15,024 matches
-
muzicale, C-Mins va arăta altfel. Ceea ce este însă propriu Mins în oricare dintre ipostaze, constă în următoarele: reprezintă subiectul interpretativ într-un act de expresivizare; se relevă exclusiv prin actualitatea faptului său, de aici-acum; se adecvează expresiv (interpretativ) unui precedent formal, fie prin conformare, fie prin abatere; reperele fundamentale ale adecvării Mins sunt identificate pe coordonatele de energie și timp, ca ipostaze sau faze ale transformărilor modului (energiei) Mins, într-un ciclu de două profiluri de tranzit complementare, bornat de/prin
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
cel de-al doilea aspect de variație, referit intensității, prin aceea că, odată cu creșterea mărimii temporale (duratei) și/sau a masei sonore (densității), și intensitatea susținerii ori impulsului Mins vor trebui să se adecveze corespunzător, variind consensual modului de variere formală. Pe același model schematic (al variației de entropie), vom avea următoarea formulare: Intensitatea măsoară expresia de inițiere/susținere Mins în modul parcursului Fmz-dpc. Variația de Dinamizare dată ca Impuls / pondere Dsp INTENSITATE Gradul densității articulațiilor formale sau masa sonoră căreia
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
consensual modului de variere formală. Pe același model schematic (al variației de entropie), vom avea următoarea formulare: Intensitatea măsoară expresia de inițiere/susținere Mins în modul parcursului Fmz-dpc. Variația de Dinamizare dată ca Impuls / pondere Dsp INTENSITATE Gradul densității articulațiilor formale sau masa sonoră căreia i se atribuie => Într-un eveniment (clipă) de timp determinat punctual (pe S-dpc), intensitatea (greutatea/accentul Dsp) tinde să varieze direct-proporțional cu volumul evenimentelor/masa sonoră, relevându-se ca amplitudine Mins, prin accentuare și/sau diminuare
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
șir evenimente, timpul apare linear. Odată ce un segment sau altul se repetă, forma timpului ondulează într-un aspect de circularitate, al cărui stadiu ultim este punctualitatea. Circularitatea este deci o expresie de ordine sugerând reversibilitatea timpului prin repetare sau consecvență formală. Altfel, reversibilitatea fizic-sonoră rămâne doar un concept fantezist. Nici recurența evenimentelor și nici repetarea de orice fel nu pot certifica reversibilitatea, întrucât, oricât de elastic, timpul curge exclusiv în sensul entropiei, corespondent unei sonorități natural dezinente, dedurându-se în tăcere (după cum
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
extensii (dilatări) deformând coloana adâncimii prin abatare de la rimă, ori ca momente de suspendare (intervalizare) pe consecvențialitatea unei coloane. Aceste obiecte-eveniment pot avea și ele propriile adâncimi (rime), interpretabile ca ponderi de inconsecvență, amplificând expresia de disontinuitate într-un parcurs formal. footnote>. Compusul ternar al perechii-model l-am delimitat pe două considerente: a. după primul sgm care se repetă de la începutul șirului (ABC-AB...-AC...); b. în raport cu pozțiile narative (In/Fn) ale acestora - în In aflându-se perechea ABC, iar în Fn
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
cu perechea-model. Astfel, perechea ABC o mai regăsim doar prin compunere ciclic-secvențială, din două etape - Etp I = R2-R3-4 (referită AB); Etp II = R5-6-R7-9 (referită AC) - ceea ce conferă formei Sdpc un caracter dinamic. Elementul cu cea mai mare valență de stabilitate formală (prin numărul repetărilor) este sgm A, care apare în cinci rime, grupabile în două mari secvențe dihotomice: R1-2; R5-7. Îi urmează sgm B, constitutiv în patru rime juxtapuse: R1-4. În fine, sgm C, deși revine doar în trei rime dihotomice
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
Streinu) în aprecierea că, pentru acest autor: "problema versificației avea o importanță capitală; și dacă el a fost cucerit și preocupat până la absorbire de realizarea unor ritmuri cât mai diverse și mai dificile, acesta nu a fost un simplu exercițiu formal, ci a contribuit în bună măsură la procesul de mlădiere și perfecționare a limbii noastre". Câți din copiii români de odinioară, nu am profitat de aceste producții de netă orientare didactică, cuceritoare și formatoare? Poezia "Cântec" se numără printre aceste
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
în legătură cu evocarea umanului în concretețea sa tulburătoare, purtînd inevitabile sarcini etice. Un capitol nou, cu totul diferit, începe în biografia lui Noica odată cu întemnițarea sa în timpul regimului comunist. Avem a face cu un reflux, cu o cedare, cu o abjurare formală, conduită a unui om timorat, înfricoșat, căruia Gulagul autohton i-a înfrînt cerbicia. Nu știm, nu vom ști niciodată cu exactitate ce s-a petrecut în forul său intim, însă, după toate aparențele, manifestarea filosofului conturează o retractare a la
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
