5,845 matches
-
manuale de istorie, și chiar Nicolae Iorga, au abordat istoria din acest punct de vedere. Fenomen ce-l regăsim și astăzi. Evocarea figurilor istorice din romanele sadoveniene s-a făcut prin construcția unei ambianțe istorice provenite din cadrul natural și cel folcloric. În “Un prieten al nostru” Sadoveanu scria: “Nu sunt realități numai clădirile de piatră și petecile de hârtie; mitul păstrează eternității ramura sufletului generațiilor.”. Talentul sadovenian “construiește trecutul în imagini vii, scriitorul înțelegând și cu inima”, (Const. Ciopraga, “Mihai Sadoveanu
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nostalgia_istoriei_in_opera_lui_sadoveanu.html [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
au aceste mijloace. Cât de mult greșesc cei ce încearcă, fără a reuși, neînțelegând că mult mai bine ar fi pentru muzică să nu scrie nimic, decât să pună pietre grele pe cuvânt, în loc de safire rare! Un interpret de muzică folclorică românească, așa cum n-au mai fost în multe privințe, dar în primul rând în privința vocii, cum n-ar prea fi nici azi și cine știe dacă vor să mai fie, e interpretul Nicolae Furdui Iancu. Cine să-l creioneze pe
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397648291.html [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
ar fi potrivit, Alecsandri l-ar fi prins în balade, Nicolae Grigorescu l-ar fi zugrăvit pe frescele Agapiei iar George Enescu ar fi așezat vioara pe un spătar și l-ar fi ascultat pentru înveșmântarea Rapsodiei Române cu muzică folclorică pur românească, de la rădăcina ei. Pe cât de sus suie Carpații țara, cu cel mai înalt vârf al lor din Bucegi, pe atât glasul lui Nicolae Furdui Iancu îi lasă în urmă. De aceea, țara se continuă deasupra marginii de piatră
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397648291.html [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
de personaje mitologice și preotese ale zeului ce sfidează ,, a lumii paraninfă - moartea. ,, ( se regăsesc în poeziile Apoleon, Eros, Eol, Eco, Narcis, Venere și Madona ). Oare se reinventează poetul prin acest mediu al antichității ? Nu ! Toate aceste amalgomate cu sunete folclorice, contaminările neoclasice, exercițiile academice formează indicii multiple asupra drumului străbătut până la descoperirea propiei personalități. Lui Eminescu, îi place să vorbească despre miturile gernmanice, de mitologiile meridionale ori de metafizica indiană, însă numai metaforele obsesive - probează la Eminescu o excepțională conștiință
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1454355102.html [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
Acasa > Cultural > Traditii > PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru voi dragi români, oriuunde v-ați găsi, vă ofer o melodie de suflet 3 GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC Din apa cristalină a melosului dulce
PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442043223.html [Corola-blog/BlogPost/378225_a_379554]
-
II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pentru voi dragi români, oriuunde v-ați găsi, vă ofer o melodie de suflet 3 GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC Din apa cristalină a melosului dulce ca un „fagure de miere” au băut să-și astâmpere setea de frumos rapsozi și instrumentiști minunați, care prin măiestria lor, dăruire sufletească și dragoste nețărmurită pentru obiceiurile și tradițiile strămoșești, ne-au lăsat
PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442043223.html [Corola-blog/BlogPost/378225_a_379554]
-
și se străduiesc să ne facă mai buni, mai înțelegători față de aproapele nostru, mult mai iubitori pentru tot ce ne înconjoară. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu Accesează: https://youtu.be/10b ycoPEEc - MIERLIȚA Referință Bibliografică: Partea a II-a ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442043223.html [Corola-blog/BlogPost/378225_a_379554]
