579 matches
-
metacrilatul de metil și alte olefine. Cesiul mai este folosit și în procedeul de obținere a acidului sulfuric, în timpul conversiei catalitice a dioxidului de sulf la trioxid de sulf. Totodată, cesiul metalic este folosit și la purificarea dioxidului de carbon. Fluorura de cesiu are utilizări în chimia organică , fiind o bază, sau ca sursă anhidră de ioni de fluorură. Adesea, sărurile de cesiu înlocuiesc sărurile de potasiu sau sodiu în sinteza organică. Caesiu-137 este un radioizotop comun al cesiului folosit ca
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
în timpul conversiei catalitice a dioxidului de sulf la trioxid de sulf. Totodată, cesiul metalic este folosit și la purificarea dioxidului de carbon. Fluorura de cesiu are utilizări în chimia organică , fiind o bază, sau ca sursă anhidră de ioni de fluorură. Adesea, sărurile de cesiu înlocuiesc sărurile de potasiu sau sodiu în sinteza organică. Caesiu-137 este un radioizotop comun al cesiului folosit ca sursă de raze gama în industrie. Acesta este avantajos datorită timpului de înjumătățire de aproximativ 30 de ani
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
ul (simbol - Kr) este un element chimic monoatomic din grupa gazelor nobile, perioada a 4-a, care ocupă poziția 36 în tabelul periodic al elementelor. Este un element nereactiv, ca și celelalte gaze nobile, formând un singur compus cunoscut, Fluorura de kripton (KrF). Este un gaz rar, existând în atmosferă, o parte la 670 000. Se obține din distilarea fracționată a aerului lichid, și în stare pură este inodor și incolor. Este ultilizat la tuburile fluorescente și la lumina stroboscopică
Kripton () [Corola-website/Science/304519_a_305848]
-
compus al unui gaz nobil cunoscut vreodată, "hexafluoroplatinatul de xenon". Începând de atunci, o multitudine de compuși ai xenonului au fost descoperiți, împreună cu câțiva compuși de argon, krypton și radon, incluzând fluorohidrura de argon (HArF), difluorura de krypton (KrF) și fluorura de radon (RnF). În 1971, mai mult de 80 de compuși ai xenonului erau deja descoperiți. Xenonul are număr atomic egal cu 54, asta însemnând că conține 54 de protoni. La temperatură și presiune normală, xenonul gazos are densitatea egală
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
de heliu adăugată amestecului. Primul laser cu excimer folosea un dimer de xenon (Xe) stimulat de un grupaj de electroni ce produc o emisie stimulată a unor raze ultraviolete de lungime de undă de 176 nm. Clorura de xenon și fluorura de xenon au fost folosite, de asemenea, în lasere cu excimeri (sau, mai actual, în lasere cu "exciplex"). Laserele cu excimeri conținători de clorură de xenon au fost întrebuințați, de exemplu, în dermatologie. Xenonul a fost utilizat ca un anestezic
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
număr cuprins între 4 și 8 de lentile din sticlă sau din metacrilat, cu un diametru de 120 mm sau mai mare, dar fără a depăși 180 mm, fiecare lentilă fiind acoperită pe una din fețe cu un strat de fluorură de magneziu, pentru utilizare în fabricarea proiectoarelor video /a) ex 9002 11 00 50 Ansamblu de lentile având o distanță focală de 25 mm sau mai mare, dar 0 fără să depășească 150 mm, constând din lentile realizate din sticlă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
electrodului selectiv la ioni din soluția analizată, măsurat în raport cu electrodul de referință; E0 = potențialul standard al senzorului; S = panta electrodului selectiv la ioni (factorul lui Nernst). La 25° C, panta teoretică este egală cu 59,2 mV; aF = activitatea ionilor fluorurii în soluția analizată. 2. APARATURA 2.1. Electrod cu membrană de cristal selectiv la ionii de fluorură. 2.2. Electrod de referință (calomel sau Ag/AgCl). 2.3. Milivoltmetru (pH-metru cu scală extinsă în milivolți), cu o precizie de 0
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
S = panta electrodului selectiv la ioni (factorul lui Nernst). La 25° C, panta teoretică este egală cu 59,2 mV; aF = activitatea ionilor fluorurii în soluția analizată. 2. APARATURA 2.1. Electrod cu membrană de cristal selectiv la ionii de fluorură. 2.2. Electrod de referință (calomel sau Ag/AgCl). 2.3. Milivoltmetru (pH-metru cu scală extinsă în milivolți), cu o precizie de 0,1 mV. 2.4. Agitator magnetic cu placă izolatoare pentru a proteja soluția analizată de căldura degajată
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
în microlitri sau orice pipete echivalente). 3. REACTIVI 3.1. Adaos de soluție de fluoruri 1 g/l. Se utilizează soluție standard de calitate comercială 1 g/l. Această soluție poate fi preparată prin dizolvarea a 2,210 g de fluorură de sodiu (uscată la 105șC trei sau patru ore) în apă distilată. Se completează până la un litru cu apă distilată. Soluția se păstrează în flacoane de plastic. 3.2. Sunt preparate, prin diluarea soluției adăugate cu apă distilată, soluții standard
