5,879 matches
-
Barbu” din Lugoj, care a dăruit spectatorilor prezenți o miniatură semnată de Vasile Ijac, La crâșma. Motivați de valoarea intrinseca a melodiilor cuprinse în ediția princeps a Monografiei muzicale a comunei Belinț (Scrisul Românesc, Craiova [1942]), ecoul unui ancestral strat folcloric (colinde, doine și cântece propriu-zise, bocete, balade și dansuri), care au constituit izvor de inspirație pentru reprezentanți de frunte ai școlii componistice românești (Sabin Drăgoi, Paul Constantinescu, Eugen Cuteanu, Delly-Szabó Géza), dar și pentru un corifeu al muzicii de avangardă
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
romantice la limbajul modal și neomodal al creației corale moderne și contemporane (D. G. Kiriac, Sigismund Toduță, Alexandru Pașcanu, Tudor Jarda, Adrian Pop, Valentin Timaru, Doru Popovici, Dan Voiculescu, Gheorghe Firca, Francis Poulenc, Paul Hindemith ș.a.), de la creațiile de inspirație folclorică la muzica de avangardă promovată de György Kurtág (maestrul a inițiat, în urmă cu câțiva ani, compunerea unui opus pe versuri de Eminescu - Și dacă... -, dedicat maestrului Tașcău și venerabilului său cor). Etalon al muzicii corale românești contemporane (Premiul Internațional
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
care autorul o analizează din punct de vedere al rândurilor melodice, al finalei acestor rânduri, insistând asupra desenului melodic, al formei, prezentând și diferitele ei variante. În urma acestei minuțioase analize, cercetătorul își permite să stabilească constante și variabile în practica folclorică actuală a doinei. În capitolul referitor la tematica doinei, Vincent Rastädter se oprește asupra structurii formale a unor melodii ale genului, fără a neglija trecerea în revistă a formulelor introductive care în limba germană au o sonoritate aparte (în fünf
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
ultimul dintre instrumentiștii menționați marcându-și contribuțiile creative cele mai semnificative; sâmbătă de Trio-ul mult apreciaților muzicieni Mircea Tiberian - pian, Cătălin Milea - saxofon alto, flaut, Nadia Trohin - voce, aceștia prezentând în premieră un proiect muzical bazat pe vechi teme folclorice; iar duminică de cântăreața nepereche Maria Răducanu în tandem cu pianistul german Niko Meinhold, acest duo evoluând într-un demers scenic de intensă vibrație lirică. Jazz-ul contemporan din Rusia și-a aflat vineri seara exponenți de elită în „Moscow
DOBROJAZZ 2014 by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84115_a_85440]
-
film și de teatru. Ambii mentori au părăsit România, după ce i-au dat impulsul artistic esențial al carierei, lăsându-l pe Theodor Grigoriu să-și urmeze singur destinul artistic. Copiindu-i parcă la indigou, demersul creator enescian (apelul la citatul folcloric în prima etapă de lucrări, precum Dans tătar, Pe Argeș în sus, Variațiuni simfonice pe un cântec de Anton Pann, apoi apelul la idei sonore personale în restul lucrărilor simfonice, cu revenirea la izvoarele muzicii psaltice autohtone, cu apelul la
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
rămas unic în viața muzicală a țării, atunci ca și acum: Festivalul Muzicii Românești. Indiferent ce nume a căpătat de- a lungul timpului, evenimentul a întruchipat - la început anual, apoi bienal - o binevenită tribună a muzicii autohtone, alta decât cea folclorică și de divertisment. Cum scria criticul Liliana Gherman la prima ediție, „Poate că Săptămâna muzicii românești, organizată și pregătită cu neprecupețit entuziasm, n-a adunat în jurul ei atâta public cât ar fi fost de dorit, dar e sigur că mulți
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
este terminat, cuprinzând partea I (Allegro) și șapte măsuri din partea a II-a (Andante). Presupunem că anul compunerii este 1922, întrucât, în studiul Despre cântecul popular românesc, publicat în Muzică și poezie, în martie 1937, Cuclin relatează despre o cercetare folclorică întreprinsă în zona Gorjului în 1922, în urma căreia a „așternut pe hârtie ultima sută de pagini a operei Agamemnon și partea principală a concertului pentru vioară și orchestră” (nicio referință la tonalitate). Comparația cu concertul în la minor nu relevă
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
al poeziei, interogația filozofică din sferele reci. Cu Jocuri I de Sabin Păutza (în debutul părții a doua a concertului) ne- am reîntors în timp (1976), redescoperind o altă opțiune stilistică a anilor 70 - de valorificare orchestral- componistică a citatului folcloric românesc. Cu toate că ne aflăm în zorii creației lui Sabin Păutza ce continuă prin ciclul Jocuri (ajuns în prezent la numărul IX) una dintre direcțiile generației sale (reperul principal îl poate oferi creația lui Corneliu Dan Georgescu), cu toate că lucrarea
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
