2,299 matches
-
de cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
fi că Securitatea de azi a preluat presă și a falimentat-o. Până și ziarele de provincie sunt pline de ofițeri sub acoperire, informatori sau colaboratori. În același capitol este tratat cazul ofițerului SRI cu nume de cod Mugur de Fluier care înjură jurnaliștii gorjeni încă din 2004 și intoxica opinia publică la comandă. Astăzi, nu se mai ascunde, în același ziar scrie cu numele său real. Patronul ziarului respectiv s-a întins în alte afaceri cu ofițeri sub acoperire, care
PUTEREA DIN UMBRA O CARTE DOCUMENT DESPRE CUM SE SCRIE ISTORIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349610_a_350939]
-
de-o așteptare clară/ Pe care doar străbunii o mai știu/Prin veacuri roase/De erori banale” (cf. Așteptare). Sorescianism, original adaptat și puțin cinic, în viersuirile domnului LAURIAN LODOABĂ (Lugoj/ROMÂNIA): “din piciorul de lemn /al bunicului/ am cioplit fluiere ... ” (cf. Lemn de fluier). Aproape de aceeași linie, dar mai “nervos” laconic-esențială - doamna MARIANA ZAVATI GARDNER, Londra/ANGLIA): “Prezent din ce-a fost/Viitor din ce este/În orașul cu omizi/se stropesc chimicale” (cf. Orașul cu vise). „Idem” avântat, din
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
Pe care doar străbunii o mai știu/Prin veacuri roase/De erori banale” (cf. Așteptare). Sorescianism, original adaptat și puțin cinic, în viersuirile domnului LAURIAN LODOABĂ (Lugoj/ROMÂNIA): “din piciorul de lemn /al bunicului/ am cioplit fluiere ... ” (cf. Lemn de fluier). Aproape de aceeași linie, dar mai “nervos” laconic-esențială - doamna MARIANA ZAVATI GARDNER, Londra/ANGLIA): “Prezent din ce-a fost/Viitor din ce este/În orașul cu omizi/se stropesc chimicale” (cf. Orașul cu vise). „Idem” avântat, din banal în simbol - VIOREL
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
seară cu aplauze la scenă deschisă), a avut loc decernarea Trofeului de către Președintele juriului, scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu, unei tinere argeșence - Lupu Maia Mădălina (având vârstă de zece anișori) ce a impresionat în mod plăcut (printr-o interpretare de excepție la fluier, ocarina, tâlv, caval și nai) auditoriul și comisia de specialitate. Această mică prințesa a plaiului argeșan a venit îmbrăcată într-un splendid costum popular autentic (specific Văii Topologului): sort negru cu dantele, vestă cusuta cu fir de matase pe pânză
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
de Munții Negoiului), eleva în clasa a IV-a, membră permanentă a Școlii Populare de Arte din Pitești, Secțiunea „Nai” la clasa profesorului Ionuț Cîrstea (fost student al celebrului maestru Gheorghe Zamfir), isi pregătea măsuța cu cele cinci instrumente (nai, fluier, caval, ocarina, tâlv). Maia Mădălina Lupu a participat la numeroase festivaluri, concursuri, posturi de radio și televiziune, obținând premii importante, precum: În 2014, la Festivalul „Sus pe Argeș la Izvoare”, s-a clasat pe Locul I, secțiune „Nai pe grup
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
mării cu trilurile fermecate ce ieșeau din tuburile naiului. Vanul cel bătut de gânduri... ne răcorea fetele, iar Sârbă lu' Fanica Luca (cântată la la nai) ne încălzea sufletele. A fost un adevărat triumf instrumental, iar apoi ne-a delectat (fluier, caval, tâlv) cu Sârbă Cimpoierilor și câteva hore. Nu pot să închei acest portret muzica-literar fără să arăt că în „Grădină Raiului Folcloric” , alături de Maria Mădălina Lupu, au mai fost flori care bat cu suces la poarta afirmării, exp: Georgiana
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
valetul sau. Thomas Carlyle - Fiți fericiți! Prietenii dispar când sunteți nefericiți. autor anonim - Rușinea e o calitate de care n-au avut parte toți. Friedrich Schiller - Râul nu este decât umbră care pune în valoare lumină. Constantin Tsatsos - Cântecul din fluier e vânt organizat. Doru Popovici - O corabie nu acostează niciodată singură. Elenă Olariu - Uitați-vă în jurul dvs. și veți constată că mai mulți oameni lucrează pentru demolare decât pentru zidire, ca mai mulți oameni se află în slujba celui rău
CITATE MEMORABILE (115) de ION UNTARU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350381_a_351710]
-
