1,653 matches
-
respectivi afectează condițiile de mediu din zona de interes (dacă există poluare). Schița de amplasament este prezentată în figura 3.1. Agenții economici cu potențial de poluare sunt: I - o centrală termică (sursă punctiformă) - care funcționează pe bază de combustibili fosili, de la care poluantul dominant este dioxidul de sulf, care se evacuează în atmosferă prin intermediul unui coș industrial, A (h = înălțimea geometrică a coșului); II - o rafinărie (sursă punctiformă) - care prelucreză petrol, de la care poluantul dominant este hidrogenul sulfurat, care se
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
este vorba despre un element vegetal sau despre unul animal; punea evolutivă leagă de asemenea viața umană de viața aninată și există forme de viață superioare care ne pun în dificultate în a stabili numai pe baza distincției morfologice (cranii fosile), dacă este vorba despre un om sau despre un animal. Omul din Neanderthal nu mai este animal, dar nu este încă nici om.) Nu componenta utilitară a vieții conștiente, progresul tehnicii instrumentale, ar putea produce mutația decisivă de la animal la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nucleele comunităților locale. De asemenea, o serie de formațiuni locale din Sahara și Arabia s-au coagulat în jurul oazelor în care freaticul apare la zi. Apele de adâncime cantonate în depozitele terțiare și pleistocene din Sahara au caracter de ape fosile, majoritatea provenind din precipitațiile abundente căzute în această regiune în timpul perioadelor pluviale cuaternare (Kagerian, Kamasian, Kanjerian, Gamblian). Resursele de apă din aceste depozite au început să fie valorificate în ultimele trei-patru decenii în Egipt, Libia, Algeria, state care au făcut
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
temperatura Pământului la un nivel care permite existența vieții pe planetă. Absența acestui proces ar putea conduce la o scădere a temperaturii medii pe Pământ până la -18°C. O serie de activități umane, printre care, în mod deosebit, arderea combustibililor fosili și distrugerea pădurilor pentru a crea terenuri agricole, cauzează creșterea nivelurilor de dioxid de carbon și ale altor gaze ce rețin căldura în atmosferă. Acumularea acestor gaze, „cu efect de seră”, intensifică efectul de seră natural, ceea ce duce la creșterea
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
efect de seră, în principal a CO2, a fost considerată motivul principal al accentuării încălzirii globale în ultimii 50 de ani ai secolului trecut. Principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră sunt de natură antropică: arderea combustibililor fosili (aproximativ 50%), industria chimică, agricultura și transporturile. În afara principalelor surse antropice directe de emisii de gaze cu efect de seră (de exemplu, activitățile de producție de energie electrică și termică prin arderea combustibililor fosili, activități de transport și unele procese
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
sunt de natură antropică: arderea combustibililor fosili (aproximativ 50%), industria chimică, agricultura și transporturile. În afara principalelor surse antropice directe de emisii de gaze cu efect de seră (de exemplu, activitățile de producție de energie electrică și termică prin arderea combustibililor fosili, activități de transport și unele procese industriale), un rol tot mai important este reprezentat de sursele de emisii indirecte, ce contribuie din ce în ce mai mult la acest dezechilibru climatic. În acest sens se poate face referire la defrișări și la schimbarea destinației
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
terminologia specifică domeniului schimbări climatice, sechestrarea carbonului. Introducere Figura 1. Surse antropice de gaze cu efect de seră Așadar, sectorul energetic are o contribuție majoră la generarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), în principal prin arderea combustibililor fosili. În plus, în funcție de tipul de combustibil, instalațiile și condițiile de ardere, de existența și performanțele echipamentelor de epurare a gazelor de ardere, se emit în atmosferă cantități variabile de poluanți acidifianți și pulberi. Reducerea emisiilor poluante rezultate din arderea combustibililor
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
poluante rezultate din arderea combustibililor reprezintă un mijloc important de protecție a mediului și de îmbunătățire a stării de sănătate a populației, aceste două elemente reprezentând direcții majore în cadrul strategiei de dezvoltare durabilă a societății. Pe de altă parte, combustibilii fosili reprezintă o resursă limitată, costisitoare și adesea localizată la distanță față de locul de utilizare. În prezent, pe plan mondial, capătă amploare producerea energiei din surse alternative sau regenerabile. Întrucât procesele clasice de generare a energiei din combustibili fosili sunt bine
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
parte, combustibilii fosili reprezintă o resursă limitată, costisitoare și adesea localizată la distanță față de locul de utilizare. În prezent, pe plan mondial, capătă amploare producerea energiei din surse alternative sau regenerabile. Întrucât procesele clasice de generare a energiei din combustibili fosili sunt bine dezvoltate, tendința pe termen scurt este de promovare a eficienței și a utilizării raționale a energiei, cu evoluție ulterioară spre captarea și stocarea dioxidului de carbon în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Tendința pe
