1,432 matches
-
sau a iarmaroacelor anuale - a dat un rost negustorilor și meșteșugarilor din interiorul centrelor administrative, reușind să salveze peste timp firavele comunități urbane. Începutul secolului al XIX-lea va găsi aceste comunități lipsite de autonomie, vlăguite economic sub povara unei fiscalități excesive, ocupând o suprafață teritorială redusă și, cu puține excepții, alcătuite dintr-un număr foarte mic de locuitori. Iată de ce, având în vedere perspectiva de ansamblu a dezbaterii de până acum, în opinia noastră, marea majoritate a așezărilor moldovenești cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cantitatea vândută, taxa de timbru era de 1 leu. Se prevedea scutirea de această taxă a contractelor până la cantitatea de 10.000 kg, prevedere menită să apere țărănimea. C.G. Dobrescu constata “un fel de pornire contra agricultorilor ”de vreme ce măsurile de fiscalitate ale guvernului loveau doar în câștigurile acestora.” La rândul său, Constantin Argetoianu afirma că discuțiile pe marginea acestui proiect erau inutile, căci ”majoritatea va vota după cum a primit poruncă să voteze”, insultă care l-a nemulțumit pe Ion I. C. Brătianu
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
cel puțin: acordarea unei oarecari preponderențe impozitării directe - pro-ciclică, să nu uităm, adică, prin stabilizatorii automați, evitând să sufoce pe contribuabili atunci când aceștia sunt cel mai aproape de a se sufoca, din punct de vedere economic și financiar, și fără „aportul” fiscalității -, în detrimentul impozitării indirecte, ce trebuie amortizată pentru a nu se mai amortiza economisirea. Atât, cel puțin până acum, despre politica fiscală, respectiv despre valențele sale anti ciclu și anti-criză. Acum, în legătură cu politica monetară, să punctăm încă de la început faptul că
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
maxim de eficiențặ, ar trebui sặ existe o și mai bunặ cooperare la nivel de strategii anti-crizặ între Ministerul Economiei și Finanțelor (care are controlul pârghiilor fiscale) și Banca Naționalặ a României (care poate implementa mặsuri la nivelul pârghiilor monetare). Fiscalitatea româneascặ asupra muncii rặmâne printre cele mai mari din UE printr-un nivel ridicat al contribuțiilor sociale (CAS), mai ales prin lặrgirea bazei de calcul a acestora, astfel încât unul dintre principalele efecte ale creșterii nivelului contribuțiilor la bugetul de stat
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
coerentặ, care sặ asigure atât resursele bugetare necesare, dar sặ și stimuleze creșterea economicặ. In al doilea rând, se impune și o schimbare de mentalitate, întrucật în ultimii ani s-au stimulat mai degrabặ speculațiile decât investițiile și munca eficientặ. Fiscalitatea asupra muncii este și va rặmâne una din cele mai ridicate din Europa dacă nu se va acționa în sensul scặderii evaziunii fiscale în domeniu, a muncii la negru, dar și prin creșterea gradului de conformare voluntarặ la declararea salariilor
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
preventiv al organelor statului. Dintre dificultățile(Carta Albă a IMM-urilor, 2010) cu care se confruntă, scăderea cererii interne este cea mai mare piedică pe care o resimt în prezent firmele mici și mijlocii din România. Pe locul doi este fiscalitatea excesivă (circa 55% dintre respondenți), urmată de birocrație (47%). Totodată, și inflația, corupția și accesul dificil la credite îngreunează activitatea micilor patroni. Aproape două treimi dintre ei consideră că punctul culminant al crizei va fi atins în acest an. Un
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
obținut aceleași rezultate, iar 17% peste nivelul anului anterior. Sondajul a urmărit și percepția întreprinzătorilor față de mediul de afaceri, în acest sens acesta relevând că în 2010 aproape 80% dintre IMM uri consideră mediul stânjenitor pentru afaceri. Scăderea cererii interne, fiscalitatea și birocrația reprezintă în continuare principalele probleme cu care se confruntă IMM-urile, cu toate că principala oportunitate identificată de firme rămâne piața internă, urmată de piețele externe și produse noi. În vedere ameliorării dificultăților cu care se confruntă IMM-urile, CNIPMMR
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
cel puțin: acordarea unei oarecari preponderențe impozitării directe - pro-ciclică, să nu uităm, adică, prin stabilizatorii automați, evitând să sufoce pe contribuabili atunci când aceștia sunt cel mai aproape de a se sufoca, din punct de vedere economic și financiar, și fără „aportul” fiscalității -, în detrimentul impozitării indirecte, ce trebuie amortizată pentru a nu se mai amortiza economisirea. Atât, cel puțin până acum, despre politica fiscală, respectiv despre valențele sale anti ciclu și anti-criză. Acum, în legătură cu politica monetară, să punctăm încă de la început faptul că
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
