1,134 matches
-
risipire în planul canonic al achizițiilor științifice, neîmplinindu-se într-un spațiu strict delimitat al vreunei discipline precum alți colegi de generație. Refuzul de a sta sub „blestemul” unei singure idei, moartea, de o tragică măreție, asumată din nou cu firescul care îl caracteriza, sunt poate cauze ale acestei neîmpliniri aparente. Constantin Noica spunea că, dacă nu ar fi citit studiul Dimensiunea românească a existenței, n-ar fi scris poate niciodată Rostirea filosofică românească. Și azi schițele, proiectele sale oferă sugestii
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
nu mai pot vedea bezna ce mă învăluie atâta de total în bratele ei înfricoșătoare ! Iar când tăcerea se va fi oprit și voi asculta adiere de vânt molcomă; voi ști că pericolul a trecut iar totul va reveni la firescul său! Curând mă voi urca în următorul vagon și'mi doresc așa de mult ca primul popas să mă arunce în mijlocul spicelor de verde neînceput al unui întins lan presărat cu pete de roșu incendiar al regalilor maci etalându-și
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > LA ANIVERSARE Autor: Bianca Aura Buta Publicat în: Ediția nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului La aniversare Când ne e dor de Eminescu Privim cu drag spre poezie Cum își așterne ea firescul Iubirii, glas vrând să'i invie. De ne e dor de al lui codru Pornim poteca în urcare Și poposim iar la izvorul Cuvântului ce'i vindecare. Când ne e dor de fericire Facem din nou un scurt popas Culegem
LA ANIVERSARE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343350_a_344679]
-
plenară a libertății de exprimare prin atitudinea constantă și fățișă de neînregimentare politică ori de alte naturi, atitudine adoptată cu naturalețe de la un capăț la altul al vieții sale (oricând subiect de carte sau de film, la rândul ei), un firesc ce ține de armonia geometriei lăuntrice singulare orânduită lui de Pronia cerească. Indiferent însă de cum vede un creator de literatură sau altul libertatea - și excludem aici, din start, libertinajul ca tipar acceptat sau impus de viețuire a individului și, implicit
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
prăbușireaînaintea prăbușirii înălțării noastre...sursa foto: internet... VIII. LA ANIVERSARE, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1841 din 15 ianuarie 2016. La aniversare Când ne e dor de Eminescu Privim cu drag spre poezie Cum își așterne ea firescul Iubirii, glas vrând să'i invie. De ne e dor de al lui codru Pornim poteca în urcare Și poposim iar la izvorul Cuvântului ce'i vindecare. Când ne e dor de fericire Facem din nou un scurt popas Culegem
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
dinspre neoane și era cina și erau mângâierile de pisică doar rotițele ceasului zuruia timpul înfiripând lent somnul lângă o femeie în noapte ascult arta somnului străzile ne mai fiind străzi, casele ne mai fiind case totul e străveziu și firescul s-a așezat pe fețele statuilor liniște pe veafuri de chipuri când vântul își fardează ridurile într-un garaj de ecouri undeva departe un foc acuză dimineața Al.Florin Țene Referință Bibliografică: confesiunile unui navigator de uscat / Al Florin Țene
CONFESIUNILE UNUI NAVIGATOR DE USCAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343475_a_344804]
-
însă nici nu poate sta cu "mâna în sân" atunci când constată că odată cu curgerea timpului, acestea se îndreaptă rapid spre autodistrugere. De aceea și 'permite' un rău mai mic, pentru că măcar frica de un mare rău să mai poată compensa firescul. Răspunzătoare de 'invenția' chiar numai a virului Hiv, ca să nu mai amintim pe toate celelalte, este tocmai de la acea "minte diabolică" ce încețoșează rațiunile când vine vorba de sex, făcându-i pe oameni să îmbrățișeze tot felul de teorii pentru
S-AR NUMI INTIMUL...? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344042_a_345371]
-
ne înțelegem spuse magistratul Comus Lucretius dintr-odată. Nu e vorba și de iubirea carnală? -Magister, carnalitatea e o fire păcătoasă, își dădu cu părerea Iocentus Maximus. -De ce ar fi? Mie mi se pare a fi o parte a firescului, replică magistratul Comus. Roma e și ea de acord cu mine deși n-am mai fost acolo de-o veșnicie. Orice sărbătoare se termină cu un dezmăț. -Iubirea carnală e doar o iluzie. Și un abuz din partea omului în cele mai multe
AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342978_a_344307]
-
de I. L. Caragiale (regia: Ovidiu Lazăr, 1986), Agamemnon Dandanache din ,,O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale (regia: Mircea Cornișteanu, 2015), zeci de alte neuitate roluri comice ce pun în valoare excepționalele sale calități de actor absolut original ca stil interpretativ (,,Firescul și adevărul trebuie aduse pe scenă. Când am fost distribuit în «Avarul» de Moliere , regizorul le-a spus colegilor mei «fiți atenți că aveți printre voi un actor care prin firescul lui vă ucide”). Mii de tușe originale aduse personajelor
