8,564 matches
-
Ludovic al XIV-lea avea un frate geamăn. Pe cel ce va purta Masca de Fier, desigur. El se numește Philippe și - ajutat și incitat de Aramis - va încerca să își înlocuiască fratele pe tron. Finalul - din istorie sau din folclor, nu are importanță - e, desigur, cunoscut. Narațiunea este obligată să îl respecte. Contează însă pașii metaforico-simbolici ai acestei inițieri multiple și multiplu eșuate. Reductibili, în hățișul întîmplărilor - în aparență, secundare - evident, la trei. Într-o primă etapă, Aramis îi arată
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
moldovean care, într-o viață prea scurtă de numai 38 de ani, a desfășurat o bogată activitate științifică. Ofițer prin pregătire și profesiune, e efectiv acaparat de preocupările în domeniul folcloristicii și ale etnografiei, publicînd multe și variate culegeri de folclor, fiind bine apreciate în epocă (de Sadoveanu, Iorga și, mai ales, de Ion Bianu, factotum la Academia Română, care i-a înlesnit lui Pamfile publicarea culegerilor sale de către chiar acest cel mai înalt for științific al țării). Aceasta deși culegerile sale
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
învățate Istoria folcloristicii românești (1974), luînd în discuție cele trei volume ale lui Pamfile, aprecia: "Monografiile se mențin constant în zona descriptivă, fără încercări de filiații, iar partea comparativă e cu totul firavă, redusă la ceea ce ofereau revistele franceze de folclor și la prea puținele traduceri în franceză. Legendele ocupă în schimb un loc întins. Pamfile le-a reprodus fără abreviere, adesea chiar variante similare, parcă numai cu grija ca paginile să sporească dimensiunile la volum... Lucrările lui rămîn numai o
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
Îmi aduc aminte că filosoful C. Rădulescu-Motru reproșa filosofiei lui Blaga (în memoriile sale postume, intitulate Revizuiri și adăugiri) că în loc să științifizeze opera sa, a coborît-o într-o "metafizică ieșită din interpretarea descîntecelor băbești" și "în divagațiile mitologice păstrate prin folclor". Din perspectiva scientistului Rădulescu-Motru un asemenea reproș e, poate, valabil. Dar Blaga, într-o anumită secțiune a operei sale (cu deosebire în Trilogia culturii), s-a folosit și de mitologia populară, așa cum se dezvăluie ea prin folclor. Așadar, iată că
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
mitologice păstrate prin folclor". Din perspectiva scientistului Rădulescu-Motru un asemenea reproș e, poate, valabil. Dar Blaga, într-o anumită secțiune a operei sale (cu deosebire în Trilogia culturii), s-a folosit și de mitologia populară, așa cum se dezvăluie ea prin folclor. Așadar, iată că eresurile mitologiei populare au interesat și un filosof român de incontestabilă profunditate a cugetării. Și n-are sens să intepretăm aceste credințe populare, cele mai multe într-adevăr eresuri de-a binelea, prin filtrul științei de azi sau de dinaintea
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
impudic de a-și disimula lipsa de legitimitate. Ceaușescu a produs un hibrid monstruos prin altoirea ideologiei internaționaliste pe un naționalism exacerbat, primitiv, aidoma unui Golem. Totalmente lipsiți de scrupule, uneltele dictaturii au preluat cîntecele patriotice modificîndu-le textele, au ajustat folclorul, au pus la contribuție arhivele istorice și vestigiile arheologice pentru a înjgheba un trecut fals, util propagandei. Un trecut tot atît de ireal, ca și viitorul pe care-l promiteau și tocmai din această pricină reprezentînd o cursă pentru naivii
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
