1,302 matches
-
permite și mobilizarea acestuia din canal, precum și un acces corespunzator asupra fosei mijlocii și posterioare [14]. Atunci când se dorește prezervarea funcției auditive reziduale, este recomandabil un abord subtemporal pentru fosa mijlocie, cu excepția cazurilor în care tumora este situată predominant în fosa posterioară, caz în care este recomandabil un abord retrosigmoidian [10]. Tumorile care sunt situate la nivelul segmentului timpanic sau mastoidian pot fi rezecate printr-o mastoidectomie. Tehnica utilizată pentru ablația acestor tumori nu este diferită de cea a schwanoamelor cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a craniofaringioamelor în 5 grade de severitate (tabelul 4.7), propusă de Samii M, se bazează pe studiul mai multor parametri, printre care: tendința de creștere, preponderent în ax vertical a craniofaringioamelor dar și capacitatea lor de extensie la nivelul fosei cerebrale anterioare, mijlocii, posterioare precum și la nivelul sistemului ventricular și a sinusului sfenoidal [1,4]. ANATOMIE PATOLOGICĂ Craniofaringioamele sunt tumori epiteliale solide cu componentă chistică, variabilă, uneori predominantă. Se pot prezenta sub formă chistică, solidă sau mixtă. Chisturile au un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
gri ce pot avea componente chistice. Prezentarea clinică. Cel mai frecvent apar episoadele comițiale (pentru tumorile supratentoriale) - 40% din cazurile de epilepsie de lob temporal sunt date de această leziune [26]; poate apare cefalea, vertijul sau ataxia (pentru leziunile de fosă posterioară) sau paraplegia/pareza pentru leziunile medulare. Simptomatologia, în funcție de localizarea tumorii, poate evolua luni de zile dar pot fi diagnosticate astfel de tumori și după decade de evoluție. Diagnostic imagistic. În general, ele sunt hipopână la isointense în T1 pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pe secvențele T2, cu componente chistice, calcificate sau solide. Edemul vasogenic apare rar (spre deosebire de glioame, cu care aceste tumori sunt frecvent confundate preoperator și la care edemul apare mai frecvent), efectul de masă este redus (cu excepția celor situate la nivelul fosei posterioare), priza de contrast este moderată. Varianta anaplazică are tendința de a se încărca mai puternic cu contrast și produce mai mult edem peritumoral. Tratamentul acestor leziuni are la bază rezecția chirurgicală, aceasta fiind „gold standard”. Controlul episoadelor comițiale după
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
reprezentând 0,1-0,5% 241 din tumorile SNC și afectează în pricipal copii și adulții tineri. Este de asemenea frecventă la nivelul lobului temporal, putând însă să apară și frontal, parietal, la nivelul planșeului ventriculului III, regiunea selară sau în fosa posterioară [29]. Izolate la nivelul cerebelului, aceste leziuni pun diagnosticul bolii Lhermitte-Duclose [30]. Sub 10% din gangliocitoame pot apărea la nivel medular. Histopatologic, conțin doar celule mature ganglionare. Markerul celular CD34 este pozitiv la aceste tumori (ca și în cazul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ani nefiind constatate recurențe. Chiar și în cazurile cu reziduu tumoral sau recurențe se obțin remisii cu radioterapie și chimioterpie asociată [38]. ESTESIONEUROBLASTOMUL Estesioneuroblastomul este o tumoră foarte rară cu originea în celulele epiteliului olfactiv situate înalt la nivelul mucoasei foselor nazale, putând pătrunde intracranian prin lama cribriformă. Epidemiologie. Deși în anumite serii reprezintă până la 3% din tumorile intranazale, în literatură sunt raportate până în prezent doar mai puțin de 400 de cazuri [39]. Originea acestor tumori pare sa fie creasta neurală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pătrunde intracranian prin lama cribriformă. Epidemiologie. Deși în anumite serii reprezintă până la 3% din tumorile intranazale, în literatură sunt raportate până în prezent doar mai puțin de 400 de cazuri [39]. Originea acestor tumori pare sa fie creasta neurală de la nivelul foselor nazale. Vârful de incidență al acestor tumori este în decadele a II-a și a V-a de viață. Histopatologic, aceste tumori au o structură lobulară, fiind formate din straturi de celule într-o masă de neurofibrile. Aceste celule au