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
sale calități de actor absolut original ca stil interpretativ (,,Firescul și adevărul trebuie aduse pe scenă. Când am fost distribuit în «Avarul» de Moliere , regizorul le-a spus colegilor mei «fiți atenți că aveți printre voi un actor care prin firescul lui vă ucide”). Mii de tușe originale aduse personajelor interpretate din Molière (,Bolnavul închipuit”), Caragiale (,,O scrisoare pierdută”, ,,O noapte furtunoasă”, ,,D’ale carnavalului”), Alecsandri (,,Iașii în carnival”, ,,Chirița în provincie”), Creangă (,, Povești și amintiri”; ,,Amintiri din copilărie”¸ ,,Un bulgăre
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
sfânt al satului românesc în care a văzut lumina zilei și educația primită în familie, îi sunt călăuze spirituale poetului Dorel Sibii. În deplină comuniune cu sacrul, Nimic miraculos (p. 36) nu i se pare, ci mai degrabă astfel înțelege firescul, naturalul vieții: „Nimic miraculos n-ar mai putea să fie / cînd între dealuri noapte se desjugă, / când satul a legat de turlă / și cînd o ploaie sulițe de foc mă udă. / Nimic miraculos n-ar mai putea să fie / cînd
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
călăului de oțel așteptați cu frisoane ne-a răpit punctul de sprijin cînd toate se clatină și dictatorii intră în drepturile lor. Vai de țara care are nevoie de revoluții, fiecare din ele ne mai fură câte un secol de firesc și credință. Ah, de-ași putea judeca pe cei care au făcut o profesie din a ucide în numele unei idei potcovită cu aberații la abur de alcool. Cei aureolați cu nimbul revoluțiilor sângeroase Nimic din tot ce-au făcut în
RISIPIREA PUNCTULUI DE SPRIJIN, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343536_a_344865]
-
ale ei, e splendidă! Uneori, toamna oferă bucuria unui măr înflorit, a unui cireș sau liliac, atunci când toți acești copaci, trebuiau să intre în “hibernare”...Să vezi...că viața are un sens mai puternic, că e mai luptătoare decât însăși firescul ei, te pune pe gânduri. Tocmai aceste contradicții ale naturii, trebuie să ne dea vitalitatea de a face, din „toamna vieții”noastre, un nou început. Un început de “eră”, dar și o trăire a momentului. Și, chiar melancolia pe care
VARĂ TÂRZIE... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343619_a_344948]
-
frecvența dialogului, indicațiile scenice și suspansurile așezate la locul lor - un autentic dramaturg. Personajele sunt oameni obișnuiți, nici eroi de epopee, nici săraci, nici sfinți. Romanul social, erotic, psihologic „Undeva, cândva, cineva...” de Rodica Elena Lupu impresionează prin autenticitate, prin firescul oamenilor, prin franchețea, curajul cu care abordează probleme delicate, relații, vicii într-un stil foarte direct și original. Autoarea se distinge prin îndrăzneala spiritului său de analiză și de a prezenta totul realist, fără să tăinuiască nimic din ceea ce este
UNDEVA, CÂNDVA, CINEVA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378543_a_379872]
-
Mosari este așteptat cu dragoste de prieteni și cititori la Bacău, farmecul său discret, cumpătarea, înțelepciunea fiind atracții de necontestat în comunicarea devenită tradiție cu scriitorul îndrăgit. Mosari nu folosește niciodată expresii tari pentru a afirma lucruri importante, un anume firesc îl face atât de ușor de citit și de aprobat, ori asta ține de calități de scriitor indubitabile. Chiar dragostea de țară, care pentru unii a devenit vetustă sau dintr-un univers mort, demagogic, în expresia lui Mosari devine floare
G. MOSARI- PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ DIN ISRAEL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379116_a_380445]
-
meu negru, adânc, potopit de stele, pașii îmi curg spre nimic iluzie dulce agățată-n inele” O metafizică a despărțirii supreme, deschisă delicat, cu o anume demnitate a durerii, o despărțire asumată, fără vaiete, fără lamentări, fără stridențe, într-un firesc al lacrimilor poetice: “nu pricep ce se petrece între acest albastru străin și drumul plin de noroi unde tu apari strălucind iluzie acoperită de ceară...” Nu am întâlnit nicio ostilitate, nicio aversiune, în fața fatalității, doar melancolie, resemnare și suferință, nicio
LETIȚIA VLADISLAV- VIAȚA ÎNTR-UN PUMN DE LACRIMI, GRINTA 2016 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379125_a_380454]
-
să apropie îndrăgostiții. - Textul decurge, până la final, ca un puzzle din două culori, din două ființe, una explicându-se prin cealaltă, pe fundalul povestirii erotice, cu precădere, un erotism cerebral, care, citit, te face participativ, prin sensibilitate și un anumit firesc, te regăsești în problematica dragostei, te cuprinde și te uimește, ca un déja-vu. “Poate nici nu ne dăm seama cât de legați suntem”. „E ceva dincolo de puterea noastră. Sufăr imens din cauza ta, dar nu mă pot supăra pe tine. Nicio