regățeni se discută doar prin bancuri (arhiva.gds); "altcineva i-a învinuit pe "regățeni", și mai ales pe bucureșteni, că nu simt pulsul real din Ardeal" (arhiva on-line Monitorul) etc. Cuvîntul e folosit și ca adjectiv ("expresii neaoșe luate din folclorul contemporan regățean" (Curierul românesc 4, 1997, 10). O analiză mai atentă a uzului actual ar putea stabili în ce măsură polemicile interregionale au identificat regățeanul (din cauza Capitalei) în primul rînd cu munteanul și mai ales cu bucureșteanul (deși un mic dicționar român-englez
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
numai despre laboratorul său de creație dar și despre intimitățile școlii monografice, felul cum se organziau și se realizau cercetările, dar și despre epocă și generația intelectuală a marelui sociolog. Să notez mai întîi dezvăluirile despre cercetările în materie de folclor muzical ale lui Constantin Brăiloiu, care, fără a se integra defel în echipă, își ducea munca de unul singur (sau însoțit de Harry Brauner) în perioadele și în satele în care se desfășura monografierea, creind o arhivă de folclor muzical
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
de folclor muzical ale lui Constantin Brăiloiu, care, fără a se integra defel în echipă, își ducea munca de unul singur (sau însoțit de Harry Brauner) în perioadele și în satele în care se desfășura monografierea, creind o arhivă de folclor muzical, înregistrată pe suluri de ceară, publicînd mai tîrziu, în exil, din ceea ce adunase mai înainte, cartea La vie musicale d'un village. Tot așa, de unul singur, lucra în cadrul echipelor monografice celebrul în epocă prof. dr. Francisc Rainer care
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
de liber profesioniști. Această placă despre liceele de muzică o știu dinainte de '90. Era difuzată însă mai cu discreție, sub forma unui cîntec de jale: La liceele de muzică, se ia Bac-ul mai ușor�. Ca și alte doine din folclorul de cancelarii și de pe culoarele Ministerului Învățămîntului aceasta avea ca temă capra vecinului. Cît era de adevărată această poveste se putea constata din ridicatul procentaj de admiși la alte facultăți decît la Conservator ale absolvenților de la liceele de muzică. După
Cultura și munca micilor "lăutari" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16122_a_17447]
-
care acestea sînt cărți deja editate, în general le menționează doar, ori nici atît - exemplul lui Tudoran/ Todoran din Gherla lui Paul Goma, al detaliilor anchetării Adrianei Georgescu de către Nicolski etc. Soluția preferată de autoare este privilegierea mărturiilor orale, a folclorului de închisoare, a "formulelor" sub care ajunge să se păstreze amintirea cîte unui gardian, medic sau anchetator. Un asasin ce-și mărturisește crima după 50 de ani pentru ca soția victimei sale să-și poată în sfîrșit dovedi, sub un alt
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
lansează în lungi explicații menite a-i justifica, în fiecare caz, atitudinea. Tabloul se amplifică astfel, înglobînd alte și alte personaje, cu digresiuni despre lucrările de mică sau mare amploare ale celui ce spune eu, cu unele pasaje delicioase de folclor citadin: "ciudata figură a Iașilor", Giorge Pascu, se încaieră pe stradă cu slavistul I. Bărbulescu și strigă "Săriți că mă omoară!" - la care Păstorel Teodoreanu: "Nu mă bag, nu mă amestec, autonomia universitară!" etc. Partea cea mai interesantă rămîne relatarea
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
de fete“), opere comice, opere populare, muzică pentru balet și coruri, poeme simfonice și muzică de teatru și film. A fost președinte al Asociației Corurilor și Fanfarelor Române din Banat. Prin activitatea sa, a continuat tradițiile de valorificare superioară a folclorului bănățean, începute de înaintașii săi. Biserica Ortodoxă Română 12 aprilie - Sf. Mc. Sava de la Buzău; Cuv. Vasile Mărturisitorul; Sf. Antuza (Pomenirea Morților); 13 aprilie - Duminica a V-a din Post (a Cuvioasei Maria Egipteanca). Sf. Sfințit Mc. Artemon, Cvintilian și