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
oftalmolog) include epistaxis recurent și obstrucție nazală însoțite de hiposmie, simptomatologie ce poate evolua chiar de 10 ani. Alte simptome ce pot apărea, mai rar însă, sunt date de invazia intracraniană a tumorii: cefalee, tulburări vizuale sau rinoree. La examinarea foselor nazale se evidențiază o masă tumorală cărnoasă, roșietică, friabilă. La momentul diagnosticului tumora este deja metastazată la 17-48% dintre pacienți, cele mai frecvente metastaze fiind la nivelul ganglionilor limfatici cervicali, dar și plămâni sau oase (mai rar ficat, mediastin, SNC
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu asimetrie facială prin edem genian, iar în cazuri avansate apariția de ulcerații sau fistule la nivel facial. Paresteziile, amorțelile sau durerile faciale sunt determinate de interesarea nervului infraorbital sau în cazuri avansate de extensia posterioară a tumorii la nivelul fosei pterigopalatine cu implicarea ramurii maxilare a nervului trigemen [12]. Tumorile porțiunii superioare a cavităților nazale și a regiunii etmoidale se extind prin lama ciuruită a etmoidului la nivelul etajului anterior al bazei craniului cu anosmie și cefalee. Carcinoamele de sinus
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
prezența leziunilor osoase, exceptând peretele posterior al sinusului, incluzând extensia la nivelul palatului dur și/sau la nivelul meatului nazal mijlociu. T3: tumora invadează una dintre formațiunile: peretele posterior al sinusului maxilar, țesutul subcutanat, planșeul sau peretele medial al orbitei, fosa infratemporală, osul pterigoid, sinusul etmoidal. T4: tumoră invazivă la nivelul regiunii orbitale, inclusiv la nivelul apexului orbital, lama ciuruită a etmoidului, baza craniului, nazofaringe, sfenoid, sinusului frontal. Tumorile de sinus etmoidal T1: tumora localizată la nivelul etmoidului, cu/ fără eroziuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
din această cauză un debut insidious al simptomelor. Leziunile cu localizare intradurală se manifestă cel mai frecvent cu cefalee, iar în cazul localizării paraselare cu tulburări de vedere și mai puțin frecvent cu tulburări hipotalamice. Tumorile cu localizare la nivelul fosei cerebrale posterioare se dezvoltă lent fiind cel mai adesea asimptomatice, în timp ce tumorile cu localizare la nivelul unghiului ponto-cerebelos pot evolua cu ataxie sau cu pareze de nervi cranieni. Mai puțin frecvente sunt atacurile recurente de meningită aseptică datorate rupturii spontane
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
dermului: fire de păr, folicul pilos, glande apocrine, sebacee sau sudoripare (fig. 4.152). Epidemiologie Tumorile dermoide se regăsesc mult mai rar, într-o proporție de 0,3% din tumorile cerebrale și tind a fi plasate cel mai frecvent în fosa posterioară, în imediata vecinătate a liniei mediane, spre deosebire de tumorile epidermoide care adeseori se dezvoltă lateral, la nivelul unghiului pontocerebelos; le întâlnim de asemenea la nivel spinal dar și extraneural, pe scalp, calotă craniană, orbită, masiv facial sau chiar ovare [4
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tuberoasă, Von HippelLindau, sugerează o anumită încărcătură genetică, însă este la fel de adevărat că tumorile apărute în aceste sindroame sunt foarte variate, așa încât deocamdată este greu de tras o concluzie certă [6,7]. Într-un studiu recent efectuat pe cazuistica de fosă posterioară operată de autoul principal, dintr-un total de 422 de tumori cerebrale, 59 cazuri (14%) au fost reprezentate de tumorile de trunchi cerebral. În timp ce la vârsta pediatrică numărul de tumori de trunchi (33 de cazuri) a reprezentat 33% din
