și cu trăsături grosolane"79. Din punct de vedere lingvistic, finlandeza seamănă cu maghiara, de unde și originea comună a celor două popoare. Totuși finlandezul se diferențiază la spirit de maghiar prin faptul că "este răbdător, stăruitor, dar și închis în fire, încet la mișcări, neîncrezător și iute la mânie. La beție repede scoate cuțitul nelipsit de la brâu"80. Autorul cărții discutate vorbește în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
stăruitor, dar și închis în fire, încet la mișcări, neîncrezător și iute la mânie. La beție repede scoate cuțitul nelipsit de la brâu"80. Autorul cărții discutate vorbește în continuare despre saune sau "băile cu abur" care sunt nelipsite din casele finlandezilor. După fiecare saună, finlandezii fac un duș cu apă rece sau, de multe ori, indiferent cât e de frig afară, se rostogolesc prin zăpadă. Pentru că sunt deprinși încă de mici cu baia "nu se rușinează să intre bărbați la un
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în fire, încet la mișcări, neîncrezător și iute la mânie. La beție repede scoate cuțitul nelipsit de la brâu"80. Autorul cărții discutate vorbește în continuare despre saune sau "băile cu abur" care sunt nelipsite din casele finlandezilor. După fiecare saună, finlandezii fac un duș cu apă rece sau, de multe ori, indiferent cât e de frig afară, se rostogolesc prin zăpadă. Pentru că sunt deprinși încă de mici cu baia "nu se rușinează să intre bărbați la un loc cu femei. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cu femei. Nu se aude nici odată o vorbă jignitoare, vreun cuvânt cu înțeles necuviincios"81. Baia este privită ca cel mai bun remediu împotriva bolilor, poporul finlandez fiind descris drept unul extrem de curat. Un alt aspect important din viața finlandezilor sunt exercițiile fizice care, mai ales pe timpul iernii, devin o trebuință. Comunicarea dintre oameni fiind îngreunată datorită zăpezilor abundente, aceștia își procură "tălpi late de mesteacăn, ușoare, care te fac să sbori (...)"82. Printre sporturile practicate iarna se numără schiul
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în discuție Trecutul poporului finlandez. La originea acestuia au stat finnii, peste care au venit neamuri germanice și apoi suedezii. Acest popor din urmă și-a anexat Finlanda până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când trece sub stăpânire rusă. Creștinarea finlandezilor s-a făcut la începutul secolului al XII-lea, de către suedezi, lucru care facilitează întinderea dominației politice a acestora asupra Finlandei. I. Simionescu consideră benefică această influență a Suediei asupra finlandezilor, chiar dacă, anexată fiind, Finlanda a luat parte la toate
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
al XIX-lea, când trece sub stăpânire rusă. Creștinarea finlandezilor s-a făcut la începutul secolului al XII-lea, de către suedezi, lucru care facilitează întinderea dominației politice a acestora asupra Finlandei. I. Simionescu consideră benefică această influență a Suediei asupra finlandezilor, chiar dacă, anexată fiind, Finlanda a luat parte la toate conflictele armate ale suedezilor. Reforma religioasă determină o apropiere între cele două state, cu toate că Finlanda era în postura de stat cucerit. Lupta împotriva amenințării dinspre răsărit a adus Finlandei titlu de
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
două state, cu toate că Finlanda era în postura de stat cucerit. Lupta împotriva amenințării dinspre răsărit a adus Finlandei titlu de Mare-Ducat. Războiul dintre Carol al XII-lea și Petru cel Mare a readus în discuție problema secolului al XVIII-lea finlandez. Pacea de la 1721 a adus pierderi teritoriale și totodată însemnate pierderi umane, la care se mai adaugă teroarea și cruzimea cu care i-au tratat soldații ruși pe locuitorii acestei țări. În 1809, Finlanda avea să treacă în totalitate sub
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
