971 matches
-
de pradă care merge înainte și pe laturile ordiei împărătești. Întăiu atacau Azabii, după aceea ianicerii. Deliii nebunii, îmbrăcați în piei de fiară, leoparzi și lei. Amestecați cu urdia umblau dervișii, cu comanace înalte de păr de cămilă. Spahii cu flamură roșie cavalerie regulată cu pavăză, arc și curasă. Tabere de care cu proviant. Steagul ienicerilor era alb, cu un verset din coran și un iatagan brodate cu aur; aga ienicerilor avea semn al puterii trei tuiuri. Ienicerii purtau cu ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mare, care a dat dovadă, încă din primii ani ai domniei, de reale talente politice și militare. În anii 1458-1459 Polonia era angajată în luptele pe care le-a dus împotriva cavalerilor teutoni. Toate forțele regatului au fost chemate sub flamura regală și au trecut în iulie, 1458, hotarele Prusiei. Angajată în nord, hotarul de sud al regatului nu putea fi apărat cu forțe impunătoare. Considerând această conjunctură favorabilă, Ștefan și-a trimis călăreții dincolo de Nistru și a început vânătoarea fostului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Capețienilor, interceptează oastea normandă și bretonă, care jefuise orașul Mans. Normanzii și bretonii aveau 400 de cavaleri, iar Robert le Fort, care este ucis în această luptă, tot cam atât. În următoarele secole, regii Franței nu pot strânge niciodată sub flamura lor pe toți vasalii, care le erau datori să îi slujească cu armele. După moartea lui Carol cel Simplu (877), de când ducatul Lorenei s-a detașat de Franța, numai alianțele de familie îi asigurau regelui să strângă o armată mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dacă ne gândim la alte întreprinderi importante din Iași, cum era și mai este „Antibiotica”, de pildă și „Antibiotica” are un set de... a construit, să spunem, și-a repartizat angajații, la un moment dat, pe strada - nu știu cum se numește - „Flamura Roșie” - „Garabet Ibrăileanu”, destul de aproape de noi, Opera la fel, tot acolo, în blocurile acelea de proiect sovietic din ‘50 sau ‘53, și-a repartizat. Exista ideea acesta, de a așeza oamenii care aparțineau unei instituții sau întreprinderi grupat cumva, din
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
pretutindeni, Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... Urlă câmpul și de tropot și de strigăt de bătaie. În zadar striga-mpăratul ca și leul în turbare, Umbra morții se întinde tot mai mare și mai mare; În zadar flamura verde o ridică înspre oaste, Căci cuprinsă-i de pieire și în față și în coaste, Căci se clatină rărite șiruri lungi de bătălie; Cad asabii ca și pâlcuri risipite pe câmpie, În genunchi cădeau pedeștri, colo caii se răstoarnă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
el.“ („Fiul Patriei“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 402) „Părinți ai unor mândre generații Din viața de nădejde-acestei nații De voievozi, arcași, panduri, iobagi - Aceștia sunt urmașii voștri dragi! Ei vitejia voastră-o poartă-n flamuri Ca mărul roada roșie prin ramuri Și pentru țară gata sunt s-o dea Așa precum partidul nostru vrea.“ („Aceștia sunt urmașii voștri dragi“, Munca, 21 august 1975) „El zilelor le-adaugă altă față Făcându-le mai roditoare piscuri, Istoriei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
spinării ce nu se încovoaie. România, vatra mea milenară. Inima tânără, Fruntea înaltă, Privirile tale pătrunzătoare Poartă numele simplu Moștenit din părinți, Din piatră, din râu, din câmpie, Nume de noi înșine-ales: Nicolae. [...]“ („Inscripție“ - extras din volumul Înalt onor sub flamuri de eroi, București, Editura Militară, 1989) „...iar mândria noastră națională și internațională a fost și va rămâne întotdeauna înscrisă în cele două nume ce s-au îngemănat atât de firesc pe firmamentul istoriei: CEAUȘESCU-ROMÂNIA! Ca într-o baladă eroică, într-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, le-a formulat în numeroase ocazii: o creație strâns legată de popor, accesibilă maselor, mobilizând la fapte cutezătoare și promovând încrederea în destinul luminos al patriei. Poporul, oamenii muncii strâns uniți sub flamura acelorași idealuri, făuritorii tuturor valorilor civilizației noastre socialiste - aceștia sunt eroii literaturii contemporane, cei care dau poemelor și romanelor de azi substanță ideatică și prospețime stilistică, precum și șansa de a dura în timp.“ („Marile idealuri - permanențe ale scrisului românesc“, Scînteia
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
