579 matches
-
acrit de cîmpuri vechi, de bălării și de abureala șefilor din sport. noiembrie 2004 Egalii lui Apula Apula Edela Bete, 18 ani, portar armean de origine cameruneză, a obținut o remiză cu România. Niște băieți pe care Gazeta i-a flatat atunci cînd le-a spus că sînt second-hand, îmbrăcați în galben cu ciorapi roșii, tăcuți din solidaritate, cu capete pătrate, care conduc Federația de 14 ani, au dat cu secrețiile nazale în fasolea calificării la Mondialele din 2006. Mai rău
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
el face scandal în public apropo de o farfurie cu mîncare și că bea prea mult după gustul tău! [...] știi tu ce spunea Cromwell cînd poza pentru portretul său? - Nu. - Pictorul voia să-i facă un portret care să l flateze, însă el a ordonat: «Pictează-mă cum sînt, pistruii și restul!» Tatăl meu a tăcut un moment, apoi a adăugat calm: «Tu ești pe punctul de a deveni bărbat. Trebuie să știi că nimeni nu este perfect. Mai ales eroii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
apei în oraș. E dreptul și datoria noastră să hotărîm în ce mediu vrem să trăim. Am vorbit energic, chiar nervos, mirîndu-mă de calmul cu care au intervenit cei de dinaintea mea. După mine, a luat cuvîntul Genoiu, care l-a flatat pe N.B. „pentru sprijinul economic acordat revistei”. Care „sprijin”? Secretarul a primit „închinăciunea” și a întors complimentele declarînd că „revista e interesantă”, că el o citește! În locul întrebării: „Dacă aș muri acum, ce s-ar întîmpla cu ceea ce am publicat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
n-a avut loc) mai mult decît oricare altul dintre scriitorii băcăuani, cu excepția, poate, a lui Radu Cârneci. Interesant e că, în particular, el îi disprețuiește pe cei ce scriu „poezie ocazională”. În vară, la Onești („Zilele Culturii Călinesciene”), era flatat de remarcile că unele din „poemele (sale) rapide” sînt „subversive”, pline de „versuri tari” și de „cuvinte-mină” (aluzive). „De astea cu «fitile», «înșurubate» sînt chiar mai multe”, declara el. Dar - dovadă de slăbiciune - nici nu s-a încheiat anul și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și cea a Roxanei. Diriginții lor au maniere sensibil diferite. Doamna Mariana Codrescu suflă asupra elevilor săi un fel de pulbere de aur, prezentîndu-i ca „foarte serioși”, cu aplicație pentru învățătură etc., lucru care s-ar explica (asta ca să fim flatați și noi, genitorii) prin faptul că provin din „familii de intelectuali”. În schimb, Jean Ciută îi privește realist și nu cruță pe nimeni. Ca să fie convingător, a arătat (scenă de efect, excelent mimată) cu cîtă nespusă silă pun odraslele noastre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
gazdă, n-am putut să mă refer la aceste lacune. În aceeași semiobscuritate, el a făcut și o prezentare a picturii lui Ilie Boca (50 de ani), în care a reluat cîteva impresii formulate cu alte ocazii: I.B. nu l flatează pe privitor și e, asemnea lui Vorel, un expresionist. *„Da’ dumneata, domnu’ Călin, de ce nu scrii o carte? Atîția neisprăviți o fac, iar dumneata amîni. De ce?...” Evaluarea aparține unei foste doctorițe, un fel de nebună a orașului, care se înființează
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se scrie: mult mai bine - spun unii - decît altădată, atît sub aspect teoretic, cît și stilistic. S-au înmulțit „căile de acces” către „inima” (esența) operelor. Se pun întrebări mai subtile, se dau explicații mai nuanțate. Deși asemenea aprecieri mă flatează, într-un fel, și pe mine, biet cronicar al unei reviste de provincie, nu pot să fiu integral de acord cu ele, mai ales dacă se trage concluzia unei superiorități a criticilor din promoțiile deceniilor șapte și opt față de cei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu acum!”, i-am răspuns. Lumînările ardeau strălucitor, bătute de vînt. Cînd m-am trezit, am început să mă rog, cum fac adesea, pentru amînarea termenului. *„Am venit s-o spun cuiva care are mînă s-o scrie”, m-a flatat Verman, așezîndu-se în fotoliu. „Despre ce-i vorba, nea Jenică?”, m am arătat eu curios. „Veneam de pe teren, și dincoace de comuna Bălcescu, un tip îmi face semne disperate de pe marginea șoselei. Am oprit și l-am luat în mașină