realizată prin flageolette ale întregului ansamblu de coarde va inspira destule lucrări ale colegilor ieșeni. „Lamentație și descătușare”, partea a III-a din Simfonia De natura poesis de Cristian Misievici (1989) se constituie ca dramă vocal-simfonică ce apelează la surse folclorice având caracter funebru. Atât configurarea expresiei de libertate-aleatorism a interpretării corale (prin poliritmie, politempie, heterofonie) cât și impresionanta „descătușare” printr-o acumulare gradată a vocilor/timbrelor/intensităților, a semnalelor sonore ostinate construind o amplă polifonie de masă, sunt semnele unui
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
referințe stilistice comune - enesciană, bizantină - aici avem în vedere și o altă lucrare celebră, poemul „Glasurile Putnei”) și a tehnicii polifonice prioritar tradiționale; 2. Anton Zeman - Cristian Misievici, uniți prin tehnica texturilor orchestrale, prin abstractizarea imaginii muzicale vs concretețea referinței folclorice. Sabin Păutza, cel din Jocuri I nu poate fi asociat în peisajul componistic de la Iași, dar cum precizam mai sus, oferă imagini sonore cu soluțiile lor tehnice, valorificate ulterior în partituri de altă factură estetică. Gândindu-ne la devenirea Școlii
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
Stat Sibiu condusă de dirijorul sibian Gabriel Bebeșelea), recitalurile grupului vocal “Acapella” (“Armoniile îngerilor”), Ansamblului “Renaissance” (Serbia) sau ale corului bărbătesc al Facultății de Teologie “Andrei Șaguna” din Sibiu, concertele de orgă, gospel și muzică veche, spectacolele susținute de Ansamblul Folcloric “Cindrelul - Junii Sibiului”, musicalurile și spectacolele poetico-muzicale s-au bucurat de un succes de public extraordinar. Spectacolul străzii a fost completat cu diverse ritmuri și sonorități de “Aruncătorii de steaguri din Rioni di Cori” (Italia) acompaniați de trompetiști și toboșari
Spectacolul străzii by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84256_a_85581]
-
sărbătorii Nașterii Domnului de care ne mai despărțea puțin timp. Mergând pe aceleași coordonate ca și în prima parte, Corul Academic Radio ne-a propus să audiem piese corale ale unor compozitori din Croația, Rusia, Serbia, dar și un Triptic folcloric slav în care momentul solistic a fost susținut de soprana Svetlana Sâcenkova, neinterpretate până acum de vreun alt ansamblu coral românesc. Omogenitatea partidelor vocale și siguranța ritmică au fost și ele parte din elementele prin intermediul cărora, muzicienii conduși de
Spirit slav în glasuri românești by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84261_a_85586]
-
de folclor ale lui Lajta ca la niște cărți sfinte, obținute în taină și cu imensă greutate, căci erau interzise de securitate! Lajta Laszlo a fost și compozitor și dirijor. Au rămas 68 de opusuri în urma lui. Unele de inspirație folclorică, altele nu. A scris 9 simfonii, suite orchestrale, multe opusuri camerale, coruri, o opera bufa , un balet... Era un anticomunist convins, așa că după 1948 nu i s-au mai cântat lucrările. Până la sfârșitul vieții a trăit într-o mare sărăcie
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
Derza, 16 ani, din Albania, și decorativei Ani Sarandeva, din Bulgaria. Contratenorul ucrainean Oleg Lâsii a abordat cu siguranță aria “Muzica” din opereta “Valurile Dunării” de G. Grigoriu, fiind recompensat cu Premiul de popularitate, la care a contribuit și piesa folclorică din țara sa. Mai mult actor de telenovele decât cântăreț, chipeșul portughez Rui Andrade și-a făcut neașteptat loc în palmares (Premiul special al Consiliului județean Brăila), în timp ce ultimele două distincții puteau și trebuiau acordate altor soliști, mai buni. Le-
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
inițieze și să-i obișnuiască pe membrii companiei de balet a Operei Naționale cu acest dificil stil de dans, să le impună o disciplină a mișcării, o coeziune perfectă între parteneri. Mărturisesc că m-a impresionat profund dansul pe teme folclorice scoțiene din actul I, când perechile de dansatori se coordonează impecabil, respectând cu strictețe ritmica muzicală. Desenul coregrafic aici este perfect, de-a dreptul impresionant. Am putut aprecia și împrospătarea de forțe din exterior a companiei care conferă acesteia tinerețe
?LA SYLPHIDE? by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84296_a_85621]
-
cu practica. Înzestrat cu un simț analitic ascuțit, a investigat fenomenul muzicii contemporane, încercând să găsească o „gramatică planetară”, comună, într-o pluralitate de stiluri și tendințe specifice secolelor XX și XXI, care să unească contrariile, prin apropierea de culturile folclorice europene și extraeuropene. Acestea, precum și creația lui Enescu, i-au furnizat idei în crearea unei noi sintaxe - eterofonia. În discuția cu G. Ligeti, Șt. Niculescu spune că nu este vorba de o sinteză, ci de a apropia contrariile, după cum propune
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