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
indicator este stabil (stabilitatea este atinsă când potențialul variază nu cu mai mult de 0,2 - 0,3 mV/trei minute), se citește volumul potențialului în mV. 4.2. Metoda adăugărilor cunoscute Se adaugă un volum cunoscut de soluție de fluorură standard, agitând continuu, mediului analizat utilizând o pipetă de precizie. Când acul indicator este stabil, se citește valoarea potențialului în mV. Concentrația soluției standard adăugate este selectat după cum urmează: (a) se dublează sau se triplează concentrația de fluorură în mediul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
soluție de fluorură standard, agitând continuu, mediului analizat utilizând o pipetă de precizie. Când acul indicator este stabil, se citește valoarea potențialului în mV. Concentrația soluției standard adăugate este selectat după cum urmează: (a) se dublează sau se triplează concentrația de fluorură în mediul analizat; (b) volumul mediului analizat trebuie să rămână, practic, constant (o creștere în volum de 1% sau mai puțin). (Condiția de la litera (b) facilitează calculele, vezi punctul 5). Concentrația aproximativă a mediului analizat este citită pe curba de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
trebuie să rămână, practic, constant (o creștere în volum de 1% sau mai puțin). (Condiția de la litera (b) facilitează calculele, vezi punctul 5). Concentrația aproximativă a mediului analizat este citită pe curba de calibrare în scala logaritmică cu soluțiile de fluorură standard cu titrurile de 0,1, 0,2, 0,5, 1,0, 2,0 mg/l. Notă: Se diluează proba când concentrația aproximativă a mediului de analiză este în afara intervalului soluțiilor standard. Exemplu: Când concentrația aproximativă a mediului de analiză
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
a realiza aceasta, se utilizează pipeta corespunzătoare pentru adăugarea, de exemplu, a 0,20 ml (=1%) de soluție standard, conținând 25 mg/l F- sau 0,050 ml de soluție standard cu 100 mg/l F-. 5. CALCULE Conținutul de fluorură din mediul analizat, exprimat în mg/l, este obținut din formula următoare: CF = concentrația de fluorură în mediul analizat (mg/l); Ca = concentrația de fluorură adăugată (mg/l) mediului analizat (Va); Va = volumul soluției înaintea adăugării (ml); V0 = volumul de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
de soluție standard, conținând 25 mg/l F- sau 0,050 ml de soluție standard cu 100 mg/l F-. 5. CALCULE Conținutul de fluorură din mediul analizat, exprimat în mg/l, este obținut din formula următoare: CF = concentrația de fluorură în mediul analizat (mg/l); Ca = concentrația de fluorură adăugată (mg/l) mediului analizat (Va); Va = volumul soluției înaintea adăugării (ml); V0 = volumul de soluție după adăugare; E = diferența între potențialele E1 și E2 obținute la punctul 4.1 și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
0,050 ml de soluție standard cu 100 mg/l F-. 5. CALCULE Conținutul de fluorură din mediul analizat, exprimat în mg/l, este obținut din formula următoare: CF = concentrația de fluorură în mediul analizat (mg/l); Ca = concentrația de fluorură adăugată (mg/l) mediului analizat (Va); Va = volumul soluției înaintea adăugării (ml); V0 = volumul de soluție după adăugare; E = diferența între potențialele E1 și E2 obținute la punctul 4.1 și 4.2 (mV); S = panta electrodului în soluția de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
obținerea apei oxigenate (HO). Dacă se dizolvă oxidul de bariu (BaO) în apă, se obține o bază tare, hidroxidul de bariu (Ba(OH)), care este utilizată pentru identificarea ionilor carbonat (-CO). Cu halogenii bariu formează combinații de tipul BaX. Cu excepția fluorurii de bariu (BaF), ce cristalizează în structura fluorurii, celelalte cristalizează în structura cloruriii de plumb (PbCl). Fluorura de bariu (BaF) are o suprafață transparentă mare, fiind folosită în industria optică; clorura de bariu (BaCl), toxică și ușor solubilă, este folosită
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
de bariu (BaO) în apă, se obține o bază tare, hidroxidul de bariu (Ba(OH)), care este utilizată pentru identificarea ionilor carbonat (-CO). Cu halogenii bariu formează combinații de tipul BaX. Cu excepția fluorurii de bariu (BaF), ce cristalizează în structura fluorurii, celelalte cristalizează în structura cloruriii de plumb (PbCl). Fluorura de bariu (BaF) are o suprafață transparentă mare, fiind folosită în industria optică; clorura de bariu (BaCl), toxică și ușor solubilă, este folosită ca materie primă pentru obținerea altor combinații ale