-
și diverse speculații apărute în presa locală, conducerea viitoarei Instituții Publice de Spectacole „Iosif Vulcan” dorește să își exprime poziția cu privire la noua denumire a Teatrului orădean. Din motive de continuitate istorică și culturală, Trupa „Iosif Vulcan”, Trupa „Arcadia” și Ansamblul Folcloric „Oradea” vor fi reunite sub numele TEATRUL DE STAT „REGINA MARIA” (Teatrul din Oradea a funcționat sub această denumire în perioada interbelică - foto - mai precis în intervalul în care Aurel Lazăr a fost primarul municipiului). Propunerea a fost aprobată de către
DESPRE DENUMIREA TEATRULUI „REGINA MARIA” DIN ORADEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 by http://confluente.ro/Comunicat_de_presa_despre_denumirea_teatrului_regina_maria_din_oradea.html [Corola-blog/BlogPost/345114_a_346443]
-
părintele de suflet al Ansamblului „CIPRIAN PORUMBESCU” din Suceava. Drept să vă spun, Regina, chiar dacă nu era lângă mine și nu mă mai îndemna să-i văd lăzile de zestre în care a adunat atâta aur fin din Grădina Raiului Folcloric, o simțeam în cântecul interpreților, în compozițiile condeierilor notelor vrăjite, a unduitoarelor armonii ce se revărsau ca o binefacere peste o lume dornică de înnoire, și asta datorită maestrului, dirijorul formațiilor reunite „ROMANȚA” și „ROMANTICII” Dan Ardelean. Sfinte!... ce mi-
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Mi_atat_de_dor_de_tine_t_o_a_m_n_a_.html [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
dominație străină și și-a exprimat respectul față de cei care au păstrat limba și tradițiile, chiar și în condiții dificile. Elevii Școlii Gimnaziale „Constantin Stere”, de la Bucov au realizat o expoziție de desene intitulată „Constantin Stere și Basarabia” și Ansamblul folcloric „Mugur de fluier” al aceleiași școli, coordonat de înv. Ion Iordache, cu o vigoare sufletească și o prezență scenică ireproșabile, a susținut un program artistic alcătuit din cântece reprezentative pentru evenimentul omagiat: „Trandafir de la Moldova”, „Dorul Basarabiei”, „Cântă cucu-n
„BASARABIA, TIMPUL UNIRII”, MATINEU MUZEAL LA MUZEUL „CONSTANTIN ŞI ION STERE”, BUCOV, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459407335.html [Corola-blog/BlogPost/381003_a_382332]
-
Cojocărița, Maria Butaciu, Leontina Pop, Anca Panțâru, Iulia Vătafu, Roxana Croitoru, grupurile vocal-folclorice Ciuleandra și Rapsozii Oltului de Jos, Ansamblul de datini și obiceiuri Mugurași din Agaș, jud. Bacău, grupul de colindători cu plugul mare și sorcova din Prahova, Ansamblul folcloric Burnasul- Teleorman și mulți alții. După concertul de la ora 17.00 al grupului american The Piano Guys (THE PIANO GUYS LIVE AT RED BUTTE GARDEN, SUA, 2013), TVR 2 (și TVR HD) vă invită de la ora 18.25 să urmăriți
Revelion TVR 2 – Povestea de iarnă continuă by http://revistaderecenzii.ro/revelion-tvr-2-povestea-de-iarna-continua/ [Corola-blog/BlogPost/339289_a_340618]
-
literari de dincolo de Prut, din țara noastră, spun că eu sunt un poet vetust, pașoptist. Sunt niște minciuni și ei știu că spun minciuni și asta mă supără cel mai mult. Eu am spus că eu vin din tradiția noastră folclorică și clasică, dar eu sunt un poet modern, ca expresie și ca simțire. Și, ca exemplu, dacă nu vă supărați, vă spun un poem din două strofe, pe care l-am scris nu azi, ci pe la începutul anilor șaptezeci, în
„POEZIA MEA VINE DIN MAREA SINGURĂTATE ŞI GREAUA SUFERINŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1452675073.html [Corola-blog/BlogPost/369617_a_370946]
-
a lui Ștefan a Petrei și Dana Ionela Jurjuț, pentru cele mai frumoase, mai multe și mai variate colinde din lume, pentru Eliade, Palade, Eugen Ionescu, Paler, George Călinescu și pentru eroii din 1989, pentru Trinitas, Muzeul satului și Tezaur folcloric, pentru Insula Șerpilor, Pasul Rucăr - Bran și Canalul Dunăre - Marea Neagră, pentru Moș Ioan Roată și Baba Dochia, pentru brâul și rugile bănățene, geamparaua și pandelașul dobrogene, pentru Toma Alimoș, Iancu Jianu, Baba Novac și Andrii Popa, pentru rumânii lui Basarab