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
autoul principal, dintr-un total de 422 de tumori cerebrale, 59 cazuri (14%) au fost reprezentate de tumorile de trunchi cerebral. În timp ce la vârsta pediatrică numărul de tumori de trunchi (33 de cazuri) a reprezentat 33% din totalul tumorilor de fosă posterioară, la adult acestea reprezentau doar 9% (26 de cazuri) (fig. 4.189). Clasificare. Histopatologie. Diversitatea leziunilor situate la nivelul trunchiului cerebral, dar mai ales necesitatea unei sistematizări a managementului acestor complicate leziuni au dus la apariția unor clasificări bazate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
orală și posibilitatea stabilizării regiunii cu os sau metacrilat. Profunzimea câmpului operator, retracția nervilor cranieni IX, XII și a faringelui limitează expunerea putând duce la disfuncții ale acestor structuri [1,12]. Aborduri laterale și postero-laterale 1. Abordul latero-bazal cu expunerea fosei infratemporale permite accesul la stânca temporalului, porțiunea superioară a clivusului, trunchiul cerebral și etajul mijlociu al bazei craniului. Se adresează tumorilor intradurale: meningeoame, neurinoame, anevrisme, tumori epidermoide. Vizualizarea carotidei și absența retracției trunchiului cerebral sunt avantaje, iar riscurile sunt pierderea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
rezecția masei laterale a lui C1 și manipularea segmentului V3 al arterei vertebrale existând riscul lezării arteriale și apariția instabilității pentru care trebui efectuată o stabilizare occipitocervicală [15]. 3. Abordurile postero-lateral și extrem lateral permit vizualizarea de la linia mediană a fosei posterioare până la nivelul celulelor mastoidiene, jumătatea laterală a condilului occipital și masa laterală a atlasului, porțiunea postero-laterală a canalului spinal, porțiunea inferioară a clivusului, unghiul ponto-cerebelos. Este o expunere rapidă și familiară neurochirurgului cu un bun control asupra arterei vertebrale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vedere faptul că supraviețuirea este similară cazurilor cu metastaze unice. Din aceste considerente indicațiile tratamentului chirurgical pentru aceste situații sunt reprezentate de: 1. atunci când una dintre leziuni are expresie clinică simptomatică sau cu potențial letal (leziunile cu localizare la nivelul fosei cerebrale posterioare sau la nivelul lobului temporal) - reprezintă doar o măsură terapeutică paliativă; 2. metastaze multiple care pot fi toate ablate chirurgical; 3. tumora primară nediagnosticată/neidentificată: biopsie stereotactică pentru diagnostic histopatologic. Radiochirurgia stereotactică are avantajul că poate aborda și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
spinocelular, adenoid chistic, adenocarcinom, bazocelular, sebaceu). Tumorile intraorbitale secundare mai frecvente sunt - carcinoamele spinocelulare sau nediferențiate, extinse în orbită de la sinusurile paranazale, epitelioamele bazocelulare cu originea în orbita anterioară, meningioamele sau tumorile maligne extinse de la neurocraniu, sarcoamele cu extindere de la fosa temporală sau infratemporală. Se întâlnesc tumori metastatice, predominant cu punct de plecare adenocarcianome mamare sau gastrice, pulmonare sau boli limfoproliferative. O categorie specială reprezintă tumorile glandei și căilor lacrimale. Caracteristice adultului sunt pseudotumorile intraorbitale inflamatorii nespecifice. Hemangiomul cavernos: histopatologic este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a două fragmente osoase (frontotemporal și orbitozigomatic) (fig. 4.239, 4.240). Indicațiile majore ale acestui abord deosebit de larg sunt procesele expansive mari ale bazei de craniu, eventual cu extensie intraorbitală secundară, leziuni sfenocavernoase sau cavernoase, tumori ale osului temporal, fosei infratemporale, leziuni paraselare, tumori ale clivusului superior sau inferior. Contraindicațiile sunt cele ale intervențiilor de mare amploare și durată lungă. EXENTERAȚIA DE ORBITĂ Constă din îndepărtarea chirurgicală a conținutului orbitei. Are două variante principale - exenterația orbitală subtotală și exenterația orbitală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
