565,769 matches
-
raționalitatea europeană occidentală a întîlnit tradiții anterioare autohtone, în care imaginile, afectivitatea și sensibilitatea, corpul joacă un rol important. De aceea cred că dezvoltarea Centrelor de Cercetare a Imaginarului în aceste două mari regiuni, America Latină și Extremul Orient, corespunde în fond cu un fel de autoînțelegere a culturii de către aceste populații iar Imaginarul devine termenul federator nu al iraționalului ci a altceva decît raționalul și de aceea este important să-i cunoaștem mai ales conținuturile, formele, funcțiile și consecințele asupra vieții
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
curent, cu un sens vag, neclar, în care fantezie, imaginație și evaziune se confundă? Această folosire abuzivă dăunează teoriei și teoretizării imaginarului sau, dimpotrivă, creează un teren favorabil pentru vulgarizarea lor? J. J. W. - Cred că întrebarea dumneavoastră permite, în fond, ambele răspunsuri și fiecare din aceste răspunsuri este întemeiat. Ca și alte noțiuni care au cunoscut un fel de validare, de consacrare universitară, cuvîntul „imaginar” a devenit acum un fel de cuvînt-cheie care permite aproape crearea unei mode, moda academică
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
seamă și răcorite prin osîndirea verbală a stăpînului nemilos”. Strivită sub lespedea poncifurilor limbii de lemn și a lozincilor repetate pînă la delir, tema patriei a cunoscut cîteva încercări de reanimare, precum „festivalul național” Cîntarea României, care „a legalizat, în fond, decesul fervorii patriotice”, înlocuind arta cultă cu cea „populară” (ajustată și adusă la zi!) și Cenaclul Flacăra, condus de Adrian Păunescu, care l-a transformat „într-o manifestare grandioasă și, mai apoi, într-un spectacol itinerant (televizat), cu zeci de
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
talent și nu se învață. E ca la șah: degeaba știu eu teoria deschiderilor, dacă n-am geniul lui Kasparov în a le pune în practică. Sînt de părerea dv. că o adevărată critică literară trebuie să stimuleze cititul. În fond, de aceea scriem despre cărțile pe care le citim: ca să-i îmboldim și pe alții să le citească. Faptul că există recenzii plictisitoare și neclare e o fatalitate a meseriei de critic, așa cum sînt fatalități în toate meseriile. Dv., inginerii
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
detectiv care, prin analogii și analize ingenioase, ajunge să rezolve cazuri a căror clasare pare a se impune de la sine, sau să indice perspective contrafactuale. Aceste texte de „detectivistică literară” sunt, de departe, cele mai captivante ale cărții, chiar dacă, în fond, și ele au o anumită gratuitate, se situează în aceeași cheie minoră, specifică scrisului lui Ștefan Cazimir. Într-o notație din Memoriile lui Eugen Lovinescu pe care 99% dintre exegeți ar lua-o ca atare, fără a-i mai cerceta
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
de teorie ca formă superioară a cunoașterii științifice care mijlocește reflectarea realității nu poate fi vorba) ale lui Lovinescu nu este nimic de reținut ș...ț Modernismul său, de care s-a făcut și se face mult caz, este, în fond, expresia unei propagande active pentru forme și valori străine de lumea românească, pe care el le consideră însă exemplare, demne de imitat. Pledoaria sa este însă vulgară și schematică, irelevantă” (sublinierile îi aparțin lui M.D.). În sprijinul înverșunării sale antimoderniste
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
una ca asta, dar ce l-a împiedicat pe premier să-i explice că poate reuși în alegeri și fără acest sacrificiu? ROMẬNIA LIBERĂ atrage atenția că modificările pe care Puterea le aduce Legii pensiilor ar putea duce la prăbușirea fondului din care sînt plătite pensiile. Cu alte cuvinte toți cei care se bucură că se vor putea retrage mai devreme din activitate, în urma Hotărârii de Guvern privind pensionarea persoanelor care muncesc în condiții speciale, ar putea deveni pensionari fără pensie
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
-nving, să mă ridic... “, „uriașa bogăție de a nu avea nimic!...”. Și, ca o continuă escaladare a barajelor geografice: „O, plecările, plecările, plecările/ cu toate porturile și din toate gările,/ pe toate mările și spre toate depărtările.” Asemenea versuri, pe fondul lor afectiv și descriptiv, se repetă ca un leit-motiv, de neliniște, de exaltare, de solemnitate. Ele perpetuează o stare a sufletului, nu întotdeauna cu aceeași orchestrare de sonuri. Se întâmplă ca ele să se sprijine pe verosimile localizări. Atunci când le-
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
