901 matches
-
de o valoare istorică, artistică, spirituală și culturală deosebită. Irina Osoianu Clasa a X-a Colegiul Teoretic „Mihail Sadoveanu” Pașcani Postfață Oricine va parcurge cartea doamnei profesoare Mariana Coteț Botezatu va putea constata, dincolo de inspirația și talentul domniei sale, intuiția și fluența ideilor în această exigentă artă a cuvântului așternut pe hârtie. Am parcurs până în prezent multe lucrări structurate pe o tematică prevalent geografică, științifică, însă prea puține de factura celei realizate în spirit literar și unde elementul geografic se strecoară elegant
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Șantierului de Subif de la Ițcani. Construirea unor poduri noi, moderne, ca, de pildă, cel de peste râul Moldova, la Praxia, podul de la Dornești, de peste râul Suceava. Ridicarea și întreținerea unor ziduri de sprijin, taluzuri, parapete și efectuarea unor drenuri pentru buna fluență a traficului rutier. Acesta a crescut an de an, de la 965 vehicule în 24 de ore, în 1965, la 3.480 vehicule în 1995, adică de peste 3,5 ori, indice mult superior mediei pe Regionala de Drumuri Naționale Iași. Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
recuperarea limbajului academic prin reabilitarea lexiei și grafiei. Recuperarea în surdomutitate urmărește demutizarea, ca cel mai important obiectiv al reinserției sociale și profesionale. Recuperarea în dislalii vizează antrenamentul motricității fono-articulării corecte și creșterea deprinderilor auditive. Recuperarea în disfazie urmărește restabilirea fluenței vorbirii și prevenției factorilor cauzali și declanșatori ai episoadelor disfazice. Recuperarea limbajului academic: lexia și grafia urmărește readaptarea la coordonatele socio-profesionale ale individului prin formarea deprinderilor de utilizarea a celui de al doilea sistem de comunicare în achiziția de cunoștințe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sau faciobucolinguală asociată; o Tehnici fonetice și fonologice de tip logopedic îmai puțin utilizate în formele de afazie receptivă și mai mult în formele expresive cu parafazii); o Tehnici de refacerea a funcției sintagmatice și paradigmatice; o Tehnici pentru refacerea fluenței; - Tehnici de refacere a gramaticii morfologice și sintactice;Tehnici de reabilitare a lexiei receptive și expresive; - Tehnici de reabilitare a grafie;Tehnici de dezvoltare pragmatică a limbajului;Tehnici de dezvoltare semantică a limbajului și de dezvoltare a gândirii; - Tehnici de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
1 include afazicii cu posibilitatea pronunțării repetate, chiar cu ușoare inexactități a unor cuvinte și propoziții elementare, dar cu inteligibilitate limitată; - gradul 2 încadrează forma telegrafică de afazie expresivă; - gradul 3 corespunde exprimării spontane relativ bune, chiar în condițiile unei fluențe scăzute ori a ocazionalelor dificultăți de evocare datorate anomiei. În afazia Wernicke se încadrează handicapul în următoarele grade: - gradul 0 este reprezentat de surditatea verbală și prezența jargonafaziei;gradul 1 corespunde cu înțelegerea comenzilor simple și prezența parafaziilor incomprehensibile;gradul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se realizeze fără suportul facilitator. Facilitarea se poate realiza și cu imagini, perifraze explicative sau silabisirea treptată a întregului cuvânt, dacă începutul cuvântului nu este suficient în declanșarea engramei expresive. Exercițiile de lexie expresivă repetată, dacă sunt posibile, favorizează refacerea fluenței verbale, fapt constatat imediat la a doua repetiție a citirii. Facilitatea lexică trebuie însă folosită cu prudență la bolnavii afazici, pentru ca aceștia să nu-și caute permanent un sprijin în lexie, în loc să vorbească. Expresia verbală este o funcție diferită anatomic