Agenda2003-15-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280895_a_282224]
-
muzicii românești. Biletele au prețuri de 150 000 lei și 250 000 lei și se pot cumpăra din Piața Victoriei (în fața restaurantului McDonald’s) sau se pot comanda la telefon 0723 121 656. SIMONA POPOVICI Aniversarea Ansamblului „Zora“ l Gala folclorului sârbesc În 1903, tinerii sârbi din Timișoara care studiau la Viena au înființat „Zora“ în capitala Austriei. Între războaiele mondiale, „Zora“ a activat ca societate culturală în Mehala. După desființarea, în 1969, a ansamblului profesionist sârbesc, începe în 1971, reconstrucția
Agenda2003-17-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280944_a_282273]
-
clujeni. În 30 mai, ora 20, în Domul romano-catolic va susține un recital conf. univ. Ursula Philippi (Cluj), iar în 1 iunie, ora 20, tot acolo, va concerta prof. univ. dr. Felician Roșca. I. S. Festival Național Studențesc l De folclor Sub egida Ministerului Educației și Cercetării, Casa de Cultură a Studenților din Timișoara în colaborare cu Agenția Socială a Studenților și Consiliul Local Timișoara organizează, în zilele de 23-25 mai, prima ediție a Festivalului Național Studențesc de Folclor al Minorităților
Agenda2003-21-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281042_a_282371]
-
l De folclor Sub egida Ministerului Educației și Cercetării, Casa de Cultură a Studenților din Timișoara în colaborare cu Agenția Socială a Studenților și Consiliul Local Timișoara organizează, în zilele de 23-25 mai, prima ediție a Festivalului Național Studențesc de Folclor al Minorităților. Manifestarea va reuni formații de cântece și dansuri populare din mai multe centre universitare ale țării - Brașov, Cluj, Iași, Târgu-Mureș și Timișoara, care vor oferi un program multicultural. Spectacolele se vor desfășura în 23 și 24 mai cu
Agenda2003-21-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281042_a_282371]
-
Grigore Vieru. Cu un fond muzical bine ales, recitalul poate fi audiat și pe CD-ul omonim, care va fi oferit gratuit tuturor spectatorilor acestei reprezentații. S. P. Sărbătoarea cehilor l La a opta ediție A opta ediție a Festivalului Folclorului Ceh, care se va desfășura în zilele de 24 și 25 mai în localitățile Berzeasca și Liubcova, se deschide astăzi, de la ora 15, cu o paradă a portului popular ceh, la care vor participa și se vor prezenta formațiile din
Agenda2003-21-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281042_a_282371]
-
Locurile pentru concert se pot reține la tel. 229 934. Prietenii Clubului 30 își pot face încălzirea sâmbătă, 25 ianuarie, de la ora 22, la „Oldies, but goldies“, pe muzica anilor '70-'80. S. P. La Curțile Dorului l Concurs de folclor Centrul de Creație și Artă al județului Timiș, în colaborare cu Primăria Făget și Fundația Culturală „Augusta“ organizează în perioada 27 februarie - 1 martie 2003, în Făget, concursul de muzică populară „La Curțile Dorului“ (ediția a XVI-a), o dată cu aniversarea
Agenda2003-4-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280614_a_281943]
-
pentru că numele țării i se părea destul de interesant, apoi a avut posibilitatea să cunoască oameni și locuri, să descopere tradiții pe care le consideră cele mai frumoase și bogate din toată Europa. A străbătut toată țara să se documenteze asupra folclorului românesc și a reușit să își facă o mulțime de prieteni în satele vizitate. Anne a ales Timișoara, iar la Universitatea de Vest predă franceza și facultativ, teatrul și dansul. Dacă la Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie a Universității
Agenda2003-5-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280652_a_281981]