lui Aron Cotruș, atunci sublocotenent, o medalie. Se menționează aici că a luptat în războiul pentru întregirea Neamului 1916-1918, în Legiuni și în Corpul voluntarilor ardeleni-bucovineni. Ecourile războiului își găsesc rezonanța în Sărbătoarea morții, volumul de poezii în al cărui fond liric se simte „o anume înfiorare în fața grandiosului sinistru”, după cum a fost receptat momentul poetic de sensibilitatea critică a lui G. Călinescu. Există actul de stare civilă, eliberat la căsătoria cu pianista Elisabeta Irina Szántó, pe data de 31 decembrie
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
expresionist. Interesant este când sunt observate punțile care îl leagă de expresionism cu alți poeți contemporani. Prin opera lui, să fie o contribuție la spiritul expresionismului, nu doar o copie a lui. Nu o traducere exterioară, ci o replică de fond. Aron Cotruș, Opere 2 Poezii (Neguri albe, România, Versuri, În robia lor, Strigăt către depărtări, Cuvinte către țăran) Ediție îngrijită, note, comentarii și variante de Alexandru Ruja. Academia Română. Fundația Națională pentru Știință și Artă. Institutul de Istorie și Teorie literară
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
evreică prin naștere, româncă prin darul graiului, stăpânit în toate cutele sale, o eroină intelectuală, scriitoare de asemenea, - de aici și ezitarea de a considera Singurătatea alergătorului de cursă scurtă o autobiografie sau un dar al ficțiunii - problemă secundară, în fond! „Multă vreme am fost convinsă că mie nu mi se poate întâmpla nimic special - mărturisește vocea care spune eu - care să mă scoată din mediocritatea unei existențe cât se poate de oarecari”. Și, ce e drept, cele prin care trece
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
al bunelor moravuri. Originile perspectivei comuniste asupra literaturii se află în texte de sumbră doctrină precum articolele lui Lenin despre ,,literatura de partid” (1905), Literatura și revoluția al lui Troțki (1922), documentele congreselor comuniste ale partidului și scriitorilor sovietici. În fond avem a face cu tactica militară a unui organism militar, partidul unic năzuind a pregăti soldați fideli, fanatici sub flamura idealului zis al proletariatului. Fascismul, nazismul și comunismul și-au dat mîna întru elaborarea unei formule de „artă” pragmatică, „o
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
unei formule de „artă” pragmatică, „o rotiță și un șurub”, potrivit vorbelor lui Vladimir Ilici, cu scopul dobîndirii puterii și al asigurării funcționalității sale. Textele de acest tip vădesc un mecanism maniheist, compus din două momente, adoratio și imprecatio, adresîndu-se fondului rudimentar-sentimental al publicului, abordat pe latura lui credulă, ușor influențabilă: „Se poate vorbi, de pildă, de supraviețuirea unei înclinații maniheiste în înțelegerea fenomenelor politice, de persistența - pe fondul eternei invidii omenești - a urii față de cei bogați și mai ales față de
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
vădesc un mecanism maniheist, compus din două momente, adoratio și imprecatio, adresîndu-se fondului rudimentar-sentimental al publicului, abordat pe latura lui credulă, ușor influențabilă: „Se poate vorbi, de pildă, de supraviețuirea unei înclinații maniheiste în înțelegerea fenomenelor politice, de persistența - pe fondul eternei invidii omenești - a urii față de cei bogați și mai ales față de cel bogat și străin, o ură remanentă, din spuma căreia s-a născut făptura de care te izbești azi la tot pasul în România”. Desigur, „omul nou”, nostalgic
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
neprietenoasă de noiembrie, când am sunat la apartamentul 7 al unui vechi bloc de pe strada Dionisie Lupu. Ca de atâtea ori, eram nemulțumit de ziua pe care o avusesem, obosit și plictisit. Mă cam mustram pentru că stabilisem respectiva întâlnire. În fond, ce aveam de aflat și ce puteam obține de la o persoană atât de în vârstă? După ce am sunat, am auzit un “Da, da!” hotărât, pe care aveam să îl aud de atâtea ori și, după câteva clipe de așteptare, mi-
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
apăreau tot felul de „jurnale” și „scrieri de sertar” care indicau drept disidenți anticomuniști și eroi ai revoluției niște oameni despre a căror existență nu știuse nimeni sau, mai rău, despre care se bănuiau lucruri prea puțin onorabile. Pe acest fond de agitație și harababură generală, Andrei Pleșu publică Jurnalul de la Tescani, un succint volum de însemnări din perioada - scurtă, de altfel - în care a avut domiciliul forțat, sub pretextul detașării ca muzeograf, în anul 1989, la Casa Memorială „George Enescu
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
nu are de gînd să abandoneze scrisul: va colabora în continuare cu articole și eseuri în presa din Spania. Scurtul roman de 99 de pagini apărut la Ed. Aleph este un fel de voiaj interior, o întoarcere în trecut, pe fondul războiului și dezolării, pentru a vorbi despre durerea pierderii, despre uitare și vid esențial. Biografia lui Cocteau Cineast, poet, om de teatru și desenator, Jean Cocteau (1889-1963) a fost unul din creatorii cei mai fecunzi ai secolului XX. Dotat cu
