783 matches
-
limba literară germană reprezintă un factor unificator important, asigurînd posibilitatea de înțelegere între toți germanii. Limba germană a folosit o lungă perioadă de timp scrierea gotică, care a fost înlocuită cu cea latină abia în anul 1932. Ortografia este preponderent fonetică, cu unele elemen-te etimologizante, dar cu reguli precise de pronunție, alcătuind, din acest punct de vedere, un tip împreună cu neerlandeza și norvegiana, căci celelalte limbi germanice au ortografii preponderent etimologizante, fără reguli precise de pronunție. Limba engleză este cea mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ale demonstrativului, dar sugerează totuși înrudirea: engl.: art. the, pron. dem. that; neer.: art. gen comun de, neutru het, pron. dem. gen comun die, neutru dat. Cînd articolul hotărît a devenit enclitic, el s-a îndepărtat formal de demonstrativ, datorită foneticii sintactice, dar s-a depărtat și de tipul general germanic al antepunerii determinanților în raport cu determinații. În legătură cu articolul hotărît din limbile germanice există aspectul special al formării pluralului în idiomurile nordice, acolo unde el este enclitic, căci în limbile în care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a înțelege deplin problemele limbii și de a deprinde folosirea corectă a ei în mod conștient prin înțelegerea normelor. De altfel, tinerii de liceu se află în situația de a fi asimilat în anii anteriori unele cunoștințe de gramatică, de fonetică, de vocabular etc. fără a-și putea explica la ce folosesc, fiindcă literatura nu se prezintă ca o artă a cuvîntului, ci ca o construcție a închipuirii, deseori scăpate de sub controlul rațiunii. Dacă activitatea criticilor ar fi într-adevăr eficientă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Art, Timișoara, 2002 Oprea, Ioan; Nagy, Rodica, Istoria limbii române literare. Epoca modernă, Editura Universității Suceava, 2002 Oțetea, Andrei, Renașterea și reforma, Editura Științifică, București, 1968 Pamfil, Carmen-Gabriela, Alexandru Philippide, Litera Inter-național, București, 2008 Reiheimer Rîpeanu, Sanda, Lingvistica romanică. Lexic. Fonetică. Morfologie, Bic ALL, București, 2001 Ricoeur, Paul, Despre traducere, Polirom, Iași, 2005 Rovența-Frumușani, Rovența, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995 Sala, Marius, De la latină la română, Univers Enciclopedic, București, 1998 Sala, Marius, Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică enciclopedie, Editura
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca pe un instrument al gândirii și un indicator al activității intelectuale, precepte aflate în centrul dezbaterii de secol XX despre existența sau nu a gândirii non-lingvistice, dar și aflate la baza teoretică a științelor moderne educaționale. Laboratorul său de fonetică experimentală de la Universitatea din Kazan, l-a precedat pe cel al abatelui Rousselot de la Paris, iar studiile sale de Lingvistică Aplicată au fost cu adevărat de pionierat într-un sector care , atunci nici nu exista ca domeniu în timp ce astăzi, este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
timpul așa-zisei vacanțe de primăvară am fost la Iași, am avut sesiune. Am dat trei din cele șapte examene pe care le am de susținut în anul I. N-am fost prea bleg, se pare. Am luat 8 la fonetică, 9 la folclor și 9 la teoria literaturii și literatura comparată. Adrian (Alui Gheorghe n. red.) se înscrisese la toate cele șapte. Cînd am plecat eu, dăduse șase și luase patru dintre ele. Nu mai sînt obișnuit să-nvăț, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
tot ce se cere. O să-mi placă. Am nevoie neapărat de: 1) eventualul curs al Elvirei Sorohan la Ist. lit. rom. (per. veche) deși am acasă istoria lui Cartojan, a lui Călinescu (a lui Radu Florescu), altele. 2) Cursul de fonetică și fonologie 1976 al lui P. Zugun. 3) eventualul curs al lui Petru Ursache 4) Scurtă ist. a lingvisticii Al. Graur și Lingvistică generală și comparată Ariton Vraciu 5) Materialism dialectic și istoric, vol. II și III, curs litografiat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
a avut partea lui de contribuție În „coruperea“ limbii latine și Îndreptarea ei spre limbile moderne respective. Așa se explică, probabil, unele particularități comune românei, bulgarei și albanezei (trei limbi care, altminteri, aparțin unor familii complet diferite). De pildă, În ce privește fonetica, Închiderea lui a În ă, vocală atât de caracteristică românei, ca și celorlalte două limbi balcanice. Cu aceasta, discuția despre limba română Încă nu s-a Încheiat. Mă voi opri puțin mai departe asupra procesului de occidentalizare declanșat În secolul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai bine cu formele lor latine originare. Ortografia devenise o altă bătaie de cap pentru români. Cât timp au scris cu cirilice, lucrurile erau simple: fiecărui sunet Îi corespundea un semn, ca și astăzi În scrierea rusă: o ortografie 100% fonetică. Apoi, odată adoptat alfabetul latin, variantele s-au Înmulțit, oscilând Între tentația etimologismului și scrierea fonetică (aceasta din urmă cu unele excepții, caracterele latine acoperind mai puțin fidel gama completă a sunetelor limbii române decât cele cirilice). Până la urmă, fonetismul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