culmi nepieritoare!“ („Gând suprem“, Ramuri, 15 ianuarie 1978 ) „Laudă ție vestită fiică a neamului, Azur animând zorii câmpiei, Boare mângâind ape și spice, Lumină dragostei și omeniei, Fereastră binelui pentru toți, Fântână bucuriei de a zidi, Solie fericirii și păcii, Flamură vie împurpurând veșnicii.“ („Laudă“, România literară, 5 ianuarie 1989) HOBANA Ion „Scriitorii sunt ajutoare de nădejde ale partidului, a spus secretarul general al Partidului Comunist Român. Calificativul care ne face cinste se întemeiază, evident, pe experiența activității revoluționare de peste o
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
toată vrerea lui de om iubit și-a scris-o ca istorie sub nume.“ („Odă aniversară“, Luceafărul, 21 ianuarie 1989) „Partidu-n care crede poporul nostru-ntreg având în frunte ctitor și om și brav strateg și-a limpezit lumina și flamura pe culme suind destinul țării la locu-i drept în lume.“ („Partidul în care crede poporul“, România liberă, 20 iulie 1989) NICOLESCU Miron, acad. „Această societate nouă va avea nevoie de un om nou, omul comunist. Iată de ce dezbaterea temelor desfășurate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o prioritate a statului, președintele o afirma în fiecare seară la telejurnal, înconjurat de secretarii săi de partid și de distinsa lui soție. De fapt, doamna Elena avusese ideea ca, pe lângă apartamentul cu două camere și baie cu cadă din Flamura Roșie, mama să primească și un bilet gratuit într-o stațiune balneară reputată în toată lumea pentru apele sale tămăduitoare. Delirul cu mersul la tratament la Băile Felix a durat mai mult de un an. Taică-meu și soră-mea nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
lucrări de grafică și 2 planșe de artă decorativă. A fost debutul meu oficial în artă. Se împlinea unul din visele copilăriei mele, de a deveni pictor. Aspect de la vernisajul Expoziției de Artă Plastică din 12 ianuarie 1971 Ziarul local Flamura a dat știrea despre eveniment în data de 13 ianuarie și în 17 ianuarie 1971 „Flamura” din data de 22 ianuarie conține cronica plastică scrisă de ziaristul Gheorghe Jurma , care a scris și despre lucrările mele : În luna martie a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Se împlinea unul din visele copilăriei mele, de a deveni pictor. Aspect de la vernisajul Expoziției de Artă Plastică din 12 ianuarie 1971 Ziarul local Flamura a dat știrea despre eveniment în data de 13 ianuarie și în 17 ianuarie 1971 „Flamura” din data de 22 ianuarie conține cronica plastică scrisă de ziaristul Gheorghe Jurma , care a scris și despre lucrările mele : În luna martie a acelui-aș an, Directorul Casei de Cultură domnul Iordache a făcut o vizită școlii de artă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
elevii ce trebuiau să pregătească lucrări pentru Expoziția Județeană de Artă Plastică, care va avea vernisajul în aprilie. Printre cei nominalizați am fost și eu. Astfel mi- am făcut și debutul printre artiștii vremii în Expoziția Județeană. Desigur că ziarul Flamura în articolul scris despre expoziție a pomenit și numele meu alături de artiști consacrați ca: Gheorghe Roua sau Iosif Vasile Gaidoș . Succesul a fost cu atât mai valoros pentru mine când am aflat că s-a selectat o lucrare de-a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Buletin Cultural Argeșean, nr.3, septembrie 2006 - Buletin Informativ (București). - 1998, 2006 - 24 de ore (Reșița), 2005, 2006 - Der Eckart (Wiena), februarie 2006 - Echo der Vortragsreihe(Reșița) 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007 - Europa Stimmer (Austria), 1993, 1995 - Flamura (Reșița), 1971- 1973, 1976-1977, 1981, 1983, 1988, 1989 - Hepper Ting Info (Germania), 1992, 1994 - Informația Harghitei (Harghita), 1988 - Împreună (Reșița), nr. 12, 2001 - Karl Brunner Europa Haus (Austria), 2001 - Munca (București), 1988 - Neue Banater Zeitung (Timișoara), 1985 - Neuer Weg (București
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Mi-a spus că vede în mine un tânăr coleg, cu o solidă pregătire și că pot fi în fruntea colegilor de profesie. Cu suplinirea aceasta mi-am făcut bani pentru stagiul militar ce mă aștepta de la 1 noiembrie. Sub flamura Țării În ajunul plecării merg la vie și stau de vorbă cu tata până către ora unu noaptea. Multe ne-am spus și multe sfaturi mi-a dat pentru viața de ostaș spre care mă îndreptam. El, sărmanul, era sătul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sus, sus de tot, În niște balcoane Întunecoase. O ar)boaic) foarte b)trân) se odihnește pe o sofa, cu unul dintre picioarele-i scurte Întins. Face un gest de politețe oriental). În aceast) Inc)pere, cu prosoapele ca niște flamuri, oamenii se odihnesc dup) baie. Trecem prin mai multe camere cu aburi, acum goale. Prietenul nostru arab spune: Dac) stai o noapte Întreag) aici, vei fi cu totul alt om. Îl cred. Un om de serviciu freac) podeaua cu o