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
cartea lui S. Damian este acela intitulat Spărgătorul și complicele sau, mai exact, despre colaborarea, putem spune epocală, dintre Soljenițîn și Tvardovski. Marele prozator a cărui operă a fost capabilă să schimbe structural opinii politice și mentalități demult înrădăcinate, pe fondul naivității și al lipsei de suficientă informație, fusese ofițer pe front în al doilea război mondial, arestat pentru că cineva l-a denunțat că ironiza cultul personalității lui Stalin. Este internat în lagăr cinci ani, se îmbolnăvește de cancer, dar supraviețuiește
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
desantiști”, Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, să se afirme într-un spirit liberal, sub semnul autonomiei esteticului. Toate acestea sunt lucruri mai mult sau mai puțin știute. S. Damian dezvăluie și aspecte inedite. Așa, de pildă, Croh. avea „un fond religios, care fusese permanent, ascuns chiar față de propria-i conștiință în etapa mobilizării plină de elan pentru o cauză revoluționară”. Mai exact, pentru comunism. La Berlin, unde se mutase în anii din urmă, paradoxal, prozatorul său favorit era colaboraționistul Céline
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
Cristian Măgura Curcubeie, cartea autobiografică semnată de Matila Ghyka, este rodul unor momente de fecundă singurătate, căutare vreme de doisprezece ani (1940-1952), un tête-à-tête cu sine, în fond, un dialog dintre eul său temporal și eul permanent. ~ncă de pe primele pagini se simte o sensibilitate din zona celei mai vii memorii culturale, vorbind totuși despre realitățile cele mai recente, un soi de aristocrație tip secolul al XIX-lea
Lumea, scoica lui Matila Ghyka by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13638_a_14963]
-
făcut milă de mine/ ca și cum aș trece pe strada mare/ și toți trecătorii m-ar izbi cu pietre” (Aniversare cu pietre). Poetul nu ezită a-și mărturisi eșecul, a se autoflagela printr-o confesiune aparent flegmatică, însă necruțător tăioasă în fond: „N-am fost niciodată victorios. De fiecare/ dată gloria mi-a scăpat printre degete/ Acum e undeva prin spatele oglinzii/ de unde mă pîndește rînjind/ N-are rost să insist. Vremea fumegă/ plină de răni și caracatițe flămînde/ (Într-o fotografie
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
care ne găzduiește aici - în mod cert publicația săptămânală de literatură cea mai importantă de la noi, fie că asta convine, fie că nu - primește atât de puțin, mai puțin decât unele reviste lunare!), e suficient să privim cum se repartizează fondurile pentru abonamente la publicații culturale, pentru achiziții de carte, e suficient să privim nivelul onorariilor pentru colaborări la reviste ori pentru cărți, nivel tinzând spre zero și avem imaginea limpede: acum, la noi, meseria de scriitor aproape nu contează. (S-
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
poezia lui este, la prima vedere, o construcție în epură, o invocație de tip mallarméan sau barbian, adică oricum din zona pe care a încercat s-o descrie și s-o identifice abatele Bremond ca fiind a poeziei pure, în fond ea are o fascinantă anecdotică interioară, o anecdotică a limbii, o povestire a devenirii cuvîntului, o circumscriere a aventurii fonetice și semantice, pe care oricine este deprins cu lectura le poate trăi la nivel maximal. Și aici se vede cu
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
mămici fără un loc de muncă au încă posibilitatea să se asigure, primind astfel, de la stat, timp de doi ani, o anumită sumă" ( Cotidianul, arhiva Internet, 24.02-3.03.2003), "indemnizația pentru mămici va fi stabilită în funcție de contribuția lor la Fondul de asigurări sociale" ( Evenimentul zilei = EZ 1.01.2003); "potrivit prevederilor Legii 19/2000, se solicită drept condiție de încheiere a contractului de asigurare socială dovada angajării viitoarei mămici" ( EZ 2.04.2003) etc. Întrucît analogia funcționează aproape invariabil, nu
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
mizantropului", precum și etnopsihologi, ca cei amintiți mai înainte, C. Rădulescu-Motru și M. Ralea, nu ocolește defectele psihicului și mentalității românului, îi recunoaște calitățile, dar nu o dată se contrazice, mai ales conjunctural. Românul are o propensiune spre arhaitate, revelând un străvechi fond etnic. Atitudinea este eminesciană și sadoveniană. Împotrivirea față de civilizație ar fi ca o pavăză contra noilor veniți, a străinilor. Lui G. Călinescu, înainte de război, i se pare că orășanul cu deosebire, nu are spirit constructiv, nu este edil, ba din
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]