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
tare, hidroxidul de bariu (Ba(OH)), care este utilizată pentru identificarea ionilor carbonat (-CO). Cu halogenii bariu formează combinații de tipul BaX. Cu excepția fluorurii de bariu (BaF), ce cristalizează în structura fluorurii, celelalte cristalizează în structura cloruriii de plumb (PbCl). Fluorura de bariu (BaF) are o suprafață transparentă mare, fiind folosită în industria optică; clorura de bariu (BaCl), toxică și ușor solubilă, este folosită ca materie primă pentru obținerea altor combinații ale bariului, ca agent de precipitare a sulfaților, în identificarea
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
foarte mare la combinarea cu alte elemente. Până în 1962 se credea că toate gazele nobile sunt inerte din punct de vedere chimic. În august 2000 s-a creat primul compus al argonului, expunând o mostră de argon înghețat, care conținea fluorură de hidrogen, la raze ultraviolete. S-a obținut hidro-fluorură de argon (HArF) un compus stabil până la temperatura de 40 K (-233 °C). Argonul reprezintă 0,934% din punct de vedere al volumului și 1,29% din punct de vedere a
Argon () [Corola-website/Science/304440_a_305769]
-
economie, NASA a oprit construcția oglinzii Kodak. A modificat data lansării ca fiind octombrie 1984. Oglinda a fost terminată la sfârșitul anului 1981 prin adăugarea unui strat reflector de aluminiu subțire de 75 nm și a unui strat protector de fluorură de magneziu de 25 nm. Totuși, au existat voci care își exprimau îndoiala privind competența firmei Perkin-Elmer de a lucra în acest important proiect (OTA), în care s-au investit mulți bani, programul fiind foarte încărcat. Ca urmare a întârzierilor
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
în apă. Procesele mai noi folosesc extracția lichidă a fluorurilor din soluții apoase prin solvenți organici, cum ar fi ciclohexanona. Fluorurile complexe de niobiu și tantal sunt extrase separat din solventul organic cu apă și ori precipitate prin adăugarea de fluorura de potasiu pentru a produce un compus de fluorura de potasiu, ori cu amoniac că pentoxid: Urmat de: Mai multe metode sunt folosite pentru reducerea în formă de metal a niobiului. Electroliza unui amestec topit de K<nowiki>[</nowiki>NbOF
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
fluorurilor din soluții apoase prin solvenți organici, cum ar fi ciclohexanona. Fluorurile complexe de niobiu și tantal sunt extrase separat din solventul organic cu apă și ori precipitate prin adăugarea de fluorura de potasiu pentru a produce un compus de fluorura de potasiu, ori cu amoniac că pentoxid: Urmat de: Mai multe metode sunt folosite pentru reducerea în formă de metal a niobiului. Electroliza unui amestec topit de K<nowiki>[</nowiki>NbOF<nowiki>]</nowiki> și clorura de sodiu este unul; celălalt
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
ori cu amoniac că pentoxid: Urmat de: Mai multe metode sunt folosite pentru reducerea în formă de metal a niobiului. Electroliza unui amestec topit de K<nowiki>[</nowiki>NbOF<nowiki>]</nowiki> și clorura de sodiu este unul; celălalt este reducere fluorurii cu sodiu. Niobiul, având o puritate relativ foarte mare, este obținut astfel. În producția pe scară largă este folosită reducerea NbO cu hidrogen sau carbon. În procesul ce include reacția aluminotermică, un amestec de oxid de fier și oxid de
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
o pondere de 9 - 26 %, metanul, cu o pondere de 4 - 9 % și ozonul, cu o pondere de 3 - 7 %. citat de Alte gaze care produc efect de seră, însă cu ponderi mici, sunt protoxidul de azot hidrofluorocarburile, perfluorocarburile și fluorura de sulf. Cantitatea de vapori de apă din atmosferă depinde exclusiv de termodinamica atmosferei. Cantitatea de vapori de apă pe care o poate conține aerul este în funcție de presiunea de saturație, care, la rândul ei, depinde de temperatură. Presiunea de saturație
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
seră. Efectul de seră global al ozonului este greu de estimat exact, ultimele rapoarte ale IPCC estimează acest efect la cca. 25 % din efectul dioxidului de carbon. Alte gaze care produc efect de seră: protoxidul de azot, hidrofluorocarburile, perfluorocarburile și fluorura de sulf. Vulcanismul este un factor a cărui importanță a fost subestimată până recent. Vulcanismul contribuie la încălzirea globală în două moduri: Se consideră că efectul vulcanilor în perioada preindustrială (înainte de 1850) a fost de încălzire, dar după, efectul a
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]