maxim de eficiențặ, ar trebui sặ existe o și mai bunặ cooperare la nivel de strategii anti-crizặ între Ministerul Economiei și Finanțelor (care are controlul pârghiilor fiscale) și Banca Naționalặ a României (care poate implementa mặsuri la nivelul pârghiilor monetare). Fiscalitatea româneascặ asupra muncii rặmâne printre cele mai mari din UE printr-un nivel ridicat al contribuțiilor sociale (CAS), mai ales prin lặrgirea bazei de calcul a acestora, astfel încât unul dintre principalele efecte ale creșterii nivelului contribuțiilor la bugetul de stat
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
coerentặ, care sặ asigure atât resursele bugetare necesare, dar sặ și stimuleze creșterea economicặ. In al doilea rând, se impune și o schimbare de mentalitate, întrucật în ultimii ani s-au stimulat mai degrabặ speculațiile decât investițiile și munca eficientặ. Fiscalitatea asupra muncii este și va rặmâne una din cele mai ridicate din Europa dacă nu se va acționa în sensul scặderii evaziunii fiscale în domeniu, a muncii la negru, dar și prin creșterea gradului de conformare voluntarặ la declararea salariilor
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
preventiv al organelor statului. Dintre dificultățile(Carta Albă a IMM-urilor, 2010) cu care se confruntă, scăderea cererii interne este cea mai mare piedică pe care o resimt în prezent firmele mici și mijlocii din România. Pe locul doi este fiscalitatea excesivă (circa 55% dintre respondenți), urmată de birocrație (47%). Totodată, și inflația, corupția și accesul dificil la credite îngreunează activitatea micilor patroni. Aproape două treimi dintre ei consideră că punctul culminant al crizei va fi atins în acest an. Un
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
obținut aceleași rezultate, iar 17% peste nivelul anului anterior. Sondajul a urmărit și percepția întreprinzătorilor față de mediul de afaceri, în acest sens acesta relevând că în 2010 aproape 80% dintre IMM uri consideră mediul stânjenitor pentru afaceri. Scăderea cererii interne, fiscalitatea și birocrația reprezintă în continuare principalele probleme cu care se confruntă IMM-urile, cu toate că principala oportunitate identificată de firme rămâne piața internă, urmată de piețele externe și produse noi. În vedere ameliorării dificultăților cu care se confruntă IMM-urile, CNIPMMR
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
crearea de obligațiuni europene, folosirea Băncii Europene de Investiții) și durata de lucru (reducere și redistribuire a muncii, modelul de 35 de ore). Ca politici active, au propus formarea și subvențiile pentru locurile de muncă (dialogul social pentru promovarea flexibilității, fiscalitatea: politicile sociale favorabile pieței muncii, împrumuturile pentru IMM...). Cît despre obiectivele politicii locurilor de muncă, ei au cerut restructurări industriale (muncitorii suferiseră din pricina crizelor industriale), reducerea inegalităților (șomajul în rîndul tinerilor, persoanele în vîrstă, egalitatea între bărbați și femei) și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
șomajului pe baza unor obiective cuantificate generoase. În plus, PASOK a vrut să mobilizeze acțiunile politice în favoarea locurilor de muncă prin investiții și reducerea timpului de lucru. SPÖ. Reprezentantul SPÖ, Ferdinand Lacina, a acordat o mare importanță problemelor șomajului și fiscalității 543. În privința șomajului, reprezentantul cancelarului austriac Viktor Klima considera că obiectivul summit-ului de la Luxemburg consta în ameliorarea situației locurilor de muncă în Europa. În acest scop, era necesară stabilirea unor obiective clare legate de locurile de muncă și indicarea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
a recomandat investiții, redistribuirea muncii și intensificarea formării. Obiectivul specific era de se reduce inegalitățile care-i afectează pe șomerii tineri și pe cei de lungă durată. Socialdemokratiet. Reprezentantul social-democraților danezi, Henrik Hofman, și-a exprimat poziția în raport cu trei domenii: fiscalitatea, politica monetară și locurile de muncă. În primul subiect, s-a arătat favorabil unui prag minim de impozitare. Nu și-a ascuns totuși ostilitatea față de principiul armonizării fiscale 552. Apoi, Socialdemokratiet a avansat ideea că uniunea monetară punea o problemă
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
muncă (formarea și subvențile fiscale) și acțiuni politice precum reducerea timpului de lucru și crearea de noi sectoare ale economiei sociale. PS belgian s-a poziționat favorabil față de propunerea Comisiei Europene, considerînd-o o contribuție pozitivă. O găsea totuși insuficientă în ceea ce privește fiscalitatea, redistribuirea muncii și recurgerea la instrumentele financiare europene 557. Dezvoltîndu-și critica, Partidul Socialist Belgian avea ca obiectiv combaterea șomajului în rîndul tinerilor și a celui de lungă durată. Șomajul printre tineri este considerat problema centrală. Estimînd că există o relație
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de cooperare economică (idee a PS francez) în a treia fază a UEM, prin folosirea articolului 103 al Tratatului de la Maastricht, reorientarea politicilor structurale și coordonarea bugetară. Era necesară și folosirea măsurilor fiscale, adică subvenționarea locurilor de muncă prin reechilibarea fiscalității directe și indirecte (reducerea ratei de impozitare pentru serviciile cu mînă de lucru sporită), prin "oportunități comerciale pentru IMM-uri, de exemplu, scăzîndu-le datoriile administrative și financiare" (sugestie mai ales a SD-D, BLP și PSOE) și prin reducerea costului muncii