interes național, dom'le, nu mă iau eu după toți licuricii care spun că avantajez o echipă sau alta (...) nu mă interesează ce spune câte un licurici din ăsta" (sport.ro). Termenul ilustrează importanța jocului de cuvinte și a asocierilor formale în dezvoltarea lexicului argotic. Mi se pare evident că licurici a fost folosit nu descriptiv, prin metaforă sau metonimie, ci pur și simplu pentru că, prin finala sa, în -ici, intră într-o serie de cuvinte cu valoare ironic-peiorativă: păcălici, măscărici
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
pogonici etc. Sufixul de agent -ici, de origine slavă, se recunoaște în păcălici, măscărici sau tremurici; pogonici (cu sensul etimologic "băiat care mână vitele") e un împrumut; agarici ar putea fi un nume propriu atras în serie pe criterii pur formale; originea lui bambilici nu e tocmai clară. Sensul "ins", cu conotația depreciativ-minimalizatoare, e curent în argoul actual în primul rînd pentru agarici (la Volceanov, 2006: "om prost"): "decât să mă dau șmecher și să fiu un agarici, mai bine stau
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
de altă parte, noile arhitecturi post-moderne sunt dependente de atare aluzii ori preluări, în timp ce formele consacrate (de clasicism, romantism, modernism) au încetat, în mare parte, să mai existe ca atare, ele fiind înlocuite printr-un conglomerat de idei și fapte formale pe care le-am putea eticheta rezonabil doar prin termenul de eseu componistic. Așa cum este, de exemplu, Simfonia a IV-a "Giocossa", în care dincolo de pendularea ambiguă dintre tragic și comic ori între monodie pe de o parte și eterofonie
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
chiar și atunci când are la bază un material brut și accidental ori impulsuri de varii genuri și pregnanțe, vădește o exemplară constanță și stabilitate. Nu e nici fluxul continuu, nestăvilit din sintactica niculesciană, dar nici clivajele ori incompatibilitățile din alcătuirile formale ale lui Aurel Stroe. Compozitorul refuză diagnosticarea curentă a muzicii actuale ca patologică. Legat osmotic de tradiție, el lucrează temeinic la instaurarea unei euforii a sunetului ca o manifestare concludentă a postmodernismului în raport cu sublimul. Iar dacă Tiberiu Olah poate fi
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
asta, nu scriu, / altfel realitatea va afla că m-am predat și nu ar fi bine, / realitatea e încîntată să aibă probleme". Nu mai puțin poezia e un soi de mimetism ritualic al vieții și al morții, lipsit de patetism formal, fin ironic la prima vedere, însă în fapt intens participativ, esențializat printr-o disciplinare a emoției. Versurile sugerează un gen de cimitir al unor făpturi și voci iubite, acum greu perceptibile, stăpînit de un ritm "în care ne jucăm tot
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
sută cincizeci. Asta se întîmplă de altfel chiar de cîteva ori în A la recherche du temps perdu. Trebuie însă să spunem din capul locului că o memorie puternică se colorează așa de intens afectiv că nu se risipește în formale asociații de senzații. Această simplă asociere, penibilă în pretențiile ei de artă, se întîmplă la James Joyce, nu însă la Proust, unde interesul semnificației dirijează fluxul amintirii. ș...ț Cimentul operei lui întregi, deși realizată în deriva memoriei involuntare, e
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
satiricul, grotescul, ironicul dramaticul și tragicul în cel al categoriilor eidologice dinamice. Prelegerile de estetică muzicală semnate de Ștefan Angi sunt investigate succint, dar consistent de Anamaria Călin, în timp ce Ioana Marghita explorează categoria comicului sonor și ipostazele sale fenomenologice și formale. Tot despre o categorie estetică glosează și Dragoș Călin: Pastoralul sau idilicul, ca reprezentare idealizată, sentimentală a limbajului muzical. }inându-ne în continuare de cuprinsul cărții vom constata prezența a două studii de referință în peisajul muzicologiei noastre și nu numai
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
Costache în excelenta sa carte, Eminescu. Negocierea unei imagini. Singurul element de luat în considerare în selecția poemelor pentru alcătuirea unui astfel de volum este puterea de adaptare a imaginarului poetic la viziunea tematică proiectată de antologator. Cronologia creației, experimentele formale (specifice, poate, unei anumite perioade din producția artistică a celui în cauză) sunt ignorate sau utilizate, doar în măsura în care servesc "tabloul" imaginat de criticul care alcătuiește volumul. Deși pare lipsit de importanță (în fond toate versurile volumului îi aparțin lui Ion
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
George Enescu). Ideea - salutară în sine - a fost preluată și de către organizatorii edițiilor de după 1989. S-a instituit astfel o tradiție din a propaga creațiile compozitorilor români, cu scopul de a face cunoscute oaspeților străini preocupările și tendințele lor stilistice, formale, estetice, oferind în același timp oportunitatea unei evaluări comparative a artei autohtone și a situării ei cât mai exacte în contextul european al epocii. Destinul pare să-i fi dat câștig de cauză lui George Enescu. La 110 ani de la
