27,973 matches
-
tei. Ca de gazelă trup ți-au modelat să fie suplu și în șold ți-au pus mici unduiri din valul nesupus, la țărm când se întoarce înspumat. Pentru-abanosu-ți păr, fără de știre, un caier au furat din miez de noapte, fir lung au tors și împletind în șoapte din stele-au strâns puțină strălucire. În iris ți-au pus verde-n tonuri blânde, dar și mister dintr-un străfund de lac, drept gene sunt doi fluturi ce-și desfac aripile cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
flori de tei.Ca de gazelă trup ți-au modelatsă fie suplu și în șold ți-au pusmici unduiri din valul nesupus,la țărm când se întoarce înspumat. Pentru-abanosu-ți păr, fără de știre,un caier au furat din miez de noapte,fir lung au tors și împletind în șoaptedin stele-au strâns puțină strălucire.În iris ți-au pus verde-n tonuri blânde,dar și mister dintr-un străfund de lac,drept gene sunt doi fluturi ce-și desfacaripile cu gesturi tremurânde
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
spre șesuri. Cât muze din mine sorb ultimul ceai Să caut cuvântului noi înțelesuri. Mai cântă-mi cu sete din fluier și nai Și strânge-mă-n brațele tale, o mie. Lumina ascunsă-n fântâni să mi-o dai Din firul ei magic să țes veșnicie. Mai cântă-mi cu sete din fluier și nai Să nu simt cum toamna în mine coboară. Mai picură-mi soarele-n suflet cât stai; Nu știu de n-o fi pentru ultima oară. Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
turma de vise spre șesuri.Cât muze din mine sorb ultimul ceaiSă caut cuvântului noi înțelesuri.Mai cântă-mi cu sete din fluier și naiși strânge-mă-n brațele tale, o mie. Lumina ascunsă-n fântâni să mi-o daiDin firul ei magic să țes veșnicie.Mai cântă-mi cu sete din fluier și naiSă nu simt cum toamna în mine coboară.Mai picură-mi soarele-n suflet cât stai;Nu știu de n-o fi pentru ultima oară.... XXXIII. NU
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
1932 din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Astăzi a fost o zi plină de tristețe: l-am condus pe ultimul drum pe George Scutariu, elevul, colegul și prietenul nostru. Dumnezeu să-l ierte ! TĂCERE In memoriam George Scutariu Scrâșnește firul de nisip, ce cade De pe clepsidra noastră, grea și rece, În timpul fluviu, care curge, trece Și-ajunge uneori și în cascade. Iar unda monotonă ne petrece, Tristețea lângă masa noastră șade, Lumina zilei tremură și scade Și clipa se grăbește
TĂCERE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380817_a_382146]
-
Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului ATINGEREA CUVÂNTULUI Pe traseul iluzoriu înaintezi prin vântul puternic, abia respiri, mergi și mergi, de nicăieri se-aud voci, întinzi mâna, nu vezi nimic. Un fir fragil între două puncte! Prin sunetele împrăștiate peste tot, lacrimile pier ca aburii ceții dense, compacte, fără un punct de reper, fără urme. Un înger printre nori, în bucla de gânduri, răspândind o lumina radiantă! Cuvântul te frământă - și Cuvântul
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
toate acum! Cât de mult doare simplitatea ce nu poate fi tradusă exact! O floare așteaptă să-nflorească, cuvântul nu a ieșit din matcă. Deși strălucește nu o vezi. Melodioasă ca un izvor este vocea ei, dacă nu-i prinzi firul bine se poate rupe pe emoție! Ai învățat-o să plângă și o topești, ai învățat-o să plângă și-acum te bucuri. Aici este diferența și marea asemănare, draga mea! Dac-am putea reține emoțiile am fi cei mai
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
SUSPENSIE Printre cuvinte și lacrimi atârnate, printre vise și respirații, printre așteptări, șoapte sau regrete, printre jocuri de umbre și suspine adânci, puncte, puncte, puncte... În căutarea ta, suspendate puncte, de la un rând la altul, în colțuri de albastru, asemeni firelor de păianjen, atârnă-n albul foii, prevestindu-i soarta. Puncte, puncte, puncte... Ghidate de instincte, adunate sinistru, ca boldurile se-agață de pieptul cuvintelor. Închizi ochii... Respiri adânc... Le simți peste tot prelungirea haotică, străpungerea vieții... Pe acoperișurile literelor, pe
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
de păianjen, atârnă-n albul foii, prevestindu-i soarta. Puncte, puncte, puncte... Ghidate de instincte, adunate sinistru, ca boldurile se-agață de pieptul cuvintelor. Închizi ochii... Respiri adânc... Le simți peste tot prelungirea haotică, străpungerea vieții... Pe acoperișurile literelor, pe firele de tensiune ale rândurilor, înnegrind cerul filelor, te privesc, te-așteaptă, se năpustesc deodată și devastează tot ce întâlnesc... Ah, voi, puncte, puncte, puncte! Stoluri de puncte în derivă, în liniștea de plumb și cerul din ce în ce mai greu de atins, atacă