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
a consumului de resurse neregenerabile cu tehnologii alternative bazate pe utilizarea resurselor regenerabile și cu emisii cât mai reduse de poluanți. Utilizarea tehnologiilor alternative este limitată de nivelul tehnologic actual, de eficiența economică și de restricțiile de mediu. Arderea combustibililor fosili Industria chimică Agricultura Despădurirea Totodată, în contextul actualei crize economico-financiare, diminuarea costurilor are o deosebită importanță în orice sector de activitate. Pe de altă parte, se impun eforturi economico-financiare pentru conformarea cu cerințele de mediu. În această situație, analiza integrată
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
atribuit creșterii în principal a emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din activități umane care au condus la dezechilibre în atmosferă și au favorizat declanșarea efectului de seră. Multe dintre activitățile umane, dar în mod deosebit arderea combustibililor fosili și distrugerea pădurilor pentru a crea terenuri agricole, determină creșterea nivelului dioxidului de carbon și al altor gaze ce rețin căldura în atmosferă. Acumularea acestor gaze „cu efect de seră” intensifică efectul de seră natural, ceea ce conduce la creșterea temperaturii
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
și prin împăduriri. 1.2.1.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Măsurile propuse pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt dintre cele mai diverse. Aceste măsuri sunt legate de reducerea consumului de combustibili fosili pentru producerea energiei, promovarea surselor regenerabile de energie, dezvoltarea și promovarea de tehnologii având un nivel scăzut sau zero de emisii, creșterea proporției carburanților regenerabili, limitarea utilizării îngrășămintelor azotoase și utilizarea dejecțiilor animaliere, reducerea emisiilor provenite din depozitarea deșeurilor menajere
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
creșterea proporției carburanților regenerabili, limitarea utilizării îngrășămintelor azotoase și utilizarea dejecțiilor animaliere, reducerea emisiilor provenite din depozitarea deșeurilor menajere și asimilabile, captarea și stocarea dioxidului de carbon, și creșterea eficienței energetice. 1.2.1.1.1. Reducerea consumului de combustibili fosili pentru producerea energiei Prin arderea combustibililor fosili sectorul energetic are o contribuție majoră la generarea de emisii de gaze cu efect de seră - în special dioxid de carbon (CO2). În plus, în funcție de tipul de combustibil, de instalații și de condițiile
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
azotoase și utilizarea dejecțiilor animaliere, reducerea emisiilor provenite din depozitarea deșeurilor menajere și asimilabile, captarea și stocarea dioxidului de carbon, și creșterea eficienței energetice. 1.2.1.1.1. Reducerea consumului de combustibili fosili pentru producerea energiei Prin arderea combustibililor fosili sectorul energetic are o contribuție majoră la generarea de emisii de gaze cu efect de seră - în special dioxid de carbon (CO2). În plus, în funcție de tipul de combustibil, de instalații și de condițiile de ardere, precum și de existența și de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
ameliorare a stării de sănătate a populației - o cerință majoră în cadrul strategiei de dezvoltare durabilă a societății - cunoscută fiind asocierea efectului de seră cu schimbările climatice. Arderea cărbunilor generează cele mai mari emisii de GES, în timp ce gazele naturale reprezintă combustibilul fosil cel mai puțin poluant. Cantitățile de GES rezultate din arderea cantităților echivalente de combustibili fosili (cărbune, gaze naturale, combustibil lichid obținut din petrol), pentru a obține aceeași cantitate de energie sunt în aceeași relație cu factorii de emisie stabiliți de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
a societății - cunoscută fiind asocierea efectului de seră cu schimbările climatice. Arderea cărbunilor generează cele mai mari emisii de GES, în timp ce gazele naturale reprezintă combustibilul fosil cel mai puțin poluant. Cantitățile de GES rezultate din arderea cantităților echivalente de combustibili fosili (cărbune, gaze naturale, combustibil lichid obținut din petrol), pentru a obține aceeași cantitate de energie sunt în aceeași relație cu factorii de emisie stabiliți de metodologia IPCC. Totodată, trebuie avută în vedere disponibilitatea combustibililor fosili, ce reprezintă o resursă limitată
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
arderea cantităților echivalente de combustibili fosili (cărbune, gaze naturale, combustibil lichid obținut din petrol), pentru a obține aceeași cantitate de energie sunt în aceeași relație cu factorii de emisie stabiliți de metodologia IPCC. Totodată, trebuie avută în vedere disponibilitatea combustibililor fosili, ce reprezintă o resursă limitată, costisitoare și de multe ori situată departe față de locul de utilizare. La nivel global, rezervele de cărbuni se ridicau la 783,1 miliarde de tone, în anul 2004. Din această cantitate, 27% aparține Statelor Unite ale Americii, 16