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sunt invers proporționale cu mărimea leziunii cerebrale. Tulburările de comprehensiune cedează mai ușor și se recuperează bine chiar în leziunile extinse. În schimb, tulburările în partea de exprimare a limbajului (inclusiv în cazul afaziilor fluente) sunt mai rezistente la tratament. Fluența limbajului se recuperează cel mai greu. Scrierea este mult mai afectată decât lexia, dar procentul recuperării este mai mare față de citire care se reabilitează mai greu. Recuperarea calculului se face în paralel cu recuperarea citirii. (48) Afazia Broca și afazia
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
lexia, dar procentul recuperării este mai mare față de citire care se reabilitează mai greu. Recuperarea calculului se face în paralel cu recuperarea citirii. (48) Afazia Broca și afazia de conducere prezintă cea mai mare frecvență de recuperare. Afazia Wernicke cu fluență crescută dar cu comprehensiune redusă se reabilitează de asemenea bine. Afaziile de tip amnestic se tratează relativ mai ușor, când sunt luate din timp, dar dacă au trecut 6 luni sau mai mult reabilitarea este dificilă. Cel mai deficitar se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
comprehensiune redusă se reabilitează de asemenea bine. Afaziile de tip amnestic se tratează relativ mai ușor, când sunt luate din timp, dar dacă au trecut 6 luni sau mai mult reabilitarea este dificilă. Cel mai deficitar se recuperează afaziile cu fluență și comprehensiune scăzută, în speță afazia globală. (195) Limitele recuperării unui bolnav afazie, după Voinescu I, depind de : - vârsta înaintată, care limitează rezultatele unei bune recuperări a afaziei; - tendința evolutivă prin recidiva AVC, care întrerupe recuperarea; - boli asociate cum ar
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
răspuns echilibrat la stres al copilului. Tonifierea generală a organismului se face printr-un regim diversificat de hrană, asociat cu administrarea calciului, acidului glutamic, lecitinei și a vitaminelor. (36, 37) Mijloace de stimulare a vorbirii corecte la disfazici 1. Formarea fluenței verbale Exerciții de formare a fluenței verbală constau în utilizarea conversației și a povestirii. Conversația dintre părinți și copii adaptată preocupărilor vârstei este mijlocul cel mai eficient de stimulare a vorbirii. Dialogul cu copilul trebuie să fie surprins în situații
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Tonifierea generală a organismului se face printr-un regim diversificat de hrană, asociat cu administrarea calciului, acidului glutamic, lecitinei și a vitaminelor. (36, 37) Mijloace de stimulare a vorbirii corecte la disfazici 1. Formarea fluenței verbale Exerciții de formare a fluenței verbală constau în utilizarea conversației și a povestirii. Conversația dintre părinți și copii adaptată preocupărilor vârstei este mijlocul cel mai eficient de stimulare a vorbirii. Dialogul cu copilul trebuie să fie surprins în situații în care copilul vorbește cu animalele
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fluctuațiile melodice enunțiative, interogative sau imperative. Ulterior se dezvoltă modele intonative mai complexe. Scopul exersării este de a evidenția diferențele în nuanțele semantice date de intonație și de a evita stereotipia monotonă care se formează în exprimarea disfazicului odată cu corectarea fluenței. Dezvoltarea accentului se face prin exerciții de audiție - pronunție a unor propoziții în care accentele se succed regulat, imprimând enunțului un caracter ușor ritmat, fără a se altera totuși fondul intonației. Treptat se introduc exerciții de pronunțare ale aceleiași propoziții
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
secundare vizează două mari obiective :schimbarea atitudinii disfazicilor față de propria lor deficiență, scop prin care se urmărește reducerea conflictelor și stărilor de încordare neuro-musculară; - reducerea apariției episoadelor disfazice. Procedeele utilizate se bazează pe: psihoterapie, restabilirea sau educarea ritmului respirației, restabilirea fluenței verbale. (36, 37) Măsuri speciale de restabilirea fluenței verbale Procedeul silabisirii se aplică cuvintelor în mod ritmat, însoțind pronunțarea de mișcarea ritmică a degetelor, prin bătăile din palme, prin tactul imprimat de picioare sau după bătăile impuse de un metronom