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
între sîni." În iureșul bucureștean care-ncuscrește griji mari și bucurii mărunte dar, încă, îndestulătoare, se amestecă, din mersul unui călător cu zăbavă, bătrîne aproape vrăjitoare, care pot să țină lecții de folclor, profesori de istorie și copii învățînd, pe fir alb-roșu, căile prieteniei-iubirii. Să fie "de zîntîi". Vraja se strică repede, peste numai o lună: "însuși firul de mătase se dovedește, într-o lună, a fi fost un bumbac mercerizat." O primăvară care, știm dar nu credem, că-i frumos
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
din mersul unui călător cu zăbavă, bătrîne aproape vrăjitoare, care pot să țină lecții de folclor, profesori de istorie și copii învățînd, pe fir alb-roșu, căile prieteniei-iubirii. Să fie "de zîntîi". Vraja se strică repede, peste numai o lună: "însuși firul de mătase se dovedește, într-o lună, a fi fost un bumbac mercerizat." O primăvară care, știm dar nu credem, că-i frumos, cîteodată, să te lași înșelat, nu-i decît o copie. De unde vine parazitul farsei, ca un păduche
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
să opună nicio rezistență. Pe parcursul întregului roman se înfruntă două viziuni diametral opuse: una, a unei lumi fundamental bune, în care nimic nu este întâmplător sau izolat, toate lucrurile au rostul lor și toate evenimentele sunt legate între ele prin fire invizibile; cealaltă, a unui univers ostil, guvernat de forțe oarbe care lovesc la întâmplare, fără niciun avertisment. Deși se declară ateu și vede în Ivan Karamazov un model, protagonistul nu rezistă tentației de a căuta în jurul său manifestările unei ordini
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
non-sunet, de la vibrație la repaus. Muzica, aidoma zgomotelor, moare în tăcere. Numai că, în timp ce zgomotele cad în uitare, muzica urcă în amintire, ca și cum ne-ar mărturisi ceva din Edenul originar. Sfârșirea muzicii: o poveste care, după ce e rostită, atârnă de firul vieții, precum mărgăritarele, sumedenie de vise. Vise înaripate, înflăcărate. Muzica narează și atunci când e mută. Povestea despre melodie și ritm deapănă și în liniște. Oare să nu amuțească muzica niciodată? Și-am încălecat pe-o șa, și v-am spus
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
Ghiță Calciu și, mai ales, despre rolul lui Ro mulus Haba de a-l urmări îndeaproape pe Ghiță. Chiar mi-a arătat, într-o zi, un microfon pe post de nasture la cămașă și un fel de rolă cu un fir subțire ca nylonul folosit de pescari. După această dezvăluire, atmosfera în camera noastră de cămin a devenit infernală, Haba atacându-l și jignindu-l în permanență pe Eugen Papadima pentru deconspirare. La toate astea, Ghiță Calciu se purta ca și cum nimic
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
deschise gândului către o normalitate la care, în perioada comunistă, nimeni nu avea curajul să spere. Există, în jurnalul parizian al lui Eugen Simion cel puțin trei categorii de notații. În primul rând notațiile despre jurnal ca gen literar. Periodic firul faptelor și al reflecțiilor se întrerupe spre a lăsa loc unor meditații despre rostul și utilitatea jurnalului intim. Iată o mostră, luată la întâmplare: "Jurnalul meu tinde să devină un eseu biografic. N-aș dori să fie, dar nici nu
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
vreme, cu selecții lexicale (subiective?!) care i-au nemulțumit pe unii, iar pe alții i-a exasperat, acuzându-l (postum!) de camuflaj intenționat. Mircea Eliade a simțit „teroarea istoriei” în propria-i biografie. A mai avut rost să mai desfacă firul în patru? Și să se oblige, măcar pentru zăbavă de o clipă, să-și mai aleagă și culorile? Ba, pentru urzeală, ba, pentru băteală? Așa că formula jurnalului prin implicare (fie și fictivă - camuflare, nu?!) - personagială, de atmosferă, de spațiu, i-
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
lege și morală se destramă. "în sanctuarul birocrației și arbitrarului, emblema magiei bolșevice este ștampilă, iar mesagerul fulgerător, telefonul, care l-a fascinat dintotdeauna pe prozator: un birou uriaș, de o dimensiune incredibilă, cu opt telefoane de diferite feluri, cu fire verzi, portocalii și gri". Se cuvine a apela aci la conceptul de magie. Magia reprezintă o activitate substitutivă prin care individul aflat într-o criză existențială ce poate atinge situații-limită își satisface, pe plan ritualic și simbologic, o dorință neîmplinită