-și tragă "izvoarele inspirației numai din viața țăranului finlandez"89. Horia Oprișan susține că țăranul finlandez, chiar dacă nu a reușit să ridice orașe precum cele din Occident, a canalizat afirmarea spirituală a Finlandei. Acesta a fost singurul lucru pe care finlandezii l-au folosit în lupta împotriva suedezilor: țăranul finlandez care, prin portul său și prin modul de a fi și de a vorbi, a salvat integritatea națională a unui neam. Acesta este și motivul pentru care el este atât de
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
acceptat mai ușor "niște țărani gen Alecsandri sau Grigorescu, diafani, nenaturali"97. Articolul dedicat lui Aleksis Stenvall Kivi se încheie cu mențiunea că, în vreme ce numele lui August Ahlqvist este reținut doar de istoriile literare, Kivi este încă viu în conștiința finlandezilor 98. Sub același titlu Doi mari scriitori finlandezi: Aleksis Stenvall Kivi și Frans Eemil Sillanpää, Horia Oprișan se oprește asupra celui de-al doilea. Scriitorul s-a născut în provincia Haine, în anul 1880. Numele Sillanpää înseamnă "cap de pod
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nu aduce elemente de mare răsunet menite a reliefa efortul spiritual al țării întru câștigarea unui loc de frunte în concernul nordic"103. Acest lucru este motivat oarecum de războaiele în care a fost implicată Finlanda, opinia sa fiind că finlandezii nu se află "pe drumul luptei spirituale și al unei eflorescențe literaro-artistice"104. Primul gen literar analizat este cel dramatic, a cărui calitate o contestă, afirmând că este lipsit de un repertoriu autohton, originile sale fiind influențate de teatrul suedez
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
În vârstă de patruzeci de ani, scriitorul primește apelativul de "Hamsun al Finlandei"113, scriitorul norvegian având o mare influență asupra scriitorilor finlandezi, influență pe care au simțit-o Sillanpää și Maria Jotuni. Subiectele operelor epice oscilează în jurul vieții satului finlandez, fapt care contrastează cu ascensiunea industrială a Finlandei. Dezvoltarea economică se datorează în mare parte stăpânirii străine, iar apropierea de viața satului prin literatură vine ca un refugiu în valorile autohtone finlandeze. Chiar dacă s-a produs o răsturnare socială, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nivelul celui dintâi 125. Din seria dedicată Finlandei face parte și articolul în care Horia Oprișan abordează din perspectivă socio-literară Cartea, editorii și cetitorii în Finlanda, propunându-și să analizeze măsura în care cartea ocupă un loc important în viața finlandezilor din perioada interbelică. Urmând această direcție, autorul mărturisește că lucrul de care va fi impresionat "cel care vizitează mai temeinic țările nordice, în cazul de față Finlanda, este larga răspândire a cărții"126. Autorul a fost marcat în momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
am putea spune că e ceva natural această frenezie a imprimeriei într-o țară în care hârtia e mai ieftină decât apa și unde scriitorul și cetitorul nu cer prea mult unul de la altul"127, explicând, în rândurile următoare, că finlandezii rezistă greu celor două tentații: alcoolul și hârtia. Dacă în primul caz statul a luat unele măsuri, în cel de-al doilea, l-a lăsat să se răspândească după bunul plac. Finlanda, fiind acoperită de pădure, își permite luxul să
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
statutului bilingv al țării. Otava, alături de o altă editură, Warner Söderström, editează doar în limba finlandeză. După literatura suedeză, următoarea limbă tradusă este engleza, apoi germana, urmându-le pe un loc destul de îndepărtat franceza, spaniola, italiana etc. Frenezia cu care finlandezii citesc îl determină pe Horia Oprișan să afirme că "în Finlanda și țăranii citesc cărți de literatură. Am rămas surprins de ceea ce am văzut în casele țăranilor"131. La aceste lucruri se mai adaugă faptul că apar peste cinci sute
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]