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
cărui finalitate este chiar transformarea în Sonata nr.2 pentru clarinet și pian a aceluiași autor. Încă o dată Nemescu a fost maestrul unui ritual ce degajă aburii clasicismului arhitectural, atestat printre altele de comensurabilizarea până la o perfectă simetrie a structurilor formale, dovada cea mai elocventă fiind surmontarea dezechilibrului în ceea ce privește numărul secțiunilor (prima sonată având patru parți, iar cea de a doua numai trei) prin înserarea în final a unui fragment din Henry Purcell. Ansamblul "Aleph" ne-a dăruit un miscelaneu de
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
Prudenta diversitate De câteva decenii, diversitatea sonoră, sub multiplele sale aspecte (diversitate formală, stilistică, atitudinală etc.), a început să rețină atenția analiștilor. Cu toate acestea, problemele teoretice globale pe care le ridică, atât la nivel metodologic și epistemologic, cât și din punct de vedere estetic și etic, nu par să fi făcut obiectul
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
asupra desenului melodic, al formei, prezentând și diferitele ei variante. În urma acestei minuțioase analize, cercetătorul își permite să stabilească constante și variabile în practica folclorică actuală a doinei. În capitolul referitor la tematica doinei, Vincent Rastädter se oprește asupra structurii formale a unor melodii ale genului, fără a neglija trecerea în revistă a formulelor introductive care în limba germană au o sonoritate aparte (în fünf Teile zerrissene Blättchen - Frunzuliță ruptă-n cinci sau Blättlein, Weizen, Roggen - Frunzuleană grâu secară etc.), schițarea
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
este ordinea unei lumi deja constituite, a unui univers bine articulat, ci ordinea superioară a unei geometrii transcendente. Iar cum în spatele acestei geometrii, permanent a fost Cuvîntul, atunci Paul Neagu a scris: Prag despic Forfeca văzduh Huma apelor Impărțeala Grația formală Buzele mierii Păstaie de salcîm Delfic dans Cuțit Trans-val Peștele Pragul trecea Etosul apei Descînta Londra, 4 septembrie 1987 IV Paul Neagu dă corporalitate abstracțiilor și abstrage din determinările lor imediate formele preexistente în realitatea frustă sau în convenția culturală
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
-
IX) una dintre direcțiile generației sale (reperul principal îl poate oferi creația lui Corneliu Dan Georgescu), cu toate că lucrarea dezvăluie una dintre multiplele fațete de expresie muzicală a autorului, Jocuri I a bucurat auditoriul prin prospețimea expresiei și perfecțiunea formală. Ambianța sonoră a jocurilor, cu sugestia de fluiere și buciume realizată prin flageolette ale întregului ansamblu de coarde va inspira destule lucrări ale colegilor ieșeni. „Lamentație și descătușare”, partea a III-a din Simfonia De natura poesis de Cristian Misievici
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
un exces au fost înlocuite în timp cu altă dogmă și alt exces, cu efecte neașteptate asupra învățămîntului preuniversitar: în programele și în manualele școlare franceze - sub efectele de lungă durată ale structuralismului victorios - opera e analizată în primul rînd formal, tehnic, fără implicarea sensului și fără vreo raportare la viața cotidiană. Todorov își asumă o parte din responsabilitate, arătînd că totuși tradiția atomizării formale e mai veche. (În fond, retorica franceză și tratatele clasice de stilistică indicau lungi liste de
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
școlare franceze - sub efectele de lungă durată ale structuralismului victorios - opera e analizată în primul rînd formal, tehnic, fără implicarea sensului și fără vreo raportare la viața cotidiană. Todorov își asumă o parte din responsabilitate, arătînd că totuși tradiția atomizării formale e mai veche. (În fond, retorica franceză și tratatele clasice de stilistică indicau lungi liste de figuri și procedee...) Situația actuală s-ar explica prin caracterul determinant al formației universitare (ceea ce au studiat la facultate e modelul absolut pentru serii
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
lungi liste de figuri și procedee...) Situația actuală s-ar explica prin caracterul determinant al formației universitare (ceea ce au studiat la facultate e modelul absolut pentru serii întregi de profesori, critici, scriitori), la care contribuie desigur și comodități didactice (exercițiile formale sînt întotdeauna mai ușor de corectat și de notat). Oricum, o direcție de studiu care ar fi trebuit să ofere o reechilibrare a balanței, o completare a istorismului și un auxiliar al studierii textului pare să fi devenit un scop
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]