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
impune celui dintâi structurile sale esențiale. Lucrul acesta a fost demonstrat în mod convingător prin punerea în evidență a rolului esențial al metaforei și al metonimiei în limbajul științific, inclusiv în componenta sa artificială. Cât depinde un autor talentat de firul istoric al scriitorilor dinaintea lui? Cred că această dependență este esențială, dar în mare măsură se manifestă de o manieră implicită și indirectă. Unii cred că nu se pune problema dependenței de un autor pe care nu l-ai citit
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
uneori chiar o facem. Iar zborul nostru e ca un fel de poartă prin care evadăm din realitate pentru a pătrunde într-o lume neexplorată, ce seamănă a vis. Uneori e mai ușor să ajungi la această poartă lunecând pe firul unei ape. Am încercat și eu cu un fel de pachebot gargantualic, doldora de chinezi (mici la stat, dar mari la sfaturi limbute), descinzând în pragul nu al unei singure porți, ci al tuturor acelora prin care Rive Droite și
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
O croazieră pe Sena e ca și cum te-ai naște și ai muri în fiecare clipă. Un act aproape inițiatic, pe care l-am săvârșit pe puntea unui Bateaux-Mouches, începând cu Pont de l^Alma, de unde am lăsat să plutească pe firul tulbure al apei atâtea și atâtea șansonete de dor și inimă albastră. Nu departe de Paris, pe malurile aceleiași Sene, americanii finanțează copios o școală de vară pentru tinerii muzicieni de peste ocean. La Fontainbleau dorința de mărire a lui Ludovic
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
că până la urmă, e mai bine așa. În fața mea - orașul și pădurea se Împletesc R ă m ă ș i ț e l e z i d u l u i șerpuiesc printre zgârienori și magazine luxoase. În mijlocul străzilor imense, firul de cărămidă arată antic și foarte ciudat. Oamenii Însă nu par să Îl perceapă, nu par să simtă fiorii de a pășii de-a lungul istoriei. Privesc clădirile. Sutele de pietre memoriale c a r e f o r m
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ne face să ne gândim că ceva nu este În regulă, zise plutonierul. Unde ați spus că a plecat? Profesorul nu le răspunse. O stare de anxietate puternică puse stăpânire brusc pe ființa lui. Cu ochii ficși, privind imobilul printre firele de păr căzute pe frunte, nu mai rosti nici un cuvânt. - La Herculane? Îngână ca un ecou civilul așteptând de la bătrân confirmarea. După un timp acesta-și clătină capul afirmativ. - Păi atunci ce căuta la Făurei? se Întrebă plutonierul nedumerit. Bătrânul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mediocritate a reprezentării (,a plouat/ ploaia nu-mi inspiră nu ș' ce adânc sau aflat în adâncime/ dând buzna apoi în zona afectivă// mă uit la orezul din farfurie/ este orezul-din-farfurie"), iar gesturile sunt descompuse în secvențe disparate, din care "firul de continuitate și consecvență a plesnit". Repetitiv la modul programatic, T.S. Khasis construiește această searbădă monotonie liric-existențială, mai degrabă iritând decât plictisind cititorul. Un frate internat la nebuni, o iubită infidelă, un bunic muribund; și totuși, climatul creat este de
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
caroserie de cordaci..." (pp. 10-11). Râdem cu poftă la lectura unor asemenea scene, în care vulgaritatea sănătoasă a Olimpiei distonează cu variatele tulburări mentale ale subiecților. Autorul le întocmește acestora adevărate fișe clinice, acordându-le roluri bine precizate, câte un fir tare și distinct din complicata urzeală a demenței. Marcel, cu probleme de percepție și halucinații, cocoloșește un "bebeluș" făcut din șomoioage de cârpe; Lupu, fost profesor de istorie, urlă ca omonimii săi, Prințul, bolnav de mitomanie, are o comportare "aleasă
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
flecăreala, dar și inventivitatea inepuizabilă ce ține loc de poveste, de acea epică story, foarte în vogă în romanul euro-american actual. Cartea lui Mihnea Rudoiu este o suită de însăilări și înnădituri amintind de rețete și proceduri tip telefonul fără fir, dada barochist sau măști din commedia dell^arte (cules greșit comedia della arte). Stilistic vorbind, autorul dă bune probe de oralitate indignată, vocabularul liberalizat, slobod la gură fiind la mare cinste. Nu lipsește portretul sau analiza (vezi femeia de 30
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]