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de ani. 1.2.1.1.2. Promovarea surselor regenerabile de energie Între sursele regenerabile de energie se numără sursele de energie: eoliană, solară (termică, fotovoltaică și de concentrare), hidroelectrică, geotermală, a valurilor și biomasa, care sunt alternative la combustibilii fosili, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la diversificarea ofertei de energie. În același timp, industria europeană a energiei din surse regenerabile este liderul mondial în dezvoltarea de tehnologii pentru producerea energiei din surse regenerabile de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
energie. Acesta include un subprogram denumit „Energie inteligentă - Europa”. O mare parte din aceste fonduri vor fi direcționate spre proiectele dedicate direct sau indirect problemei schimbărilor climatice. Domeniile acoperite sunt: dezvoltarea economiei bazate pe măsuri de reducere a utilizării combustibililor fosili; dezvoltarea economiei bazate pe hidrogen și dezvoltarea pilelor de combustie; captarea și stocarea dioxidului de carbon; creșterea eficienței energetice; dezvoltarea transportului nepoluant și eficient; promovarea materialelor ecologice. În plus, UE oferă sprijin în ceea ce privește diseminarea celor mai bune practici și oferirea
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
și formularea de măsuri pentru atenuarea impactelor produse. 2.1. Probleme economice legate de relația energie - schimbări climatice Printre aspectele economice asociate cu sectorul energetic, analizate din perspectiva schimbărilor climatice, sunt incluse: creșterea consumului de energie, resursele limitate de combustibili fosili ce cauzează fluctuația semnificativă cu tendință de creștere a prețului, dependența față de importurile de energie, eficiența energetică etc. Problemele ridicate de sectorul energetic necesită un răspuns imediat, bazat pe o înțelegere comună a obiectivelor pe termen lung și a acordurilor
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
urmat un trend ascendent, înregistrând o creștere de aproximativ 30% în perioada 1990-2010, drept consecință a creșterii populației, progreselor tehnologice și a creșterii produsului intern brut. Din cauza creșterii consumului de energie la nivel global, problema rezervelor din ce în ce mai scăzute ale combustibililor fosili este din ce în ce mai acută și determină o tendință de creștere a prețurilor. Conform estimărilor actuale, rezervele de petrol cunoscute pot asigura necesarul mondial până în 2040, în timp ce rezervele de gaze naturale ar putea ajunge în aceleași condiții până în anul 2070. Se pare
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de energie, lignitul reprezintă singurul operator de transport intern de energie primară care, în ceea ce privește resursele, poate contribui în mod semnificativ la asigurarea nevoilor de consum pentru producerea de energie electrică în următoarele două-patru decenii. În consecință, reducerea resurselor de combustibili fosili, care duce la o creștere a prețului energiei generate folosind aceste resurse, are efecte semnificative asupra dezvoltării economice la nivel global. 2.1.3. Siguranța energetică - dependența de importuri, vulnerabilitatea față de schimbările din economia mondială Dependența față de importurile de energie
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de eficiență energetică. Dispozițiile noului pachet legislativ Energie-schimbări climatice vor avea și în cazul țării noastre un impact important asupra suportabilității facturilor pentru energie, prin creșterea prețurilor pentru toate formele de energie, determinând regândirea sistemului de protecție socială. Prețul combustibililor fosili va crește, energia din surse regenerabile va fi, o perioadă relativ lungă de timp, mai scumpă decât energia furnizată cu ajutorul tehnologiilor convenționale, iar aceasta din urmă va genera o energie mai scumpă din cauza necesității de a reduce emisiile de gaze
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
o perioadă relativ lungă de timp, mai scumpă decât energia furnizată cu ajutorul tehnologiilor convenționale, iar aceasta din urmă va genera o energie mai scumpă din cauza necesității de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră produse prin arderea combustibililor fosili. În acest context, creșterea prețurilor energiei poate fi atenuată prin aplicarea unor măsuri de eficiență energetică. 2.2.2. Investiții în surse regenerabile de energie Investițiile în sursele regenerabile de energie pot aduce beneficii substanțiale prin reducerea dependenței față de importurile
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
zonele rurale - locuințe, sere, acvacultură, pasteurizarea laptelui - în amplasamente aflate la distanțe de până la 35 de km de locul de extracție; Energia solară poate fi utilizată în special pentru prepararea apei calde menajere, conducând la o reducere a consumului combustibililor fosili folosiți pentru încălzirea apei; Microhidrocentralele reprezintă o opțiune pentru alimentarea zonelor rurale care nu sunt conectate la rețele de energie electrică; Generatoarele eoliene pot acoperi, de asemenea, nevoia de energie electrică din zonele rurale greu accesibile, care nu sunt electrificate
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]