1,669 matches
-
slab Moașa, pe care și-l ascundea cu grijă. Se temea să nu roșească în public. Eu i-am descoperit întâmplător secretul, răsfoind un volum de psihiatrie pe care-l găsisem la Dinu, de unde am aflat că există chiar o fobie de acest fel, numită ereutofobie. Am vrut să mă conving și m-am convins. Dacă îi făceam din senin un compliment Moașei, în public, reacția ei era imediată. Obrajii începeau să-i ardă, în vreme ce ochii îi străluceau de furie. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
învechită, prăfuită, iar eu aș vrea ceva nou, ieșit din comun, scandalos. De pildă, să mi se înmâneze premiul chiar aici pe marginea piscinei. Să se aducă un cordon de polițiști care să mă apere de aglomerație, căci am această fobie, iertați-mă, și n-aș vrea să fac o figură neplăcută chiar în timpul ceremoniei. Mai bine amânăm puțin. Am auzit că în Danemarca la înmormântarea regelui au fost mobilizați toți polițiștii din țară și tot n-au ajuns, s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cârpe între bocanci și pielea jupuită. La Belle Arte pierdusem un examen numai fiindcă mă încăpățânasem să pretind că orice sculptor ar trebui să sufere de agalmatoremafobie, adică de teama că statuile vor vorbi. Întâlnisem acest cuvânt complicat pe lista fobiilor, îmi plăcuse cum suna și mă străduisem să-l învăț. Susțineam că eu aș fi ales candidații la Belle Arte întrebându-i un singur lucru, ce părere au despre agalmatoremafobie. Celor care ar fi considerat-o o boală, le-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
vorbă cu eternitatea” și denunță „încercările unui autor român cu pretenții de expresionist” (probabil Blaga...), care au reușit doar „să compromită genul față de public”, silind spectatorii să se întoarcă - spre bucuria tradiționaliștilor - la „piesele de succes în masă”. Protestînd față de fobia care se resimte în privința noutății „întreprinderilor teatrale” și a „inconștienței” publicului, Tavernier respinge calificările infamante (creatorii artei noi „nu sînt monștri apocaliptici”) și propovăduiește nașterea „noii religii” artistice regeneratoare: „Și dacă nimeni nu va auzi și moloch va continua să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
minoră”. Pînă la un punct, neo-păgînismul bizantinizant - în cheie expresionist-folclorică - al lui Lucian Blaga indică aceeași nevoie de recuperare sau de inventare a unei tradiții locale anonime și creatoare, aceeași respingere a complexului periferic, mimetic și a raționalismului scientist, aceeași fobie a Istoriei, aceeași nevoie compensatorie a cuceririi unei identități „absolute”, perene. Ideea - generatoare de complexe - a discontinuității noastre istorice și a precarității tradiției noastre culte premoderne este, de altfel, una dintre obsesiile identitare majore ale interbelicului românesc: ea apare la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cronici ale mizantropului”. În „Sinuciderea” (apărută pentru prima dată în Adevărul literar și artistic, 1937) este tratat pe o pagină, în maniera burlescului urmuzian, „subiectul din Ion al lui Rebreanu”. „Foarte urmuziană” (și „ionesciană” în același timp) e considerată și „Fobia zgomotului” (idem, 1938). Cele mai „concludente” exemple de „abstracționism” sînt identificate însă în teatrul călinescian, mai precis în Napoleon și Sfînta Elena și, respectiv, Despre mînie. Pe alte coordonate, observațiile despre „Sinuciderea” vor fi reluate, mai tîrziu, și în Arca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Doar... Doar... OK, bine. Mi-e frică de mor. Mi-e teamă să zbor cu avionul. N-am spus nimănui niciodată că mi-e frică să zbor cu avionul. Mi-a fost jenă. Nu vreau să spun că am o fobie sau ceva de genul ăsta. Nu e vorba că n-aș fi În stare să mă urc Într-un avion. Doar că... dacă aș avea de ales, aș prefera să rămîn la sol. Nu mi-a fost frică niciodată. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și de locuri. Bunicii noștri erau în stare să trăiască în aceeași casă de când se nășteau până în ziua când mureau. Și munceau cincizeci de ani în aceeași întreprindere. Chiar și cei de vârsta mea încă mai suferă de această ciudată fobie de a se mișca, de a se muta din casă, de a schimba orașul. Dar tineretul de azi, nu. Tinerii sunt dinamici, plini de viață și nu se leagă de nimic. Dacă nu le place un serviciu, îl lasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mă lași însărcinată, că te omor! - Țușca, suntem căsătoriți de doi ani. Am trecut și prin lagăr, începem o viață nouă... - Auuuuu! M-ai lăsat gravidă! Ai jurat că nu mă lași până când nu vreau și eu. Știi că am fobie de durere și nu suport gândul că voi trece prin durerile facerii. Nu acum, nu acum! - Stai, nu panică. Poate nu s-a întâmplat nimic, nu mi s-a părut să fi fost diferit... - Mi s-a părut că nu