-
eram studentă la Paris. Numele țării părea destul de interesant, așa că am luat o carte cu numerele de telefon și l-am căutat pe cel al Ambasadei României din capitala Franței. Am reușit să vorbesc cu consilierul cultural. Voiam să studiez folclorul României, dar acesta nu era considerat o știință în Franța și era destul de dificil să obțin o bursă în domeniu. Consilierul cultural m-a ajutat să îmi întocmesc dosarul de candidatură pentru obținerea unei burse în România“, ne-a spus
Agenda2003-5-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280652_a_281981]
-
și dansurile tradiționale românești, în special pentru cele din zona Bnatului și Ardealului, pe care le consideră ca fiind unele dintre cele mai interesante din toată Europa. Atât lucrarea de licență, cât și teza de doctorat au avut ca subiect folclorul românesc. Pentru realizarea acestora a fost cu bursă de documentare de două ori în România, până în 1980. „Mergeam în sate și de obicei eram însoțită de un profesor român. Eram cazată la săteni acasă și de fiecare dată mă vizita
Agenda2003-5-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280652_a_281981]
-
specifice naturii vii, cum sunt: formele scoicilor, ale petalelor florilor, ale curburilor frunzelor, carapacelor de broască țestoasă, melcilor. Pentru viitorul sediu al Inspectoratului de Protecția Mediului noi am propus arhitecților deprinși cu principiile arhitecturii bionice drept muză, fluturele, care în folclorul românesc exprimă frumusețe, vitalitate și dinamism“. O clădire trebuie să educe oamenii în ideea de continuitate Bd. Liviu Rebreanu nr... (nu-l deconspirăm încă) - teren gol, iarbă îmbătrânită, câțiva pomi care ocrotesc primăvara zborul fluturilor. Un decor uitat parcă în
Agenda2003-6-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280677_a_282006]
-
Alexandru Moisiuc, Aura Twarowska, Nina Zaharescu, Marius Iuliu Mare. IOAN STANCIU „La Curțile Dorului“ l Emilia Comișel - 90 de ani Organizate de Consiliul Județean și Centrul de Creație Timiș, Primăria și Casa de Cultură Făget și Fundația Culturală Augusta, „Zilele folclorului muzical românesc“ se vor desfășura în perioada 27 februarie - 1 martie și vor avea două ample capitole distincte: festivalul-concurs „La Curțile Dorului“ și sărbătorirea ilustrului etnomuzicolog Emilia Comișel. Evenimentul se va desfășura astfel: 27 februarie, ora 11, Casa de Cultură
Agenda2003-8-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280718_a_282047]
-
în perioada 27 februarie - 1 martie și vor avea două ample capitole distincte: festivalul-concurs „La Curțile Dorului“ și sărbătorirea ilustrului etnomuzicolog Emilia Comișel. Evenimentul se va desfășura astfel: 27 februarie, ora 11, Casa de Cultură, preselecție; ora 18, Jupânești, simpozionul „Folclorul românesc și tânăra generație“; 28 februarie, ora 12, Biserica Ortodoxă, Te Deum; ora 13 Librăria Augusta Făget, lansarea cărții „Cu Emilia Comișel, despre folclor și Țara Făgetului“ de Ioan Gh. Oltean și Ioan Căliman; ora 16, Casa de Cultură, vernisajul
Agenda2003-8-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280718_a_282047]
-
se va desfășura astfel: 27 februarie, ora 11, Casa de Cultură, preselecție; ora 18, Jupânești, simpozionul „Folclorul românesc și tânăra generație“; 28 februarie, ora 12, Biserica Ortodoxă, Te Deum; ora 13 Librăria Augusta Făget, lansarea cărții „Cu Emilia Comișel, despre folclor și Țara Făgetului“ de Ioan Gh. Oltean și Ioan Căliman; ora 16, Casa de Cultură, vernisajul expoziției artistului Dorel Olteanu; ora 17, festival-concurs; ora 19, Centrul Cultural Augusta, simpozion, 1 martie, ora 12, Primăria Făget, transmisiunea în direct, pe TVR
Agenda2003-8-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280718_a_282047]