2,679 matches
-
ești tu Norocul meu? - Sunt, dar nu văd cum putem scăpa! Ia... mai gândește-te și tu! Norocul și iar Norocul! Mătăluță nu ai minte? - Așa este! își zise Mărțișor. Ia să mă gândesc! Se uită împrejur, se uită la frânghia care îi lega mâinile... și la picioare... Încercă să se ridice... să-și miște mâinile... Se ridică, făcu pași mici ca un cal împiedicat, dar țarcul era încuiat. - Măi, să fie! Și trebuia să scape cât mai repede. Observă o
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
un anume loc al țarcului cu o curbură mare, tabla lucioasă concentra razele puternice. Simțise o arsură puternică în ceafă când trecu prin acel loc. Asta era! Întinse mâinile cu legătura, simți cum îl arde la mâini, dar răbdă până frânghia luă foc și reuși să rupă legătura. Se dezlegă și la picioare. Îl aduse și pe Norocel, cu care repetă figura, dar ăsta începu să țipe când simți arsura, așa că fu nevoit să-i astupe gura ca să nu facă zarvă
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
cu motor la apă, care țâșnește apoi ca din pușcă. La lumina reflectorului văd cum marinarii îl trag în barcă și se întorc. Între timp, vasul se oprește, iar barca este ridicată sus, la bord, cu un sistem ingenios de frânghii. Voquin arată ca un câine ploat, de-abia se mai ține pe picioare. Mă observă și-mi face un semn amical cu degetul mare. - Mulțumesc, prietene! Câțiva brancardieri vânjoși îl așează forțat pe-o targă. Probabil că va fi dus
DRUMUL APELOR, 55 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376313_a_377642]
-
aceea se aude zgomotul caracteristic al unei bărci cu motor, apoi văd și barca. În afara bărbatului de la volan, care conduce din picioare, mai sunt doi bărbați cu ochelari, tolăniți pe locurile din spate. Pirații lasă la apă o scară de frânghie și câțiva oameni. Operațiunea se desfășoară rapid sub privirile lui Măcelaru, un individ atletic, îmbrăcat în ținută de camuflaj, bandană și pălărie în trei colțuri, care mestecă tutun și scuipă din minut în minut. Între timp motoarele de pe vedeta piraților
DRUMUL APELOR, 33 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376314_a_377643]
-
apoi spălat. E un material anti-jeg și, ca atare, prețios. Devine economic. Cumperi un pantalon de acest fel și te ține până ce creșterea mădularelor te împiedică să-l îmbraci. Se poartă și vara și iarna, fără întrerupere, se usucă pe frânghie și se pretează la orice modă: cu franjuri sau găuri, frecat să dea tentă de uzură pe anumite zone, pe talie sau sub talie. pentru a permite buricului să vadă și să fie văzut de lume, strâns pe coapse sau
VĂ RECOMAND MATERIALUL REZISTENT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375129_a_376458]
-
în fața ușii, pe post de detector de mișcare, care strigă „Ho-Ho-Ho” când îi vine careva prea aproape. Americanii atârnă adevărate lanțuri și rețele electrice pe fațadele caselor. Bazarurile chinezești vând moși gonflabili în mărime naturală, de atârnat pe scărițe sau frânghii pe la geamurile caselor. Olandezii împart dulciuri, norvegienii împodobesc brazi importați. Se scot cizmulițe în fața ușii, se agață șosete la gura căminului, se cântă colinde în coruri, se merge la restaurant cu colegii de serviciu. Unii se bucură și de-o
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
și prea liberal pentru aceasta. Am încercat să-l conving să-și scrie amintirile, dar nu am reușit... Otto (Osias) Starck s-a născut la București în anul 1930 într-o familie evreiască medie: tatăl lui era mic negustor de frânghii. A crescut în cartierul în care locuia scriitorul și teologul creștin ortodox ecumenist Gala Galaction. Într-o conversație mi-a povestit că odată Gala Galaction l-a cunoscut pe stradă și, aflând că este evreu, i-a spus că este
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
bătut adânc, I se străpunge mâna. Aceasta este una din cele mai groaznice lupte din câte au existat vreodată sub cer și reprezintă al șaptelea stadiu al luptei lui Christos. După ce ambele mâini au fost străpunse, Christos este ridicat cu frânghii, partea transversală a crucii este legată sau bătută în cuie de cea verticală, pe care în cele din urmă se fixează un mic suport pentru corp, străpungându-¬i picioarele amândouă. Ridicat în bătaia soarelui, însetat, bătut, șiroind de sânge, acoperit
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
permite să faci o cale de acces până acolo. - Să mergi și sfinția ta să-l vezi! - Eu nu pot urca muntele. Nu c-aș fi bătrân, dar sunt născut tare de mult! - zâmbi șugubăț preotul. - Îl coborâm cu niște frânghii... - Și dacă nu vrea să coboare? - Ce vorbă-i asta, părinte? - întrebă nedumerit Pătru. - Adică dintr-o dată devine foarte greu că nici cu macaraua nu-l poți lua! Poate că sfântul dorește să rămână în continuare acolo. Ca să te binecuvânteze