născut de 17 zile. Și în statistica noastră există o predominență a sexului masculin (M:F = 55-45%). Și în ceea ce privește localizarea tumorilor la copii există o diferență semnificativă față de adulți. În datele CBTRUS aproape 30% din tumorile pediatrice sunt localizate în fosa posterioară, spre deosebire de doar 7% la adulți [1]. Și sub acest aspect datele noastre confirmă un număr important de tumori localizate în fosa posterioară (46%), restul fiind localizate supratentorial, în timp ce la copii de sub trei ani repartiția tumorilor supra-/infratentoriale este egală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
copii există o diferență semnificativă față de adulți. În datele CBTRUS aproape 30% din tumorile pediatrice sunt localizate în fosa posterioară, spre deosebire de doar 7% la adulți [1]. Și sub acest aspect datele noastre confirmă un număr important de tumori localizate în fosa posterioară (46%), restul fiind localizate supratentorial, în timp ce la copii de sub trei ani repartiția tumorilor supra-/infratentoriale este egală (50/50%). Există, de asemenea, o predilecție a localizării pe linia mediană a tumorilor la copii (regiunea pineală, regiunea selară, sistem ventricular
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ani atunci un control anual este suficient, așa cum o atestă experiența noastră. Tratamentul chirurgical Timing-ul intervenției chirurgicale reprezintă o problemă dezbătută în literatura de specialitate, în special la copii cu hidrocefalie. În opinia noastră la copii cu tumori de fosă posterioară și hidrocefalie în primul rând trebuie tratată cauza obstrucției, excluderea acesteia ducând de cele mai multe ori la dispariția fenomenelor generate de hidrocefalie, chiar dacă o dilatație a sistemului ventricular va mai persista pe toată durata vieții. În cazul în care copilul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ce poate crește riscul intervenției chirurgicale. Beneficiul adus de această strategie rezidă în obținerea de material bioptic la vedere, iar în caz de tumoră radiosensibilă (germinom) abordul chirurgical direct nu mai este necesar. Poziționarea copilului pentru operațiile pentru tumorile de fosă posterioară este un alt subiect de discuție în literatura de specialitate. Deși există numeroși autori care contraindică poziția șezândă la copil, în special la cei sub 4 ani, datorită în primul rând riscului cu 35-40% mai crescut de aeroembolism comparativ
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
regiune pineală a avut 7 luni iar operația a decurs în condiții bune (fig. 4.250). Ca atare nu împărtășim teama legată de această poziție nici la copil, iar avantajele legate de folosirea gravitației ca factor adjuvant în tumorile de fosă posterioară și de regiune pineală este în afara oricărei dezbateri. Pentru fixarea capului în poziție recomandăm utilizarea de leucoplast la copilul mic, utilizarea pinilor „head-holderului” fiind periculoasă datorită fragilității calotei. Particularitățile de neuroanestezie sunt prezentate într-un capitol separat. Abordurile chirurgicale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
inutile, și de aceea infiltrația scalpului pe tranșa de incizie, incizia segmentară, coagularea imediată a fiecărei surse de sânge de la nivelul scalpului, plombajul cu ceară a diploei, coagularea punctelor de sângerare de la nivelul durei mater sunt obligatorii. În ceea ce privește abordurile de fosă posterioară se recomandă efectuarea craniotomiei și nu a craniectomiei așa cum frecvent este practicată la adult. Grosimea redusă a scuamei occipitale, absența anfractuozităților interne ale scuamei occipitale fac această procedură facilă, iar repunerea voletului osos reduce riscul apariției fistulei sau a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]