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de filologie din țară. În 10-11 nov., s-a organizat și În Cluj un simpozion În cinstea lui, pe teme filo-lingui stilistică. A prezidat; a avut interview cu studenții, a benchetuit; se ține zdravăn; a treia zi, la discuții, ca să flateze „școala clujeană” de lingvistică și semiotică, a elogiat accentuat personalit. lui Sextil Pușcariu. În aceleași zile și tot la „Filo”, a avut loc și „Al doilea simpozion național (colocviu) de filologie, lingvistică, stilistică, poetică și semiotică, cu 68 participanți din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la cererea sa, să-l prezint audienței cu ocazia decernării Premiului pentru Literatură. În anul următor, insistase să fiu eu cel care să-l intervieveze În cadrul Programului Literar Ierusalim, dedicat celor mai importanți scriitori evrei de astăzi. Eram surprins și flatat de afecțiunea marelui scriitor al Americii, deloc ușor de abordat sau apropiat, dar mă Îndoiam că i-am intuit corect contradicțiile, știam că sunt un martor fără memoria existenței sale publice și un interlocutor tardiv. Starea sănătății nu i-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mesei. Locurile sunt indicate printr-un cartonaș pentru marile dineuri, ceea ce evită orice impresie de improvizație și confirmă că totul a fost bine prevăzut dinainte și că fiecare a fost în mod expres desemnat ca atare. Decorația care trebuie să flateze ochiul este făcută cu grijă: vază mai mult sau mai puțin bogată și elegantă cu flori (artificiale iarna, naturale vara), piramide de fructe, patiserie, bomboane. Desertul așezat dinainte, totul arată că nu vor fi surprize. Masa sub toate aspectele ei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
elegantă cu flori (artificiale iarna, naturale vara), piramide de fructe, patiserie, bomboane. Desertul așezat dinainte, totul arată că nu vor fi surprize. Masa sub toate aspectele ei, afișează distincție și rafinament: fețe de masă, tacâmuri, porțelan, flori, totul trebuie să flateze ochiul convivilor. Folosirea "dormant"-ului" - platou cu etaj din fructe, condimente, drajeuri, etc. care rămânea pe masă pe tot parcursul cinei și care dă ocazia unei infinități de compoziții în care se exercită imaginația și eleganța - și mai târziu a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pentru că el poate să-ți satisfacă o voință de putere, o dorință de a-l impresiona printr-o primire al cărei fast, lux și bogăție se răsfrâng asupra gazdei. Ceea ce apare ca o voință de a plăcea și de a flata oaspetele este în aceeași măsură narcisizarea celui care primește, etalând într-o lumină puternică spații și obiecte, maniere și discursuri care îl pun în valoare. Se înțelege pericolul unei atitudini în care ambivalența (a plăcea și a se complăcea) este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să avanseze: astfel, în momentul în care se trage lanțul, ciocanul bate ora exactă pentru a produce efectul "surprizei". Și Enciclopedia trimite la articolul "Repetiție". Dacă, așa cum se spune într-o povestire de Marmontel că "voluptățile, fiice ale opulenței îi flatează sufletul prin toate simțurile"247 trebuie să recunoaștem că totul va fi pus în mișcare pentru a produce acest agrement. Eroul masculin al lui Dorat 248 o invită să treacă pe cea pe care vrea să o cucerească "prin lungi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
foarte clar construită pe ceea ce este așteptat. Surpriza este adeseori doar un mod de a ațâța așteptarea, de a amâna lucruri prea bine știute. Surpriza ca efect-întârziat prelungește așteptarea jucând și repetând scena. Povestea este simplă: marchizul de Trémicourt se flatează că va învinge rezistența Mélitte-ei, care acceptă provocarea de a veni în casa lui cea mică: "Ea răspunse că va veni, dar că nici acolo, nici în altă parte nu se va teme de el". Dar ea nu luase în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Ei propun, de fapt, o bizară descentralizare „de la centru” și o insolită constrângere, de ordin administrativ, a inabilităților democratice. Deci potențialul client al ofertei este tot statul, mai precis ministerul, ipostaziat în persoana domnului Marga. Diagnosticul dat învățământului românesc nu flatează personalul didactic, care ar fi neplăcut surprins să-și descopere în aceste pagini habitudinile, docilitatea, autosuficiența. Nici victimele prin excelență, elevii, nu ar profita sigur de pe urma lecturii, de vreme ce, așa cum reiese chiar din studiu, ei sunt iremediabil rămași în afara puterii decizionale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