stăteau în zare. Scriau poeții versuri sfinte De dor de țară și de-așezăminte. Veneau vitejii-n strai de sărbătoare Spre-a lămuri victorii viitoare. Și visul de iubire și de oameni Se înscria în fiecare primăvară În vers de fluier și baladă Și-n glas de doină și de faptă. Am fost aici și-n veci fom fi Strângând din soare aur și lumini.. Elena Trifan Referință Bibliografică: AM FOST AICI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1243
AM FOST AICI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350470_a_351799]
-
visează și azi legat cu funii Și spânzurat de Cerul în care s-a ascuns- Prin Apuseni detună din rădăcini gorunii, Toți mugurii din codri se-aud pleznind în plâns... Mă doare, ce mă doare? Nu mă-ntrebați acum, Un fluier își topește în mine întreg amarul, Îl judecă pe Iancu și-l spânzură postum- Ia de la mine, Doamne, plin de venin paharul... Iancule-Avram, cel viul, precum mereu ți-am zis, Mai treacă de la tine durerea și ne iartă- Mormântul de la
ROMÂNIA, DEOCAMDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349134_a_350463]
-
minutarul ceasului așezat pe masă la aproape fiecare opt-nouă cuvinte exprimate. La finalul expunerii, făcu înconjurul sălii cu privirea, oprind-o fugar pe chipul fiecărui polițist în parte. Întrebarea porni scurt, fără comandă, pe un ton destul de ridicat, ca șuieratul fluierului folosit în alergare: - De fapt, ce înțelegeți voi prin „situație operativă”? Ce presupune asta? Tăcere deplină. Se auzeau respirații grele și nimic altceva. Contrariat, căpitanul examină din nou chipurile subordonaților săi și privirea i se opri la agentul Brumă Cornel
D ALE POLIŢIEI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349171_a_350500]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > ARTĂ CULINARĂ HAIKU Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Artă culinară Haiku Eu în cântec pun Fluier de alun vechi, Zeamă de curechi. Lângă leuștean, Pun și marțipan iute, Cu doine multe. În farfurie, O melodie fină, Ulei, făină... Iar în slovă pic Și câte un stih ales, Special cules. Iar pe aragaz Vorbe la obraz, acre
ARTĂ CULINARĂ HAIKU de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349888_a_351217]
-
Acasa > Stihuri > Semne > FRUNZĂ STRĂINĂ Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Blândă și odihnitoare Lumina printr-o sită, Atâta de departe, Mai curge poleită Și-nchipuiri împarte Dezgolind sentimente Când fluierul zefirului Cu ritmuri dulci și lente Invită, ca-ntr-un dans, Clipa ce-o prinde-n loc Trecând în zbor,..așa ... Sclipind ca semn de foc. Toamna se-arată ca o chitară Si-n nostalgie lasă uimire Spre gândul în
FRUNZĂ STRĂINĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349945_a_351274]
-
mai bine m-ai fi făcut pom, salcâm de cruci pe la răspântii, sau mai bine m-ai fi făcut piatră să mă spele apele de izvor, sau pasărea cerului singurică ca să mă-nveți, Doamne, să zbor. m-ai fi făcut fluier sau doină pe la stâne vara de ciobani, harfă pentr-un nou Orfeu, să mă strecor, Doamne, prin ani. mi-ai risipit viața-n zadar, limane trecute sub seri pieriră, nu mi-ai dat, Doamne, în dar, decât răstigniri pe liră
LITANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349982_a_351311]
-
Dornei, cântă la vioară de 3 ani. Gabriel Rusu, în vârstă de 8 ani, cântă la vioară, de aproximativ 2 ani. Mircea Florin Cebanu, în vârstă de 13 ani, face parte din Orchestra Liceului „M. Berezovschi” de la Chișinău, cântă la fluier, flaut și nai, ultimul fiind și instrumentul lui preferat. A participat până în prezent la mai multe festivaluri și concursuri, obținând mai multe premii. Timp de câteva ore simțim că sufletele noastre se armonizează cu acordurile muzicii lor rafinate și înălțătoare
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Pe la noi prin sat”. Cântecul „Pădurice, brad înalt” este o confesiune în care autorul trăiește mulțumirea unei vieți patriarhale ce se desfășoară după un adevărat ritual: trezitul, spălatul pe față, ruga la icoane, plecatul cu turma la păscut, cântatul din fluier spre încântarea animalelor și a întregului sat, întorsul acasă, armonia cu familia, mulțumirea față de Dumnezeu, odihna: „Pădurice, brad înalt,/ Dimineața m-am sculat,/Eu pe față m-am spălat/Și la Domnul m-am rugat./ Fluierașul mi-am luat/Cu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
tradiționale florale și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier, ocarină, nai, cimpoi, vioară, contrabas, țambal, acordeon, trompetă, clarinet. Au un repertoriu de dansuri populare foarte bogat, de pe tot cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