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
față de propria lor deficiență, scop prin care se urmărește reducerea conflictelor și stărilor de încordare neuro-musculară; - reducerea apariției episoadelor disfazice. Procedeele utilizate se bazează pe: psihoterapie, restabilirea sau educarea ritmului respirației, restabilirea fluenței verbale. (36, 37) Măsuri speciale de restabilirea fluenței verbale Procedeul silabisirii se aplică cuvintelor în mod ritmat, însoțind pronunțarea de mișcarea ritmică a degetelor, prin bătăile din palme, prin tactul imprimat de picioare sau după bătăile impuse de un metronom. Procedeul se aplică la începutul tratamentului deoarece înlătură
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de reducere a aferentației auditive și kinestezice Metodele de reducere a aferentației auditive și kinestezice se bazează pe îndepărtarea atenției de la articulare și pe întârzierea efectului feedback-ului auditiv, care se presupune că ar avea un efect perturbator în desincronizarea fluenței. Exersarea vorbirii în condiții de zgomot puternic cu intensitate cuprinsă între 30 - 90 db are scopul de a masca propria vorbire și de a reduce sau anula disfluențele de tipul repetițiilor. Procedeul dă rezultate doar în unele cazuri. Efectul întârzierii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
valahă (expusă la muzeul Politehnicii din Munchen) și până la psihologia consonantistă care a fundamentat cibernetica, exemplele românești sunt foarte numeroase, fiind legate de introducerea temerară a noului În slujba noului. 2.FACTORII CREATIVITĂȚII " Creația este condiționată de factori stilistici ca fluență ideatională, asocierea creativă și consimțământul -sentimentul de a fi gata să Întâmpini evenimente și situații neobișnuite.” MASLOW Definirea și explicarea fenomenului complex al creativității se sprijină pe Încercările de a descifra factorii si variabilele ce o caracterizează. În această direcție
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
și de mediu) și trăsăturile personalității. Guilford și Lowenfeld, cercetând independent unul de altul creația științifică și artistică, au constatat În aceste două domenii asemenea factori de creativitate: 1. sensibilitatea față de probleme, cât și față de atitudinile și sentimentele altora; 2. fluența (fluiditatea sau asociativitatea gândirii); 3. flexibilitatea capacitatea de a te adapta rapid la situații noi, de a reacționa adecvat la schimbări, de a da o mare varietate de răspunsuri ) ; 4. originalitatea; 5. aptitudinea de a redefini, de a restructura, de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
prin termenii de fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, capacitate de a rezolva probleme, sensibilitate la implicații și asociativitate, intuiții, profunzime intelectuală, capacitate evaluativa și capacitate de a formula ipoteze. Aplicând analiza factorială, Guillford a identificat În capacitatea creatoare patru factori de fluență (fluența verbală, asociațională, expresională și ideațională), doi de flexibilitate (flexibilitatea spontană și adoptivă), un factor de originalitate și un factor de elaborare de idei. Ulterior, construiește modelul tridimensional al personalității care cuprinde categorii de operații, conținuturi și produse În acest
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
termenii de fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, capacitate de a rezolva probleme, sensibilitate la implicații și asociativitate, intuiții, profunzime intelectuală, capacitate evaluativa și capacitate de a formula ipoteze. Aplicând analiza factorială, Guillford a identificat În capacitatea creatoare patru factori de fluență (fluența verbală, asociațională, expresională și ideațională), doi de flexibilitate (flexibilitatea spontană și adoptivă), un factor de originalitate și un factor de elaborare de idei. Ulterior, construiește modelul tridimensional al personalității care cuprinde categorii de operații, conținuturi și produse În acest model