tatăl meu, din Bârlad, sunt moldovean. Așa încât, atașamentele mele pentru Moldova și, cu atât mai mult, pentru Iași, au un temei genetic. A.V. Astfel se explică umorul pișcător, disimulat într-o voce molcomă și o privire inocentă? A.P. Sunt flatat, însă să știți că am și o mamă din Muntenia! Și asta, oarecum, echilibrează lucrurile... A.V. Ceea ce se simte și în textele Dumneavoastră, nu numai din felul cum vorbiți, sau cum trageți concluziile pe diverse subiecte. Sunt la Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nu l-am digerat integral, este o manea de iubire care începe așa: "te iubesc, da' nu pe tine". E de o dialectică infinită! Unui om obișnuit nu-I trece prin cap să facă combinația asta. Acum, nu vreau să flatez ceea ce, poate, nu e decât confuzia logică a autorului, dar un ochi atent și exersat poate să găsească oriunde..., vorba lui Heraclit, "sunt zei și în bucătărie". Deci, aș fi pentru o relaxare în privința judecății de gust. De pildă, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ne-am pierdut ușor în tentativa de a lega discuții coerente, de a afla cât mai multe despre noi și despre alții. Am vorbit despre împliniri, despre familii și filme realizate și despre filme la care mai visăm. Ne-am flatat unii pe alții, în ciuda constatării că unii am cam ieșit de sub „garanție“, că piese de schimb pentru generația noastră nu se mai fabrică (dar că există din belșug piese de schimb pentru generația de azi, fapt deosebit de îmbucurător). Cineva a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
țară de șefi. Chiar dacă economia de piață ar fi trebuit să impună deja un tip de ierarhie socială acceptată acest lucru nu s-a întâmplat. Cel care ne servește este egalul nostru și,de cele mai multe ori, noi trebuie să-i flatăm ogoliul pentru a-i capta bunăvoința, o bunăvoință pentru care îl plătim. Socialul românesc nu este încă unul al meritelor recunoscute, iar instalatorul care intră în casa profesorului universitar să-i repare țeava, crede că el nu a ajuns professor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
București, 1959, p. 58. 230 Pascal Bruckner vorbește despre fața urâtă a individualismului: ,,Lumea modernă și-a pierdut sufletul (...). Iată venită așadar vremea individului suveran, fremătător și nerăbdător, căruia piața îi dă permisiunea să acționeze după cum îl taie capul, îi flatează până și cele mai mici înclinații. Astăzi în occident, el nu este amenințat decât de propria lui trufie, să-și impună limite la poftele cele mai exorbitante...". Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002, p. 116. 231 Alexandr Zinoviev ne contrazice
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
se declară "un hoț, un nemernic". În mâna unui prozator mai experimentat, din această narațiune senzațională, insolită și sentimentală s-ar fi putut naște un roman de succes, pe gustul unui public mediocru pe care Gib I. Mihăescu l-a flatat adesea în scurta și fulgerătoarea lui carieră de scriitor. Căci, să ne amintim, prozatorul a murit în 1935, la numai 41 de ani. Cum scriitorul se născuse la 23 aprilie 1894 la Drăgășani, acum, în 2004, se împlinesc 110 ani
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
i>"publice"</i>, incontestabile în jurnalismul autohton: mica bârfă și pagina de facebook. Afirmațiile, mai jos redate, sunt eronate, și cu riscul de a omorî audiența, trebuie lămurite: "Mai îngrijorător este însă faptul că unii dintre actori chiar se simt flatați de astfel de articole și se lasă intimidați de „autoritatea” criticilor. În urma apariției acestui text, a avut loc o ruptură între actorii din Tigrul sibian și Gianina Cărbunariu. Îmi permit să scriu despre acest lucru tocmai pentru că acest conflict a
Punctul mort () [Corola-website/Science/295726_a_297055]
-
Paula Gherghe au refuzat să mai joace în spectacol. Asta e povestea pe scurt. Să luăm cazul cel mai grav, cel acuzat și de domnul Sociu, în care Toma, ar fi scris acel comentariu dintr-un exces de grandomanie, fiind flatat din cale afară de un așa articol măgulitor. Ei, și? Care e problema? E un motiv suficient să dai un om afară din spectacol, după două luni și mai bine de documentare și repetiții doar pentru că a "shareuit" un articol în
Punctul mort () [Corola-website/Science/295726_a_297055]
-
teatrul de agitație piscatorian”, „formalism”, alături de laude uneori exagerate, au creat pentru multă vreme, în jurul meu, „aureola” unui regizor de scandal. Mai târziu, un cronicar m-a numit pilot de încercare și trebuie să mărturisesc că această caracterizare m-a flatat. Valeriu Moisescu, Persistența memoriei, Fundația Culturală Camil Petrescu, Revista Teatrul Azi, București, 2007, pag.29 Mireasa desculță avusese parte, încă de la premiera de la Galați, de o presă de excepție, iar comisia de selecționare îl vizase pentru Premiul I. I se
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]