736 matches
-
Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de studiu al vieții insectelor și protecția mai multor specii floristice rare. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier. Printre speciile floristice semnalate în arealul rezervației se află o gladiolă sălbatică (săbiuță) din specia balcanică "Gladiolus illyricus", precum și elementul pontic (bujor) din specia "Paeonia daurica", sisinel ("Pulsatilla grandis"), colilie ("Stipa danubialis").
Valea Oglănicului () [Corola-website/Science/328711_a_330040]
-
iar mai sus etajul alpin și subalpin. Pajiștile montane sunt cu un înalt grad de biodiversitate, fiind clasificate drept pajiști cu înaltă valoare naturală. Un element de specificitate al zonei este reprezentat de prezență mlaștinilor oligotrofe (tinoave), ce păstrează elemente floristice specifice perioadelor interglaciare și similare zonei de tundra. De-a lungul timpului s-au înființat mai multe arii protejate, cea mai mare parte a acestora făcând parte din rețeaua europeană “Natură 2000”. a.Rezervații naturale sau arii de gestionare a
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
Umbra krameri"), caracudă ("Carassius carassius"), sau mântuș ("Lota lota"). Arealul sitului găzduiește și trei specii rare de lepidoptere: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Hypodryas maturna", "Lycaena dispar" (fluturele-purpuriu) și "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: pălămida ("Cirsium brachycephalum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
unor păstăi de 2-3 cm, drepte, acoperite cu o rețea de peri negri și albi. Relict postglaciar, "Astragalus péterfii" s-a conservat doar în acest colț al lumii, devenind astăzi un obiectiv științific și o piesă de preț a patrimoniului floristic românesc.
Astragalus peterfii () [Corola-website/Science/311701_a_313030]
-
zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: angelica ("Angelica archangelica"), unghia păsării ("Violă dacica"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), mlăștinița (cu specii de "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
culori ale florilor, cu grijă și pricepere cultivate în ingenioase desene geometrice. Doar brândușele și ghioceii creșteau de capul lor... Da, s-a recunoscut întotdeauna că ceva din farmecul Trianonului a fost mereu dat de grădinile sale, de o bogăție floristică deosebită. Și aici, ca și în alte părți ale lumii, grădinăritul - în înțelesul de floricultură - și aranjamentele florale au devenit din vechi timpuri o artă care s-a perfecționat mereu. în Franța Evului Mediu a apărut o adevărată școală academică
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
venite din raionul dealurilor înalte, cât și direct din apa meteorică. Este regiunea care nu suferă de pe urma secetelor, deși intră în zonă cu precipitații în general puține (M. Pantazică, 1974; V. Băcăuanu, 1980) VEGETAȚIA ZONELE DE VEGETAȚIE Pe baza elementelor floristice, bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, se încadrează fitogeografic regiunii euro siberiene. Aici se interferează, prin părțile lor periferice, provincia central-europeană est-carpatică (Al. Borza, 1960) cu provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
formațiuni mai vechi cretacice , siluriene și chiar presiluriene , au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi. Apele de suprafață sunt reprezentate de râurile Bahlui . Râul Bahlui reprezintă artera hidrografică principală a unității aflate în studiu . Pe baza elementelor floristice, Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari, se încadrează fitogeografic regiunii eurosiberiene. Aici se interferează, prin părțile lor periferice, provincia central-europeană est carpatică cu provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de vegetație: zona forestieră și zona
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
umană, în care se urmărește refacerea ecologică. NOȚIUNI NOI rezervație a biosferei - teritoriu ocrotit de interes mondial ce conservă un anumit mediu natural. 40 GEOGRAFIE FIZICĂ • Explicați cauza precipitațiilor reduse din deltă. • Numiți patru lacuri din arealul deltaic. • Menționați elementele floristice și faunistice specifice deltei. • Caracaterizați flora și fauna Deltei Dunării. Colonie de pelicani Pădurea Letea Brațul Sf. Gheorghe în zona Colinelor Beștepe Stol de cormorani Vegetație din Deltă Solurile sunt slab evoluate, au grosime redusă, fiind în majoritate nisipoase (pe