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
campaniei turcești, cu gură spurcată, ne-a amenințat că o să cheme poliția. De la aceste mari muzee am avansat la unele mai mici, de pildă Muzeul Suvorov, din care Îmi amintesc o sală foarte tăcută, plină de armuri și tapiserii vechi, flamuri de mătase sfâșiate și mai multe manechine cu peruci, cu cizme grele și uniforme verzi stând de strajă deasupra noastră. Dar oriunde ne duceam, invariabil, după câteva vizite, un paznic bătrân, cu ochi urduroși și cu papuci de pâslă, devenea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de harț, nu pregetă să se împărtășească cu câteva picături din "Sângele Domnului": izbânda se cuvine a fi prăznuită. Ștefan, cu coroana Mușatinilor pe cap, în tronul domnesc o horbotă sculptată în lemn -, vegheat de capul fiorosului bour moldovenesc, alături de flamura oștirii închipuind pe "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul", se ridică, în mână cu ulcica sa smălțuită cu margarete și albăstrele. E cam scurticel de stat, dar vânjos și în cabanița de brocart roșu tivită cu blăniță de samur, mustăcios, cu ochi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Câți cai ai mai crăpat? i-o retează Ștefan. Hai las-o! Vorbește! Vin! Vin, Măria ta! S-au pornit! Vin cu toată puterea Împărăției! Mă așteptam, șoptește Ștefan, alb, rece. În zorii zilei de 13 mai, din Adrianopole, sub flamura verde a Profetului, povestește Gherasim cu respirația scurtă, Aliotmanul a purces în marș spre Moldova... Cu Mahomed?! întreabă Ștefan scurt. Cu! Ne face cinstea Împăratul turcesc în persoană, se ploconește el cu un zâmbet schimonosit. Și... și câți?! Pe puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe mare și a descoperi insule paradisiace, a te îmbogăți rapid și fără efort, a eluda orice fel de monopoluri etatiste sunt lucruri la care oamenii au visat dintotdeauna. Pe acestea le-a presupus, în mare parte, existența sub semnul flamurilor ilegale, la catarg, cu prețul unei vieți scurte și violente, cu rare momente de fericire, în spațiul strâmt de la bordul vreunei goelete, pe nisipul fin al vreunei plaje izolate sau în vreo tavernă mizeră din port. Dacă nu au sfârșit
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de semilună fluidă răsturnată. Spunem despre această corabie că este în derivă, că se desprinde de axul comenzii umane și se ancorează în nicăieriul întinderilor marine copleșitoare, pretudindeni și niciunde în vastitatea tărâmurilor de ape. Pierzându-și astfel pecetea și flamura așezării sub dirijarea gândului uman explorator, ea devine naturală, adică din instrument ce înfrunta natura se preschimbă în instrument al naturii. Nu mai este activă pe fundalul naturii, nu mai iese în prim-plan, lăsând în urmă, asemeni unui cadru-fond
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
spre demență și suicid, oracolul ce prezice cu vocea unui profet taumaturgic că își va întâlni autentica muză, în mâinile căreia, o primăvara fără timp va jubila floral. Frumusețea și iubirea, ca două idealuri asumate de artist și îndrăgostit sub flamura romantismului, a visării ce înalță întru absolut își regăsesc, așadar, compatibilități profunde cu dimensiunea nopții drept fenomen cosmic, ca eveniment ritmic al naturii. Dinspre acest termen ce indica absența ciclică a luminii solare de pe o anumită suprafață terestră, s-a
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ruletă și făcând asasinate, fete provinciale devenind vamp și întîlnind pe Greta Garbo, aventurieri cu stranii și obscure afinități, este a elibera conștiința creatoare, a o dezlega de tirania realității. CAROL ARDELEANU Romanele lui Dem. Theodorescu (În cetatea idealului, Sub flamura roșie, Robul) sunt niște cronici jurnalistice. Un roman interesant, cu toate platitudinile, este Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița de Carol Ardeleanu. E vorba de un diplomat căzut în mizerie și alcoolism din cauza unui scandal. Fata lui, Agata, după multe dezamăgiri, se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
peste care s-au turnat multe damigene de vitriol, apoi vagoane de beton, straniu ascunziș? Dar legionarii sunt nemuritori și rămân lancea de fier în lupta cu dușmanul Crucii și al Neamului nostru. Legionarii rămân pe câmpul de luptă cu flamura ridicată și nedoborâtă. Ne veți căuta! Căpitanul, prin lupta și moartea sa, s-a dăruit total voii lui Dumnezeu și neamului nostru punând temelie creștină idealului său cu care străbatem veacurile. A readus pe Dumnezeu în sufletul românului în lupta
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]