proză empatică pentru sensibilitatea unor est-europeni, pentru că sublimează niște angoase comune). Suedezul citește o baladă, dar înainte de asta, tulbură scenariul gazdelor, intrând în dialog cu publicul. Are o pronunție de parcă ar cânta. În comentariul de după lectură spune că mizează pe fonetică în construcțiile sale poetice, că folosește arhaisme pentru a crea o atmosferă specială, de „regresie în timp”. Colegii mei acordă autografe și primesc din partea Bibliotecii Municipale câte un pliant cu fotografiile lor. Întâlnirea durează mult peste cât fusese programată, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Ion Creangă nu se oprește aici. Inimosul institutor, sfătuit de Maiorescu și de Eminescu, hotărăște să scrie una din cele mai originale și inovatoare lucrări metodice privind predarea limbii materne în învățământul primar ,,Povățuitoriu la cetirea prin scriere după sistema fonetica” ( 1876) după ce publicase în 1871 ,,Învățătorul copiilor, carte de cetit în clasele primare, cu litere, slove și buchii cuprinzând învățături morale și instructive. „Gândindu-și cartea, se vede clar că autorul era profund pătruns de ideea potrivit căreia vocația unei
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
de prestigiu ca de pildă J. Piaget (32) ea s-a dovedit a fi mai eficace în cazul predării limbilor etimologice (engleză, franceză), pentru care cuvîntul scris este mai mult un desen; experiența utilizării ei în predarea limbii române limbă fonetică a demonstrat că elevii citeau deseori mecanic, iar în scris omiteau frecvent litere. Piaget însuși recunoaște că unele experimente au arătat că metoda globală "dăunează învățării ulterioare a ortografiei". (33, p. 22). Este adevărat, O. Decroly a introdus în învățarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în vizită, ba eu sunt nevoită să-i servesc pe musafirii noștri și pe alții, și pe alții, și pe alții... Spre surprinderea mea, Ion s-a dovedit un profesor foarte capabil, doar că uneori încalecă pe „căluțul său favorit“ - fonetica -, și atunci încep să mă simt îngrozitor, încep să-l urăsc, dar cu o ură supusă, și-mi vine să mă scufund în pământ de rușine... Ah, Petinca, dacă ai ști cât de îngrozitor pronunț româ nește! și totuși, la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și limba rusă, după care devine profesor titular. Pe plan didactic a ținut cursuri și seminarii la diverse discipline ca limba slavă veche, gramatica comparată a limbii ruse, gramatica istorică a limbii ruse, istoria limbii ruse literare, limba rusă contemporană (fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxăă, folclorul rus. Ca profesor și șef al Catedrei de limba și literatura rusă, A. Zacordoneț a pregătit multe generații de studenți, îndrumându-le primii pași în cercetare. Între altele, rezultatele activității didactice se oglindesc în lucrările Gramatica
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
sintaxăă, folclorul rus. Ca profesor și șef al Catedrei de limba și literatura rusă, A. Zacordoneț a pregătit multe generații de studenți, îndrumându-le primii pași în cercetare. Între altele, rezultatele activității didactice se oglindesc în lucrările Gramatica limbii ruse. Fonetica și morfologia (1949ă și în Curs de limba slavă veche (1963ă, premiat de Ministerul Învățământului. Cursul menționat este prima lucrare de acest gen apărută la noi în țară, care conține o prezentare completă a sistemului fonetic și gramatical al limbii
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
15 aprilie 1874, Ipotești; Ioan -* 23 noiembrie 1875, Ipotești. Despre Șerban Eminescu Acad. Rom. a căpătat documente noi. C. Stamati ar fi citit poezii moldovenești la generalul Bologovski, de față fiind Pușkin. Poetul rus s-ar fi amuzat de ciudata fonetică a limbii romîne: "...Ce armonie este în "Ciface Ippolit și în răspuns: boiaru: Saracual Murit"?" (A. V. Boldur, Contrib. la studiul istoriei românilor. Ist. Basarabiei, v. III, Chișinău, 1940, p. 53-54). După Th. Cornel (Figuri contemp.), N. N. Beldiceanu s-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Eminescu, Eliade Rădulescu 1, care n-a făcut parte, cel puțin în gândul lui Eminescu, din "elementele neistorice"2. Cu toată "necompetența" sa, Eminescu, cum am spus, atinge de câteva ori și problemele lingvistice. Ba are și câteva încercări de fonetică: studii asupra pronunției dialectale 3. În privința limbii, observăm două faze în cugetarea lui Eminescu. Eminescu dinainte de 1874, când se afla în străinătate și în legături strânse cu românii din Ardeal și din Bucovina, când nu căzuse cu totul sub influența