ce-am fost Uneori sunt creangă în care-mi agăț visele: prea multe, ori prea puține, nici nu mai știu și mă-ntreb, mă tot întreb unde este copacul ce cânta sonatele clipelor din mine. Altădată am fost, am fost fluier: cântam doinele munților tineri și mi se arcuiau curcubeiele-n cântec. acum nu mai știu nu mai știu ce mai sunt... m-am prelins undeva în descântec. Acum pentru mine plâng norii, sau poate eu, nu mai știu mi-e
NU MAI ŞTIU... de LEONID IACOB în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344589_a_345918]
-
și promova tradițiile specifice zonei. Pe platoul de la Fâncel, din comuna Ibănești, pe malul apei Gurghiului, la poalele munților, într-un spațiu restrâns, unde susurul și limpezimea apei se împletesc cu glasul, prospețimea și răcoarea pădurii, clinchetul tălăngii cu glasul fluierului, unde lemnul pădurii are rezonanța cântecului, unde piatra a rodit în temelia caselor, unde harul izvorăște din seva copacilor și din piatra muntelui, au construit un sat alegoric ale cărui elemente esențiale sunt casa tradițională, specifică localităților ce fac parte
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
bota (bâtă), Dans bătrânesc, Dans bărbunc (fecioresc), Dans de fete (Căpâlna), Dans de Maramureș, Dans de codru. A participat la festivaluri în țară și în străinătate. Formația „Fluierașii” înființată în 1955, inițial a avut 35 de membri care cântau la fluiere mari și mici și au învățat cântecul pe munte, mergând cu oile la păscut. La ora actuală au rămas numai 12 copii și 9 adulți, printre care și domnul Frandeș Ioan care a cântat la fluier de la vârsta de 5
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
membri care cântau la fluiere mari și mici și au învățat cântecul pe munte, mergând cu oile la păscut. La ora actuală au rămas numai 12 copii și 9 adulți, printre care și domnul Frandeș Ioan care a cântat la fluier de la vârsta de 5 ani și face parte din prima generație de fluierași. Repertoriul lor este compus din cântece vechi, majoritatea doine și învârtite: „Doina Hodacului”, „Doina bicăștenilor”, „Doina lui Ghica de pe Grui”, „Învârtita lui Cula”, „Hodășeanca”, „A lui Zdup
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
nu te vei mai uita la o biată femeie măritată... Undeva departe, în noapte, se-auzi țipătul unui pescăruș străbătând ca o săgeată rece întunericul, acest țipăt desnădejduit le săgetă inimile ca un fior de gheață; apoi și mai înfiorător, fluierul unui tren de noapte despică întunericul, lăsând pentru câteva momente noaptea paralizată. -Nu se poate ca între noi să rămână doar o poveste, Corina! -Nu știu, Mihai, rămase răspunsul ei suspendat în tăcerea acelei nopți, poate soarta... Mihai o privi
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
trec drumul toate tristețile înfășurand pe fus - ochii în lacrimi poveste de iarnă - ghiocelul ascultă din olcuța de lut soare de iarnă - tot aurul lumii se mută în țurțuri gardul șubred - nepăsătoare zorelele il urcă până în vârf noapte la stână - fluierul bunicului cântând pentru nimeni Referință Bibliografică: Haiku / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1118, Anul IV, 22 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347541_a_348870]
-
mă fierbe vin Pe dealuri în boabe de aur Prietenul mă bea, am gust de pelin, Ascultând înserarea colorată de-un graur. Din rădăcini urc și-n boabe mă coc, Mă beau pe-ndelete în căni de lut Ciobanii doinind din fluiere de soc, Când eu fierb în butoaie tăcut... Prietenul sunt eu și mă sorb Din cupa mea de trup și gând, Încă se scrie poemul în orb Din care n-am plecat nicicând. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Sunt seva
SUNT SEVA POEMULUI MEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361805_a_363134]
-
entuziasm tinerii și vârstnicii locului. La aceste sărbători își etalau măiestria interpretării muzicale rapsozi populari localnici, care dădeau glas cu mare însuflețire și entuziasm celor mai îndrăgite și cunoscute jocuri populare cu instrumentele cele mai simple, o vioară sau un fluier,un țambal sau un contrabas.Mai trebuie menționat un fapt nu lipsit de importanță și anume că în aceste sărbători se etalau cu cea mai mare mândrie,cele mai frumoase costume naționale lucrate de fete sau neveste, ori moștenite din
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]