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
drept calități ale "producției divergente". Fiecare dintre factorii cuprinși În modelul lui Guilford corespunde unei anumite aptitudini măsurabile cu ajutorul bateriei sale de teste, privind producția divergentă: I Fluiditateaptitudinea de a reproduce, În anumite condiții, amintiri sub forma unor: 1. Cuvinte - fluența vorbirii (aptitudinea de a alcătui cuvinte din anumite litere sau combinații de litere). 2. Idei - fluența ideilor se măsoară cu ajutorul unui test În care se cere subiectului să dea răspunsuri cu sens care să Îndeplinească anumite condiții. 3. Asociații - fluența
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
aptitudini măsurabile cu ajutorul bateriei sale de teste, privind producția divergentă: I Fluiditateaptitudinea de a reproduce, În anumite condiții, amintiri sub forma unor: 1. Cuvinte - fluența vorbirii (aptitudinea de a alcătui cuvinte din anumite litere sau combinații de litere). 2. Idei - fluența ideilor se măsoară cu ajutorul unui test În care se cere subiectului să dea răspunsuri cu sens care să Îndeplinească anumite condiții. 3. Asociații - fluența asociațiilor (de exemplu, se cere subiectului să rostească sinonimele unor cuvinte sau să completeze un text
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
fluența vorbirii (aptitudinea de a alcătui cuvinte din anumite litere sau combinații de litere). 2. Idei - fluența ideilor se măsoară cu ajutorul unui test În care se cere subiectului să dea răspunsuri cu sens care să Îndeplinească anumite condiții. 3. Asociații - fluența asociațiilor (de exemplu, se cere subiectului să rostească sinonimele unor cuvinte sau să completeze un text cu ajutorul unor cuvinte analoge). 4. Propoziții, respectiv expresii fluența expresivității (răspunsul trebuie să fie format dintr-un șir de cuvinte cu sens). În toate
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
se cere subiectului să dea răspunsuri cu sens care să Îndeplinească anumite condiții. 3. Asociații - fluența asociațiilor (de exemplu, se cere subiectului să rostească sinonimele unor cuvinte sau să completeze un text cu ajutorul unor cuvinte analoge). 4. Propoziții, respectiv expresii fluența expresivității (răspunsul trebuie să fie format dintr-un șir de cuvinte cu sens). În toate aceste teste se pune problema cantității răspunsurilor date Într-o anumită unitate de timp, fără a se aprecia și calitatea acestora. II Flexibilitate - fluiditatea informațiilor
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
nivel creativ bun. Cercetarea aceluiași raport efectuată În țara noastră, pe preșcolari de 5-6 ani a condus la concluzii diferite. Studiul a urmărit abilitați intelectuale (raționamentul perceptiv, judecata de echivalență, sesizarea absurdului, categorizare, definire, combinare de idei noi) și imaginative (fluența ideilor și a imaginilor, asociația combinatorie, abilitatea de proiectare, flexibilitatea și originalitatea). Rezultatele au relevat o dispersie a subiecților, În ceea ce privește Q.I., pe patru niveluri: foarte bun, bun, mediu și slab. Raportul acestor categorii cu abilitați imaginativ-creatoare vizate au conturat
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Modelul: Munții zvelți se conturează la orizont. Structura nouă: Munții se conturează la orizont. - transformarea prin generarea unei structuri noi. Exemplu: Modelul: Irina e silitoare. Gigel e silitor. Structura nouă: Irina și Gigei sunt silitori. 3) Exerciții de fluiditate prin fluența vorbirii Exemple: a) Adăugați două silabe la silaba de Început "să-" și formați cât mai multe cuvinte. b) Gasiți cât mai multe cuvinte terminate În silaba "zit". 4) Exerciții de fluență a ideilor prin identificare a cuvintelor și expresiilor după
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]