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Bucegi • Numiți factorii care au determinat repartiția vegetației țării noastre. • Menționați pricipalele etaje de vegetație cu esențele specifice. Completați tabelul de mai jos corelând zonele de vegetație cu fauna și solurile. Zonele de vegetație Stepa Silvostepa Pădurea Zona alpină Componentele floristice Fauna Solurile În Dobrogea și sud-vestul României există speciile submediteraneene: liliac sălbatic, cărpiniță, mojdrean, castan comestibil, iasomie etc. Importanța vegetației constă în faptul că este: componentă însemnată a peisajului geografic (de exemplu, păduri de câmpie, de munte, din luncile râurilor
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
fondul general al dezvoltării societății, protejarea elementelor naturale și menținerea unui echilibru favorabil deopotrivă omului și naturii. Începând cu anul 1930, când s-a adoptat prima lege de protecție a naturii în țara noastră, au fost delimitate numeroase rezervații naturale (floristice, forestiere, de faună, geologice, geomorfologice etc.). Au fost trecute în catalogul elementelor ocrotite numeroase specii de plante, animale, peșteri, unele fenomene naturale (vulcanii noroioși), a fost delimitat primul parc național în Munții Retezat, la care în ultimul deceniu s-a
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
totul era pregătit pentru nuntă, un samurai o răpește. Disperată, fata se aruncă în lac și se transformă în floare. Pe timp frumos, cu apă liniștită și caldă, Marino se ridică la suprafață să-și vadă iubitul. Mirajul lacului, bogăția floristică, legenda acestei plante, ce trăiește 300 de ani, atrag turiștii în parcul național Akan Ă1934) spre ,,lacul fericirii” cu credința că totul le va merge bine. ARAL - lac de origine tectonică în care se varsă fluviile Amu-Daria și Sîr-Daria. În
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
compoziția Pământului, modul de formare a mineralelor și rocilor în scoarța terestră; Gestație= perioada în care organismul femelelor de mamifere are loc dezvoltarea embrionului, de la celula ou până la nașterea puiului; Grupare vegetală= termen generic prin care se desemnează diferite unități floristice definite statistic pornind de la porțiuni concrete ale stratului vegetal, alese și ierarhizate în subasociații, asociații, alianțe, ordine și clase; H Habitat= parte din biotop ocupată de un individ sau de o populație, care oferă acestora toate condițiile de dezvoltare și
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
la horă, la plimbare și la clipe de dragoste. Peisajul luncii de altădată, este total modificat. Îndiguirea albiei (în perioada 1960-1970) a întrerupt aprovizionarea cu apă. Desțelenită, lunca, a devenit o zonă arabilă cu producții modeste. Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis) și plopul (Papulus alba, Papulus vigru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans).S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care se spune că sug „sângele rău”). Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis) și plopul (Papulus alba, Papulus vigru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Quercus pubescens); treapta altitudinală medie (1500-2500 m.) aparține etajului coniferelor, ce cuprinde pinete mediteraneene alcătuite din pin negru (Pinus nigra), pin de Alep (Pinus halepensis), pin mediteraneean (Pinus pinaster); altitudinile de peste 2500-3000 m. reprezintă nișa etajului superior compus din elemente floristice subalpine și alpine cu specii de Juniperus și Tetraclinis. Solurile respectă legitățile dispunerii latitudinale și altitudinale. Zonele forestiere mai înalte sunt domeniul luvisolurilor albice, rendzinelor și podzolurilor. În regiunile litorale atlantice și est-mediteraneene, procesele pedogenetice de argilizare in situ au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
celor două văi, Moldova și Moldovița-Argel, cu predominarea vânturilor din vest și nord-vest. Precipitațiile atmosferice sunt în medie de 740 mm, cu un maximum de primăvară și vară. Învelișul vegetal contribuie la individualizarea acestei zone a Carpaților Orientali, prin bogăția floristică și prin importanța economică a vegetației. Privind harta vegetației, deducem, ca și în cazul climei, că nu numai altitudinea, ci și poziția comunei Vama mai spre periferie față de axul muntos, joacă un rol fitogeografic foarte important. Având în vedere poziția
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Producția acestor pajiști este în general mică și variabilă în funcție de densitatea covorului vegetal și nu depășește 3000- 4000 kg la ha masă verde. Din cauza folosirii acestor pajiști numai ca pășune, a supraîncărcării lor cu animale și a pășunatului nerațional, inventarul floristic al acestor pajiști scade de la an la an . O altă cauză principală, care pe alocuri a dus la o avansată degradare a acestor pajiști este degradarea solului prin eroziunea de suprafață și prin alunecări de strate. Vegetația de pajiști mezofite