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
comerciale pentru IMM-uri, de exemplu, scăzîndu-le datoriile administrative și financiare" (sugestie mai ales a SD-D, BLP și PSOE) și prin reducerea costului muncii. Apoi, autorii propunerii arau de părere că lupta împotriva competiției fiscale trebuia să se concentreze pe fiscalitatea societăților și a capitalului (propunere a SPÖ). În plus, autorii preconizau finanțarea unor noi investiții, la recomandările PASOK, PS francez, SP belgian, POSL, Irish Labour Party și PvdA. Era vorba, de exemplu, de creșterea rolului Băncii Europene de Investiții și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
ratei de impozitare pentru mîna de lucru, în timp ce, de pildă, impozitul pe capital a scăzut între 1980 și 1996. De aceea, a recomandat reducerea îndatoririlor care apasă asupra muncii. Prin urmare, PS belgian a susținut dezvoltarea la nivel european a fiscalității de mediu și a impozitului pe capital. În această privință, a recomandat referirea la raportul Busquin al PSE601. Pe scurt, PS belgian cere diminuarea șomajului și sporirea locurilor de muncă. În prelungirea nemulțumirii sale, a dezvoltat rolul pe care trebuia
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
a fost PSE important în realizarea consensului de la Lisabona? Utilitatea PSE s-a manifestat cel puțin pe patru planuri. Mai întîi, Guterres a identificat dezacordurile pentru care este indicată o confruntare și pe acelea unde nu este deloc recomandată, precum fiscalitatea, liberalizarea piețelor energetice și financiare 661. Pe baza acestei constatări, Guterres a observat divergențele de fond, în cadrul conferinței liderilor de partid, între prim-minstrul francez, L. Jospin, preocupat de chestiunea protecției sociale, și cel britanic, T. Blair, care urmărea reforme economice
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Ferdinand Lacina, Comments on the Draft List of Possible Common PES Points of View on Employment. 544 Obiective: E reducerea inegalităților. 545 Acțiuni politice în favoarea locurilor de muncă: C creștere; D durata de lucru. 546 Alte politici: B buget; FISC fiscalitate; MON politică monetară. 547 Labour Party UK, Comments from the Labour Party UK on Questions for the PES Leaders' Meeting, "Employment" and the Draft List of Possible Common PES Points of View on Employment, 16 octombrie 1997. 548 Obiective: NS
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
politice în favoarea locurilor de muncă: C creștere; D durata de lucru; P productiviztatea orară a muncii. 561 Instrumente active (IA): F formare profesională; R regularizarea muncii; S subvenții. 562 Alte politici: B buget; E educație; ECON coordonarea politicilor economice; FISC fiscalitate; MON politica monetară; NT noi tehnologii; SO social; NS nespecificate. 563 Grupul de lucru Delvaux-Stehres/Goebbels, Draft List of Possible Common PES Points of View on Employment, to Be Discused on November 16th, 1997 by the PES Sherpas (revised Version
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
croissance et l'emploi en Europe, 19 februarie 1999. 584 Obiective: OC ocuparea completă a mîinii de lucru; NS nespecificate. 585 Acțiuni politice în favoarea locurilor de muncă: C creștere; P prodictivitatea orară a muncii. 586 Alte politici: B buhet; FISC fiscalitate; INSTIT instituțional; NT noi tehnologii; SO social; ZE zona euro. 587 Jean Asselborn, Prise de position luxembourgeoise au sujet de "l'Initiative Emploi", Luxemburg, 10 februarie 1999. 588 Partidul Laburist Britanic, PES Working Group on Employment, Paper from the British
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Italia, iar hainele sînt cu 37% mai ieftine în Irlanda decît în Germania. 591 Obiective: E reducerea inegalităților; NS nespecificat. 592 Dispoziții specifice pentru politicile locurilor de muncă: IA instrumente active; S subvenții. 593 Alte politici: FI finanțe internaționale; FISC fiscalitate; PB reforma pieței bunurilor; MC reforma pieței capitalurilor; NS nespecificat. 594 Ferdinand Lacina, Contribution from the SPÖ, 9 februarie 1999. 595 Yanoos Kranidiotis, "Employment Initiative" for a United and Progressing Society, Atena, 10 februarie 1999. 596 Lena Hjelm-Wallén, The PES
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
în favoarea locurilor de muncă: C creștere; D durata de lucru; P productivitatea orară a muncii. 607 Dispoziții specifice pentru politicile locurilor de muncă: IA instrumente active; F formare profesională; R regularizarea muncii; S subvenții. 608 Alte politici: E educație; FISC fiscalitate; F fond structural; INSTIT instituțional; NT noile tehnologii; SA salarial; SO social; NS nespecificat. 609 PES, A European Employment Pact for a Europe with Human Face, prima versiune, 18 februarie 1999. 610 Interviu cu Antonio Guterres, Lisabona, 19 iulie 2002
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]