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
o amenințare reală și mulți oameni au sentimentul că sînt pur și simplu devorați. Văzînd acest animal social materializat, mișcător, grohăitor, unii indivizi schițează o mișcare de recul înainte de a i se abandona cu totul, iar alții resimt o adevărată fobie. Toate aceste reacții atestă puterea mulțimii, rezonanțele ei psihice și prin ele, efectele prezumate pe care i le atribuim. Maupassant le-a descris admirabil, cu o precizie pe care puțini savanți au egalat-o: "De altfel, scria el, mai există
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
l-a îngrozit pe Freud la fel de mult ca pe noi. I-a trezit aceleași temeri pe care i le trezise odinioară lui Le Bon, dacă vă amintiți: Această teamă de mulțimi, scrie Marthe Robert, pe care o putem cataloga drept fobie fără a silui prea mult cuvintele, l-a însoțit dintotdeauna pe Freud, care mereu a încercat și în mod cît se poate de curios să o explice printr-o analogie care ulterior îi va furniza tema eseurilor sale de sociologie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
poporul se află pe picior de egalitate cu străfundurile psihicului. Între el și inconștientul uman există relații de conivență, de complicitate aproape, care pun în pericol cele mai înalte valori ale conștiinței și achizițiile individualității"343. Oricare ar fi motivele fobiei resimțite de Freud, eseul menționat expune în mod incontestabil o nouă poziție științifică. Din perspectiva psihologiei mulțimilor, ea se detașează cu claritate. Le Bon se mulțumise să le descrie; Tarde să le analizeze, să spună ce anume sînt. În scrierea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Tantra este un punct de excitație și de recepție a energiilor și senzațiilor sexuale. Aceast... chakr... este responsabil... de semnalizarea apropierii unei persoane f...r... a o vedea, iar un câmp CS cu valori sc...zute poate duce la angoase, fobii, complexe de inferioritate și chiar infecții. Blocarea ei determin... impotenta, vaginismul, bolile renale și ale vezicii urinare. Tot de ea depinde și practicarea cu pl...cere a actului sexual și relaxarea, ea controlând practic calitatea relațiilor noastre. La femei, se
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
profitului trăiește în plină complicitate cu trista stupiditate a dorințelor individuale. Flatarea instinctelor joase (prin refuzul conceptului de ierarhie și competență) prin cultura divertismentului erodează temeliile virtuților cetățenești (sau politice). Consumerismul este, de la un punct încolo, răspunsul dat anxietăților și fobiilor fundamentale ale subiectului uman și, în primul rând, un mod de a manipula frica de moarte. Socialismul creștin - așa cum îl propune Ruskin - nu se mărginește să clădească un for democratic menit să consoleze proletariatul pauper. Socialismul nu se poate lipsi
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ne putem întreba dacă nu cumva asemenea tentații nu pândesc și cea mai „personistă” poezie, în care acumulării lacome de ipostaze i se substituie convenția propriei „persoane” a autorului. Ar fi poate mai just să ne limităm la a explica „fobia” aceasta față de eul propriu (corelată, firesc, cu opțiunea pentru pura subiectivitate ce are ca patrie limbajul și visul) prin repulsia provocată de textele propagandistice din deceniul anterior, din care transpar cu claritate nu atât implicațiile negative ale tranzitivității, cât pericolul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și stinghiile de fier. O răzmeriță nu-i lucru ușor pentru negustor, poți pierde tot și poți câștiga vânzând unele lucruri scump, când lipsesc. În timp ce Saferian trecea prin aceste neliniști și nostalgii, Suflețel suferi și el un atac acut de fobie. Frica era starea lui normală de la o vreme, dar de data asta se părea a fi un șoc mai grav. Suflețel ieșise de două-trei ori în oraș, mai ales spre a face curtea sa lui Pomponescu, apoi deodată se auzi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