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
doua, îngrijita de Ion Cuceu și însoțită de 26 de plânse, Cluj-Napoca 2008). Ultima să lucrare, monumentala prin temeinicia ordonării surselor și a analizei, Omul și leul. Studiu de antropologie culturală, apărută la Editură Academiei Române anul trecut, definitivează cercetarea temei folclorice, dovedită unică în literatura popoarelor balcanice. Acestora li se adaugă numeroasele articole etnografice, apărute în publicațiile de specialitate - ,,Revista de Etnografie și Folclor”, ,,Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, ,,Anuar de Lingvistică și Istorie Literară”, ,,Limba română”, ,,Cahiers Roumains d’Etudes
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/honorem-ion-talos/ [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL”: ora 19.00: deschiderea oficială a Festivalului Internațional de Folclor „Ceahlăul”. ora 19.15: spectacolul formațiilor invitate. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana
deschiderea oficială a Festivalului la Piatra Neamț by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5493/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-deschiderea-oficiala-a-festivalului-la-piatra-neamt [Corola-blog/BlogPost/100786_a_102078]
-
a Festivalului Internațional de Folclor „Ceahlăul”. ora 19.15: spectacolul formațiilor invitate. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana, Slovacia, Academic Folk Dance Group Študent Maribor, Slovenia, The Folk-Dance Company of Szeremle, Ungaria, Ansamblul Cervona KalenaUcraina.
deschiderea oficială a Festivalului la Piatra Neamț by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5493/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-deschiderea-oficiala-a-festivalului-la-piatra-neamt [Corola-blog/BlogPost/100786_a_102078]
-
Folclor „Ceahlăul”. ora 19.15: spectacolul formațiilor invitate. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana, Slovacia, Academic Folk Dance Group Študent Maribor, Slovenia, The Folk-Dance Company of Szeremle, Ungaria, Ansamblul Cervona KalenaUcraina.
deschiderea oficială a Festivalului la Piatra Neamț by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5493/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-deschiderea-oficiala-a-festivalului-la-piatra-neamt [Corola-blog/BlogPost/100786_a_102078]
-
Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana, Slovacia, Academic Folk Dance Group Študent Maribor, Slovenia, The Folk-Dance Company of Szeremle, Ungaria, Ansamblul Cervona KalenaUcraina.
deschiderea oficială a Festivalului la Piatra Neamț by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5493/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-deschiderea-oficiala-a-festivalului-la-piatra-neamt [Corola-blog/BlogPost/100786_a_102078]
-
de pe șantierul militar al „Transfăgărășanului” este năucitoare pentru Mitiță și camarazii săi, pe fondul Jocului de-a armata, cu valențe rococo de Operetă, în care bravii sergenți și caporali sunt protagoniștii desenați caricatural. Esențial și semnificativ este relevant doar mitul folcloric al jertfei pentru creație, iar locul și rolul meșterului Manole și-al Anei sunt luate de accidentul stupid al soldatului mort în urma detonărilor făcute de artificieri în lupta cu stâncile și de sinuciderea soldatului, care află că iubita lui s-
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1462512864.html [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