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ei. Tot croncile hitite îi amintesc pe tăblițele lor și ne spun că de pe meleagurile Asiei Mici în bătălia de la Kadeș dată în anul 1296 î.e.n. în armata hitită au fost chemate și trupe ale populație seminomade habiru scrisă după fonetica limbii hitite dar grecii îi menționează cu numele de kabiri sau kalibi. În scrierea Dionysos, autorul Nonus Panopolitanul, povestind despre războiul pregătit de Cybele din Frigia împotriva indienilor și care era condus de Dionysos, spune că primii soldați chemați la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Enciclopedia limbii române, București, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, 2001; ed. a II-a, 2006. EZ = "Evenimentul zilei". FC I = Academia Română, Institutul de Lingvistică din București, Formarea cuvintelor în limba română, de F. Ciobanu, F. Hasan, [București], Editura Academiei Române, 1970. FD = "Fonetică și dialectologie", București, Editura Academiei Române, anul I: 1958. GA = Gramatica limbii române, I-II, ediția a II-a, București, Editura Academiei, 1963; al doilea tiraj: 1966. G. Liiceanu, U.I. = Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, Humanitas, 2002. GALR = Academia Română, Institutul de
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
mlaștinii, făcusem, totuși, și eu parte. Mi-l aminteam Îngenunchind În fața unui metru de lemn, de croitorie, În casa unui prieten al meu, Înălțând un improvizat imn superb ordinii altor vremuri. Sau la Mogoșoaia, la o masă vecină, hipnotizând prin fonetica monologului magic o parteneră tânără, cu un chip de superbă madonă bizantină, coama ridicată Într-o coroană neagră și chipul alb, marmorat, și neverosimile mâini mari, noduroase, arse parcă de trudă și leșie. „Să nu spui da. Să nu spui
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de tragic, a cotidianului din Rinoromânia socialistă. Ambiguitățile, vulnerabilitatea ne țin În loc și ruinează „progresul”? Nu, profesorul nu dăduse glas Îndoielilor. Continua să asculte frazele străine, preluate din caligrafia clară, În tuș negru, de pe foile dictando și sonorizate evaziv, În fonetica aventuroasă a noului său rol. „Bérenger striga vecinilor săi deveniți Rinoceri să respecte regulile conviețuirii: «Încetați!... Zgomotele sunt interzise! E interzis zgomotul!», deși el Însuși nu le respectase. Bețiv, chiulangiu, cu o Înfățișare de delincvent! Și tocmai În vremuri de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
zâmbet... Dimineața este latin. La fel, diligență, dimensiune, digresiune, dignitate, dialectic, dialog. Dar dijmă este slav. Ca și diac și diacon. Ce-i asta, diac? Aici scrie «copist, grămătic, cântăreț de biserică». Nu am auzit cuvântul ăsta”. Descoperea cuvinte stranii. Fonetica exotică readucea, brusc, timpul și spațiul care ne formaseră și deformaseră și ne aruncaseră, la un moment dat, În lumea largă. Aflasem, uimit, că fusese, Înainte de a pleca din România, student În anul I la Litere... Să nu fi auzit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
revenirea asupra lor în alte situații, prin lărgirea treptată a experienței de cunoaștere, elevii ajung să-și îmbogățească vocabularul, să înțeleagă resursele limbii și mai ales să-și însușească o exprimare corectă. În vederea însușirii de către elevi a unor noțiuni de fonetică, de morfologie sau de sintaxă, se pot rezolva cu aceștia diverse tipuri de exerciții, precum: * obținerea de noi cuvinte prin schimbarea sunetelor sau a silabelor; * recunoașterea elementelor de limbă, stabilind starea sau existența unui adevăr; * transformarea unor fapte de limbă
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
și poate greșesc, în Europa de Est, poate că și în Europa de Vest, termenul de corepetitor nu prea este agreat de pianiști. A face corepetiție la un mare teatru de operă înseamnă să ai anumite studii de specialitate. În primul rând, să înveți fonetica fiecărei limbi, stilul, istoria personajelor, psihologia personajelor, pentru că noi suntem, de fapt, oamenii din spatele spectacolelor pe care le vedeți la "Met", cei care pregătesc spectacolele. Pe lângă a fi pianist, trebuie să știi și să dirijezi (la asta voi ajunge un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
foarte bună, plus toate aceste cunoștințe pe care le poți studia. A.V. Câte limbi străine cunoști acum? V.I. Multe, am studiat franceză, germană, italiană, rusă, spaniolă. Dar, nu numai că le-am studiat ca să le vorbesc, am studiat și fonetica fiecărei limbi... A.V. Ca să știi despre ce se vorbește în textele ce vor fi cântate, interpretate. V.I. Bineînțeles. Plus diferențele care există în franceză, germană, italiană între o vocală deschisă și o vocală închisă. Trebuie spus că oricât ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]