fiindcă toate drepturile de autor sunt cedate “Băncii de alimente” a Crucii roșii), retrasând 55 de ani de carieră exemplară. CD-ul include 14 piese, 2 spoturi și un medalion radiofonic, între care 8 compoziții ale protagonistei și 3 piese folclorice. Alte 3 piese sunt semnate de Jolt Kerestely (înregistrările s-au făcut la “Midi Sound Studio”, cu Jolt și Andrei Kerestely) și Ovidiu Lipan Țăndărică. Ca de obicei, Margareta Pâslaru compune fie pe versuri proprii, fie pe cele ale poeților
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
zorii zilei. Se spune că SÂNZIENELE puse în apa de baie întăresc copiii slabi și sensibili, acest procedeu fiind folosit și pentru tratarea frigurilor. Roua căzută pe flori în noaptea de SÂNZIENE vindecă bolile de ochi și piele. În mitologia folclorică românească, există SÂNZIENELE sau drăgaicele, care sunt personaje mitice nocturne. Față de iele și rusalii, SÂNZIENEle sau drăgaicele sunt binevoitoare față de om, ajută la rodirea plantelor și copacilor, a viețuitoarelor în general. Totuși, SÂNZIENELE se răzbunau amarnic dacă ziua nu le
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
Rodica Zafiu Circulă adesea indicații normative "folclorice", bazate pe impresii subiective și judecăți nespecializate. Una dintre acestea afirmă că exprimarea îmi cer scuze ar fi greșită, singurele formulări justificate fiind îți cer scuze sau vă cer scuze. Vorbitorii care împărtășesc această judecată de valoare și-o susțin
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
românilor din motive obscure, ci și suspendat, cumva, din geografie și din istorie printr-o ciudată conspirație a tăcerii. Ceea ce arta, în special pictura, a reușit, totuși, să smulgă interdicției și să salveze de la uitare părea mai curînd un produs folcloric, verosimil în logica lui specifică, dar imposibil de verificat cu instrumentele obișnuite ale unui călător sceptic. Acum Balcicul este accesibil, lumina lui este, probabil, aceeași, după cum aceleași sînt și valurile mării care spală neobosit munții de stabilopozi care consolidează malurile
Turism și mitologie la Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6915_a_8240]
-
distragerii prin detalii: "Ocupîndu-te și oprindu-te la pasaje și la fraze, pierzi din vedere întregul". Ardelenismul funciar al lui Liviu Rebreanu transpare și în intenția de-a produce un roman, rămas nerealizat, în care să fie prezente două personaje folclorice, Păcală, prototipul mobilității, al agerimii lunecoase a valahului, și companionul său, Tândală, prototipul ardeleanului mai încet la acțiune și la judecată, aparent stîngaci, însă în realitate mai constructiv. E un prinos adus toposului natal: "Păcală și Tândală sunt cei doi
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
lipsa materialelor de propagandă chiar și generală și, în special, lipsa traducerilor credibile. Prin ce ne facem cunoscuți? Poate că este complexul de inferioritate al unei culturi mici (în sensul de "cultură cultă"), apărută târziu și exprimată într-o limbă "folclorică", din care cauză recurgem mereu la un pat al lui Procust, valorile noastre indiscutabile fiind în permanență judecate prin prisma acceptabilității lor de către străini. Adică, un argument mercantil, ce se caută, care s-a pervertit în ceea ce trebuie făcut: noi
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
luăm în calcul, așa cum se cuvine logic și calendaristic, anul 2001 ca început al noului mileniu, atunci lucrurile se mai schimbă nițel. Dacă n-a venit chiar Apocalipsa cu un an întîrziere - Apocalipsa aceea croită pe măsura proorocirilor și angoaselor folclorice -, atunci ceva, ceva tot a venit. O drastică sancțiune cu aer apocaliptic tot a avut loc. Istoria și derivatul ei birocratic, historismul, au fost devastate realmente, și asta pentru multă vreme de acum încolo. Iar acest proces a început, așa cum
Apocalipsa n-a mai avut loc? by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6936_a_8261]
-
exprime cercetarea monografică, vine să ne reamintească masiva carte a lui Marian Munteanu, . Formele privării de libertate în literatura poporană (Valahia, București, 2008). Și prin studiul introductiv (p. XV-CCV) și prin corpusul de texte (p. 1-1124), tema (ideea cercetării materialului folcloric după teme a formulat-o Lucian Blaga) este pentru prima dată amplu examinată, introdusă în arealul științelor etnologice, fiindcă abia câteva colecții de texte, apărute timp de un secol și jumătate, adică până în anii ^50-^60 ai secolului trecut, au
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
stins din viață pe 6 august 2012, a fost director al Teatrului Evreiesc de Stat (ȚES) din decembrie 1989. Acesta a realizat proiectul "Integrală Șalom Alehem", multe dintre operele marelui clasic al literaturii idiș fiind transformate în musicaluri pe melodii folclorice evreiești. Maia Morgenstern joacă în prezent în peliculă "What About Love", alături de Sharon Stone și Andy Garcia, care se filmează în București. A fost actrița a Teatrului Evreiesc de Stat între 1988 și 1990. A jucat pe scenele mai multor
Maia Morgenstern, propunerea lui Oprescu pentru director la Teatrul Evreiesc () [Corola-journal/Journalistic/81341_a_82666]