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Alpi, Yosemite, Porțile de Fier, Piatra Craiului ș.a.). Pentru valoarea lor deosebită în cadrul acestor parcuri, rezervații naturale, dar frecvent și în afara lor, unor elemente li s-a atribuit statutul de monumente ale naturii. Pentru unele arborete și arbori izolați, asociații floristice, asociații faunistice, forme de relief (dune, chei, creste alpine, poduri naturale), gheizere, cascade, izbucuri, lacuri, ghețari ș.a. se asigură atât conservarea elementului principal cât și a habitatelor specifice și ariilor imediate. Sunt monumente ale naturii cedrul de Liban, pinul de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
obiectiv un unicat, sau să evidențieze trăsăturile lui definitorii, metodă care e necesară a fi corelată cu multe altele pentru a-i spori nivelul științific. În mod normal pentru numeroase elemente ale resurselor turistice cum ar fi: monumente ale naturii (floristice, faunistice, geologice, diverse tipuri de rezervații, peșteri, chei etc.), monumente istorice și de arhitectură, lacuri, cascade, izvoare de ape minerale, mofete, bazine de nămoluri etc. ar fi utilă Împărțirea lor pe clase sau grade de importanță, cu respectarea anumitor criterii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pentru protejarea florei, a faunei rare, a unor locuri deosebite ce se detașează prin elementele lor componente de celelalte din jur - de unde și interesul lor științific - este veche În țara noastră. Au fost puse astfel, sub protecția legii, unele elemente floristice, faunistice sau asociații vegetale și ecosisteme naturale care, În funcție de mărimea, importanța și uneori locul amplasării lor au fost denumite rezervații ale naturii, rezervații geologice, monumente ale naturii etc. Aceste rezervații sau monumente ale naturii, prezintă nu numai importanță științifică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ha). Enumerăm astfel din rîndul rezervațiilor: Albești de Muscel (Argeș - rezervație geologică); Pădurea TÎmpa (Brașov - 182,2 ha), Domogled-Băile Herculane (Caraș-severin), (1132 ha); Peștera Ialomiței (25 ha) și Zănoaga (150 ha); Moroeni (DÎmbovița); Padeș și Pocruia-Tismana (Pădurea Topești) și rezervația floristică Novaci (Gorj); Ohaba Ponor-Pui (Hunedoara); Peștera Topolniței (Cireșul); Peștera lui Epuran, Pădurea de liliac Ponoarele (20 ha), complex carstic de la Ponoarele 69 și calcarele de la Bahna-Ilavița (Mehedinți); rezervația de arbori seculari și Urlătoarea (Bușteni), Rezervația Principală Bucegi 6680 ha
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
instrumente muzicale populare: fluiere; - festivalul cîntecului, jocului și portului popular ciobănesc „Urcatul oilor la munte”, care se sărbătorește În luna mai cu participare interjudețeană (concurs de călărie pe măgari), - ape minerale și nămol În satul Pociovaliște, cătunul Hulubă, - m.n. - rezervația floristică; - m.n. - Cheile Gilortului; - m.n. - Grădina Botanică la RÎnca; - m.n. - faună rară ocrotită: cerbi și mistreți, - tabără școlară; - stațiunea climaterică și balneară la Novaci-sezonieră; - Hanul Parîngul la Novaci și Baba Novac; - stațiunea montană de odihnă de interes local RÎnca; - posibilități de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
s-a conturat, treptat, o autentică medicină casnică, tradițională, ale cărei adevăruri verificate, veac de veac, au pus bazele unei fitoterapii autohtone, axată pe resursele naturale existente. Datorită poziției geografice și climatice, pământul românesc posedă, În covorul verde, un tezaur floristic foarte bogat și diversificat, rar Întâlnit În alte zone ecologice ale Europei, fiind influențat de o climă temperată, cu nuanțe continentale, mediteraneene și pontice. Pe aceste meleaguri, cresc circa 3.500 specii de plante din flora spontană, dintre care 300-400
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Iar pomii știu mai bine de care calendar să asculte, chiar dacă un Îngheț târziu și capricios Îi mai Înșeală uneori, o dată pe secol... Și mai adaug Încă o frumusețe, ghiocelul, nu acela forțat să-și ridice „căpșorul“ În solariile industriei floristice de astăzi, ci acela din Natură, care știe cel mai bine când să anunțe, prin prezența lui, că În sfârșit perioada de hibernală regenerare a solului, implicit a Naturii, s’a Încheiat. Parcă vorbeam, mai deunăzi, despre asta, rămânându-mi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]