mortului în compania unui partener viu: cele mai la îndemână exemple fiind germanul Gottfried August Bürger (1745-1794) cu celebra baladă Lenore, ori maghiarul Aràny Jànos (1817-1882) cu nu mai puțin celebrul pantum Viteazul Bor, cărora le-am alătura ilustra baladă folclorică românească Voica, impecabil înterpretată de Tudor Gheorghe. Revenind la Gina Zaharia, întâlnim un poem în care războinicul apare de peste moarte s-o răpească pe cea care-l așteaptă. El e, rând pe rând, haiduc de ninsoare, soldat care nu se
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1405265713.html [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
pe care istoria le declară aduse din Thracia,- marile Eleusinii, tragedia și filosofia greacă s-au putut ivi. Ideea religioasă thracică a promovat, așadar, cea mai nobilă eflorescență a spiritului uman.„(Dan Botta, Limite,-eseuri- București, col.” Gândirea, 1936 “.). Filoanele folclorice din literatura și arta românească, obiceiurile, ritualurile și ceremonialurile, întrupate în capodopere nepieritoare, sunt mărturii că în aceste creații există partea cea mai aleasă a omului, “cea nemuritoare “ prin care credința strămoșilor noștri s-a perpetuat în eternitate. În sprijinul
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1419685401.html [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
nu mă refer aici la fabuloasele „Rapsodii române”, preluate imediat după compunere în repertoriul marilor dirijori și al marilor orchestre, ci la partituri de mare complexitate, care relevă mult mai mult decât abilitățile de orchestrator sau de prelucrare a tematismului folcloric arătate de tânărul autor al „Rapsodiilor”. Opera „Oedipe”, creația de căpătâi a lui Enescu după chiar spusele sale, se bucură în fine de o carieră mondială, după ce a fost reprezentată în Franța, Italia, Germania, Austria, Marea Britanie, Belgia, Spania, Polonia, Suedia
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
9 și 14 - 17 aprilie, vor avea loc spectacole de muzică sacră, clasică, operă și operetă și muzică pop-rock, susținute de cei mai îndrăgiți interpreți din România: INNA, VUNK, HOLOGRAF, CARLA’S DREAMS, RANDI, NICOLETA NUCĂ, ALEXANDRA UȘURELU, precum și muzică folclorică și clasică: ORCHESTRA NAȚIONALĂ „VALAHIA”, LAVINIA GOSTE, GELU VOICU, MARIA DRAGOMIROIU, GRIGORE LEȘE, OPERETA STARS, CAMERATA REGALĂ, GRUPUL VOCAL ACAPELLA, CORUL SYMBOL și mulți alții. 7 aprilie - POP OPERA 19.30-20.00 OPERETA STARS (Bianca Ionescu, Gabriela Daha, Andrei Lazăr
Târgul de Paște – Tradiții și Flori de Sărbători by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105636_a_106928]
-
Centrului Național al Dansului București (Like CNDB#1), de la ora 19,30, la sala Stere Popescu a Centrului Național al Dansului București din bulevardul Mărășești 80 — 82; Oferta culturală pentru duminică cuprinde: * Sala Radio găzduiește, de la ora 17,00, concertul folcloric "Dragobetele sărută fetele", un spectacol ce marchează ziua tinerilor îndrăgostiți, susținut de tineri și foarte tineri artiști printre care Georgel Nuca, Maria Băndoiu, Valentin Sanfira, Florin Boita, Andreea Hăisan, Radu Lazăr, Ionela Toma, etc; * Trupa Taxi va susține un concert
Valentine's Day. Concerte și spectacole de teatru în weekend-ul de Ziua Îndrăgostiților by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105157_a_106449]
-
Hansen (Profesor de Muzică și Artă la Universitatea din Wisconsin, SUA). S-a afirmat ca dirijor secund al Corului de Cameră Madrigal și dirijor fondator al Corului de cameră Accoustic, cu care abordează o paletă repertorială complexă: muzică sacră, prelucrări folclorice, renaștere europeană, muzică contemporană și muzică de teatru și film, colaborând cu regizori precum Alexandru Tocilescu, Alexandru Darie, Alexander Hausvater, Alice Barb, George Ivașcu, Alexandru Dabija. I-a avut ca profesori de dirijat sau mentori pe Marin Constantin, Petre Crăciun
Dirijorul Daniel Jinga lansează CD-ul „Rapsodiem" by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105714_a_107006]