IMPRESII DE LECTURĂ: APA DE MIRELA-IOANA BORCHIN. CU O PREFAŢĂ DE EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379120_a_380449]
-
noi, i-a trasat caracteristicile, i-a delimitat cerințele, problematica și strategiile). Nicolai Tăicuțu cultivă această metodă de scriere utilizând experiențele cotidiene, autoreferențialitatea, ironia și autoironia, textul interactiv. De aceea, lectura acestui volum, pe lângă vivacitate aduce o impresie generală de firesc existențial, reflectat în eul văzut obiectiv. Versurile din “pesemne că nu despre mine e vorba” sunt structurate în trei grupaje tematice: - întrevederi, cu poeme de decelare a poeziei, priviri reciproce între poet și poezie așa cum ar sta doi prieteni, întrevăzându
NICOLAI TĂICUȚU- “PESEMNE CĂ NU DESPRE MINE E VORBA” de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379124_a_380453]
-
Majestății Sale Regelui Mihai, alături de Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României, la nunta Principelui William de Wales, precum și primirea de către Majestatea Sa a titlului „Freeman of the City of London”. Ar fi fost greșit să se explice în subdialectul firescului strălucirea evenimentului londonez al Nunții Regale, înstelat pentru eternitate, de o forță emoțională uriașă care a monumentalizat toate clipele. Raportat la revelația istoriei el a fost înflorit și împodobit de sus prin edictul cezaro-crăiesc al Cerului. Necuprinsa planetă a fost
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
căruia țin, să nu fie realmente entuziasmat de creația lui. Există în tablourile semnate Briss o anumită libertate a luminii, a spațiului dintre personaje și o frumusețe a formelor care se raportează unele în altele. Aș menționa, în mod deosebit, firescul, simplitatea, echilibrul creației. Am scris nu de mult despre expoziția care a fost vernisată la Tel Aviv, la galeria Gordon, cu participarea unor numeroși iubitori de frumos și în prezența pictorului israelian, care trăiește la Paris. În plină efervescență creatoare
SAMY BRISS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379930_a_381259]
-
și lupta care se dă este pentru salvarea lui. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Dacă (cine poate să știe?) eram un bizar, un maniac cu obsesii morbide, un satir, un masochist care pentru început mimează normalul, firescul, înainte de a supune victima unei insuportabile presiuni psihologice? Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 3 (1980) Fericirea nu poate veni decât din scurgerea neîncetată a clipelor liniștite și senine, fiindcă ce altceva e suferința decât o oprire
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
către peretele inimii, eu alergând pe câmpul bucuriei, tu înotând în realitatea secetei. Stăteam spate în spate ca două ape ce se întretaie când și când, la o răscruce de gând roditor, lângă o baltă de singurătate. Rămân pe fagașul firescului, nu mă întind peste semne înspre masca viețuirii. Când apele se vor revărsa peste maluri vom cunoaște îmbrățișarea. Stăteam spate în spate, doi călători cu ochii scrutând busola inimii, eu cu spatele către centrul vieții, tu cu spatele către malul
POZIŢIA SINELUI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379512_a_380841]
-
zâmbetul dac trecut românesc acum urcăm agale către soare tu țară lasă-mă te rog acum să urlu cât poate sufletul meu să poti renaște tu Românie țară cu vorbă blândă acoperită de sărutul meu. Referință Bibliografică: Transformăm totul în firesc / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2343, Anul VII, 31 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TRANSFORMĂM TOTUL ÎN FIRESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381079_a_382408]
-
auspiciul sadismului reeducării promovate anterior de Makarenko, dar aplicată la noi diabolic de instructorii sovietici prin procurori, securitate și miliție, prin fanatismul brutelor și a cozilor de topor s-a proiectat o groaznică mutație, astfel că, deși specia rămâne în firescul ei, rasa capătă o amputare și o trunchere neumană în care se declanșează fiara, făcând astfel din individul laș și proletarul-executant, pur și simplu o bestie turbată a anarhiei atee inumane... Există o fixitate a speciilor, pe care savantul Paulescu
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
tainic al Tradiției, sub razele binecuvântate ale dreptei credințe, care reface și dă dimensiune Cultului culturii celei vii, teze abordate permanent de Filosoful nostru, regăsite și în temele menționate de Vasile Bănescu: „beneficiile majore ale prezenței creștinismului în sfera publică; firescul asimilării unei culturi religioase; fidelitatea fertilă față de Tradiție, actualitatea și dinamismul ei; metabolizarea esențială a valorilor credinței creștine; credința ca formă de cunoaștere; rafinarea înțelegerii credinței prin studiu; dereglarea <> prin actuale ideologii politice multiculturaliste; <> versus „cultura Vieții”; consistența dimensiunii religioase
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]