colegilor de serviciu, frica de a nu fi apreciați sau frica de singurătate 36 ș.a.m.d. este o emoție firească pentru fiecare dintre noi. Însă peste aceste limite (ale unei funcționări normale și protective), aceste temeri se transformă în fobii. Există, prin urmare, și temeri disproporționate, decalate, paralizante, care sunt dacă nu distructive, periculoase, atunci inutile. Fobia constituie un exces de frică, o frică intensă și prelungită. Ea este "o istorie a angoasei, adică un sentiment de insecuritate incontrolabil, care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este o emoție firească pentru fiecare dintre noi. Însă peste aceste limite (ale unei funcționări normale și protective), aceste temeri se transformă în fobii. Există, prin urmare, și temeri disproporționate, decalate, paralizante, care sunt dacă nu distructive, periculoase, atunci inutile. Fobia constituie un exces de frică, o frică intensă și prelungită. Ea este "o istorie a angoasei, adică un sentiment de insecuritate incontrolabil, care se traduce printr-o focalizare maniacă pe o amenințare" (Braud, 2008, p. 114). Caracterizate prin apariția unor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe o amenințare" (Braud, 2008, p. 114). Caracterizate prin apariția unor temeri foarte intense, legate de situații considerate fără pericol major de către indivizi aparținând aceleași culturi și care mai departe obligă persoana în cauză să evite ceea ce îi produce teamă, fobiile sunt maladii psihologice (foarte) des întâlnite (aproximativ 12% din populație). Cele mai frecvente fobii se pot încadra în: fobii specifice (de animale și elemente naturale), agorafobia, fobii sociale (Lelord, André, 2003, pp. 254-255)37. Fricile normale ne ascultă simțurile; ele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
legate de situații considerate fără pericol major de către indivizi aparținând aceleași culturi și care mai departe obligă persoana în cauză să evite ceea ce îi produce teamă, fobiile sunt maladii psihologice (foarte) des întâlnite (aproximativ 12% din populație). Cele mai frecvente fobii se pot încadra în: fobii specifice (de animale și elemente naturale), agorafobia, fobii sociale (Lelord, André, 2003, pp. 254-255)37. Fricile normale ne ascultă simțurile; ele fac totul pentru a ne asigura protecția. Cine trăiește însă cu teamă intensă și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pericol major de către indivizi aparținând aceleași culturi și care mai departe obligă persoana în cauză să evite ceea ce îi produce teamă, fobiile sunt maladii psihologice (foarte) des întâlnite (aproximativ 12% din populație). Cele mai frecvente fobii se pot încadra în: fobii specifice (de animale și elemente naturale), agorafobia, fobii sociale (Lelord, André, 2003, pp. 254-255)37. Fricile normale ne ascultă simțurile; ele fac totul pentru a ne asigura protecția. Cine trăiește însă cu teamă intensă și prelungită, nu trăiește deloc. Este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care mai departe obligă persoana în cauză să evite ceea ce îi produce teamă, fobiile sunt maladii psihologice (foarte) des întâlnite (aproximativ 12% din populație). Cele mai frecvente fobii se pot încadra în: fobii specifice (de animale și elemente naturale), agorafobia, fobii sociale (Lelord, André, 2003, pp. 254-255)37. Fricile normale ne ascultă simțurile; ele fac totul pentru a ne asigura protecția. Cine trăiește însă cu teamă intensă și prelungită, nu trăiește deloc. Este mort. El este sclavul temerii sale. Viața lui
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
rămas singur sau se simte singur "omul începe să simtă o senzație ciudată, vecină cu nebunia", constată Osho (2003, p. 89). 37 Pentru că în acest capitol ne interesează, în mod deosebit, implicațiile stărilor emoțional-afective în relațiile interumane, reținem faptul că fobia socială este "o frică persistentă și irațională în fața unei situații sociale: frica de a fi observat, de a se simți ridicol, de a nu se face de râs" etc. Persoanele care suferă de acest tip de fobie se tem ca
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reținem faptul că fobia socială este "o frică persistentă și irațională în fața unei situații sociale: frica de a fi observat, de a se simți ridicol, de a nu se face de râs" etc. Persoanele care suferă de acest tip de fobie se tem ca alții să nu observe problema lor și o disimulează în spatele unor raționamente mai mult sau mai puțin credibile (Filiozat, 2006b, p. 101). 38 Cum vom vedea în continuare, teama, mânia, gelozia, ura sunt forme de energie. Toate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mod continuu pe Stavrache, o scrisoare vine în sfârșit pentru a-l liniști, cineva îi scrie că sublocotenentul Iancu Georgescu a murit în război. Și totuși, în curând chinurile îndoielii îl cuprind din nou pe hangiu care cade în aceleași fobii halucinatorii ca și Zibal. Autorul introduce acum un element psihic pe care îl va trata și în mod separat: percepția obscură a nevăzutului, presimțirea. Intrăm aproape în domeniul misticiei. Cu toate documentele, Stavrache simte că popa trăiește. Și într-adevăr
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]