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
Acasa > Poezie > Cantec > BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI Autor: Ana Podaru Publicat în: Ediția nr. 2172 din 11 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Brăduț nins din codru- Colindul bradului Ana Podaru Au venit colindători, brăduț nins din codru, Cu frânghii la subsuori, brăduț nins din codru, Nu veniră cu podoabe, brăduț nins din codru, Doar cu securi și topoare, brăduț nins din codru. Steaua de la răsărit, brăduț nins din codru, Pentr-o clipă i-a oprit, brăduț nins din codru
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]
-
decor, brăduț nins din codru, Miros de tămâie arsă, brăduț nins din codru, Lumânarea de pe masă, brăduț nins din codru. Asta-i noaptea de Crăciun, brăduț nins din codru, Te colindă omul bun, brăduț nins din codru , Fără securi și frânghie, brăduț nins din codru, Doar cu multă omenie, brăduț nins din codru. Zăpezile de ieri Ana Podaru -Unde sunt zăpezile de ieri?... Când ne jucam din zori până-nserat, Nimic din ce-am trăit și ne-a fost dat Nu e
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]
-
le dă ghes la asemenea acțiuni. De data aceasta moartea unui tânăr în condiții suspecte a creat o stare de suspiciune și de revoltă. Filozoful român Petre Țuțea (sec. XX) arătând bipolaritatea libertății, spunea: „Libertatea eu o asemăn cu o frânghie agățată de undeva, de sus. Te poți urca pe ea la cer, participând la actul mântuirii tale creștine, sau poți să cobori în întuneric”. Furia turbată a distrugerii nu cred că poate fi acceptată de un om „cu scaun la
LIBERTATEA ȘI SETEA DE RĂZBUNARE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379720_a_381049]
-
a singurătății" ( aceea a diadei ce se strânge în indivizibil), "de ce tăcem așa" (în limba pre-Babilonului), "golul dintre fluturi" (între "ieri" și "mâine", ca plin al veșnicului "azi"), "memoriile unui amnezic" (cununie intre Alethe si Lethe), "pasii nimănui" (calea, Tao), "frânghii de lumină" (reazem în ne-reazem), "cele opt Ceruri", "caligrafii din Cadora" (dănsuitori în Omega și Alfa), "emoția florii de prun" (ce în culoare își poartă moartea morții), "mări pustii" (ale refractarului).... Aflăm sensul vieții, sugerează Luminița Cristina Petcu, atunci când
A TREIA VOCE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369168_a_370497]
-
18 martie 2015 Toate Articolele Autorului PSALM ,, Pe mine, mie, redă-mă’’ (M. Eminescu) Mai bate piroane în cruce, Pe frunte mai pune-mi iar spini, Ca praful azi vântul ne duce, De noi suntem tot mai străini. Mai trage frânghia la clopot Și cheamă toți popii-n altar, Oprește știutul vechi clocot Și stinge tot focul de jar. Împrăștie iz de tămâie, Aprinde luminile-n sfeșnic, Iubirea, a noastră, rămâie În timpul cel pururea veșnic. Și pune-mi bănuțul în mână
PSALM de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374226_a_375555]
-
de dolari, care vor fi folosiți pentru finanțarea războaielor împotriva Occidentului și a aliaților acestuia.” Sursa citată arată că fondurile provin dintr-o combinație de taxe, venituri din contrabanda cu petrol, răscumpărări și jafuri. „Libertatea eu o asemăn cu o frânghie agățată de undeva, de sus. Te poți urca pe ea la cer, participând la actul mântuirii tale creștine, sau poți să cobori în întuneric”, spunea filosoful de geniu Petre Țuțea. Cu alte cuvinte... „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate
LIBERTATE SAU LIBERTINAJ? EROISM SAU MANCURTIZARE? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374238_a_375567]
-
la-ntâmplare. Cât Lumină e în lume Cât te ține în putere Ai nặdejde și lucreazặ Pentru Sfântă Înviere. Pune-opaițul de veghe, ’Nvârte roată la fântânặ, Pânặ trupul nu se’ ĵntoarce Între pulberi și tặrânặ. Duhu-ți intrặ-n veșnicie, Dezlegatặ e frânghia: Într-o parte va fi plânsul, Iar în alta, bucuria. Sfârșit și lui Dumnezeu slavặ! Referință Bibliografica: ECCLESIASTUL sau PROPOVĂDUITORUL Cap.IX - Lucreazặ pentru mântuire / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016. Drepturi
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.IX – LUCREAZẶ PENTRU MÂNTUIRE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378784_a_380113]
-
renască Strămoșii ce ne-au dat poporul! Să scoatem viața la lumină Din anii-n care-am fost supuși, Nu vorbeam, tăcerea era divină, Că altfel am fi fost distruși! Azi măcar putem să spunem Ce ieri ne lega-n frânghie, Tu frate, hai să rupem Tăcerea pentru-a noastră glie! Strămoșii daci, lăsat-au moștenire Acest frumos pământ românesc, Hai să dăm lumii de știre Că-i al nostru, e strămoșesc! Nu barbari, cum ne ziceau românii, Suntem aici din
ÎNDEMN de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377772_a_379101]
-
1320 Producția de țesături 1330 Finisarea materialelor textile 1391 Fabricarea de metraje prin tricotare sau croșetare 1392 Fabricarea de articole confecționate din textile (cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei de corp) 1393 Fabricarea de covoare și mochete 1394 Fabricarea de odgoane, frânghii, sfori și plase 1395 Fabricarea de textile nețesute și articole din acestea, cu excepția confecțiilor de îmbrăcăminte 1396 Fabricarea de articole tehnice și industriale din textile 1399 Fabricarea altor articole textile n.c.a. 1411 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele 1412
PROCEDURĂ din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282623]
-
cu trupul lor bătrîna brazdă, fugeau de moarte să ajungă-n moarte, ținea atît de mult războiul, un naufragiu nesfîrșit. iar oamenii umblau puhoi pe drumuri și măsurau cu ponderea lor vidul de nu știu care spațiu-mbătați, ce șerpuia ca o frînghie în jurul grumazului, smucită. Cît cuprindea vederea..." (Trad. de Virgil Teodorescu. după vol. B, Fundoianu, Poezii, Editura pentru Literatură, 1965, p. 130) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- II ALEXANDRU ZUB PREFAȚĂ I 424 CATHERINE DURANDIN ISTORIA ROMÂNILOR 425
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
panglici din gură, se dă de-a tumba, dar politică, propriu vorbind, nu face încă. E neplăcut când diferitele meșteșuguri ale lui Cocus Mocus se traduc în ziaristică, când o gazetă mănâncă foc, bea smoală, scoate panglici și umblă pe frânghie. Această impresie însă ne-o face "Bukarester Tagblatt", ziar întemeiat de oameni pripășiți de ieri de-alaltăieri de peste graniță cari au rara lipsă de modestie nu numai de-a judeca după propria d-lor înțelepciune o țară pe care o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
remarci imediat tonul ei ritos declamator, importanța ce era acordată acestei mape speciale. Mapa cu activitate conținea peisaje industriale, portrete de muncitori și scene de muncă. Peisajele industriale erau unul și același, întors pe dos și pe față, fabrica de frînghii din spatele casei, muncitorii erau bieți mahalagii din capul Sărăriei, iar scenele de muncă, sărmanii căruțași din Țicău, încărcînd sau descărcînd. Toate lucrate în felul inimitabil al pictorului, de altfel asemănătoare celor din celelalte două mape. Și doar cu multă bunăvoință
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acestea și în mapa unui alt mare "liric" ieșean, mapă cu "activitate", cum era prezentată trepădușilor activiști de către mama pictorului, fostă boieroaică, speriată, alături de fiul mult dotat, de insolenta presiune propagandistică. Mapă cu exerciții cam pe aceeași temă: fabrica de frînghii din vecinătate. Acestea toate aici, în zona blajină spre deosebire de adeziunile strident colorate ale unor bucureșteni vorbăreți și oricînd disponibili aveau aerul unor șolticării humuleștene, unor mici coțcării care să păcălească vigilența comisarilor poporului. Într-o cu totul altă culoare se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unul din ultimii romantici ai orașului, care, în timp ce-ți cînta la vioară, îți putea relata mondenități cu filosoful Conta sau cu dispăruții lăutari ai locantelor ieșene, picta și el, de bonton, peisaj industrial: aceeași și aceeași fabrică de frînghii din spatele casei lui, văzută din varii unghiuri. Mapa mistică, gestionată de mama candidului pictor, era burdușită cu imaginea multiplicată a obiectivului socialist. Ea era înfățișată, demonstrativ, celor care treceau pragul casei și aveau aer de ștabi. În rest, pentru cei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1977, iar la înapoiere au definitivat planul de deturnare a avionului, preconizând luarea ca ostatic a unei stewardese și sub amenințarea uciderii acesteia să determine echipajul avionului pentru schimbarea traseului de zbor spre Austria. Totodată, și-au procurat cinci cuțite, frânghii, au confecționat măști din ciorapi de nylon și s-au antrenat, simulând operațiunea de deturnare a avionului. Înainte de punerea în aplicare a planului, ZILANY LAJOS a determinat-o să plece ilegal din țară și pe prietena sa, PALOCZI TÜNDE, în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
generală nr. 2. În ziua de 4 februarie 1977, cei șase tineri și-au procurat bilete de avion, iar la data de 5 februarie 1977 s-au deplasat la Aeroportul Cluj, având ascunse în pantofi și buzunare cuțitele, măștile și frânghiile. La controlul efectuat asupra lor, aceste obiecte nu au fost găsite. Trezind însă suspiciuni prin ținuta lor neîngrijită și prin faptul că se găseau în grup, organele de control au întrebat-o pe PALOCZI TÜNDE cu privire la scopul călătoriei și dacă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]