2,252 matches
-
pline de simțire despre Istorie: „ISTORIA - cartea de mărturie a veacurilor... n-a stat pe loc ci a mers înainte, luptând neîncetat pentru triumful binelui asupra răului, al spiritului asupra materiei, al dreptului asupra silei, pentru realizarea dreptății și a frăției, aceste două temelii ale ordiniei absolute, perfecte. ISTORIA este cea dintâi carte a unei națiuni...căci într-însa...își vede trecutul, prezentul și viitorul”. Citindu-i aceste gânduri, nu putem să nu ne amintim că în zilele noastre, oameni puși
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
să luptăm, cu toată ființa și convingerea, împotriva Beznelor Lumii - și să ne pregătim, astfel, Sfânta Arvuna a ÎNVIERII, încă de aici, din aceasta îmbeznata și orbita viața, pe care o vom dărui Pământului, spre a dobândi, curând, Coroana Cerului, Frăția cu HRISTOS-EROUL DUMNEZEIESC! Evangheliile canonice NU au ascuns, NICIODATĂ, Mesajul Măreției și Gloriei Lucrării Lui Hristos! Învierea - TOCMAI ASTA ÎNSEAMNĂ! Și Hristos le zice apostolilor, prin Verb Minunat, Zguduitor de Lume, în Cuvântarea de despărțire (chiar la Cina cea de
ÎNVIEREA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379266_a_380595]
-
Asociației As Salam» și are filiale în principalele centre universitare din țară. «Ne confruntăm cu un val de islamofobie» - a fost răspunsul oficial dat de «Islamul Azi»”. Vi se pare cunoscut? „«Hamas», gruparea teroristă care controlează Gaza, este parte a «Frăției Musulmane». Cu alte cuvinte: cei de la «Islamul Azi» - care au reușit, în sfârșit!, să se impună presei ca «reprezentanți ai musulmanilor din România» și, în această calitate, cer Președintelui și primului ministru să «ia măsuri» împotriva lui Banciu - sunt o
LIBERTATE SAU LIBERTINAJ? EROISM SAU MANCURTIZARE? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374238_a_375567]
-
La Judecata de Apoi, vor constitui criteriile după care noi vom fi judecați. Astfel, spiritualitatea ortodoxă are, de asemenea, un foarte puternic aspect comunitar. Am putea exprima aceasta prin angajamentul fiecăruia pentru celălalt pe calea mântuirii. În biserică, noi trăim frăția cu o foarte mare intensitate, și ideea că suntem toți fiii aceluiași Tată, că toți împărțim aceeași moștenire și că dăm același sene de iubire creștină spre un scop comun Împlinirea completă în Dumnezeu. În acest sens, umanismul creștin ortodox
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
pentru a-i cere să rămînă neutru în conflictul dintre unguri și ruși, și să nu iasă din munți, apoi negociază o alianță cu Kossuth, președintele Comitetului de Apărare Națională ungară. La Paris, emigranții polonezi fac presiuni asupra lui Kossuth. Frăția de arme nu se concretizează decît foarte tîrziu. La 14 iulie 1848, un proiect de pacificare poartă semnăturile lui Bălcescu și Bolliac pentru români și a lui Kossuth de partea maghiară. Bălcescu se străduie să constituie o legiune românească și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și politic. Sociologia insistă asupra concurenței dintre generații, pe voința de a sparge monopolul liberalilor, care își atribuie întreaga răspundere a construcției națiunii moderne. Soliditatea legăturilor create de grup, capacitatea de a-și plasa posturile de conducere se explică prin frăția masonică: Maiorescu, lacob Negruzzi, Vasile Pogor și alții fiind inițiați în 1866. Lectura culturală a junimismului pune accentul pe formația germană a majorității adepților săi, ca și cum schematic modelul german ar înlocui modelul francez de la 1848. Analiza politică scoate în evidență
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Pactului în 1991 sînt desfășurate în acest hol drapelele țărilor aliate. Pe perete, în apropierea drapelelor, sînt înscrise cuvintele lui Lenin: "Vă revine marea onoare de a apăra cu arma în mînă ideile sfinte și de a realiza în fapt frăția internațională a popoarelor". Este vorba deci de apărarea unei ideologii în numele unui ideal internaționalist comun popoarelor Alianței". Aderarea la Pact este pentru București semnul unei angajări solidare, dar și semnul unei maturități cîștigate de partidul român în ceea ce privește propria sa gîndire
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aspirațiuni ale țării, consacrând pentru România principiile admise în statele moderne cele mai înaintate pe calea civilizațiunii. Plini de speranță că nouăle instituțiuni vor pune capăt suferințelor unui trecut dureros, românii, uniți într-un sentiment unanim de concordie și de frăție, vor întrebuința silințele lor cele mai stăruitoare întru a apăra aceste principii și a da cugetărilor leale și generoase ale Măriei Tale concursul lor cel mai sincer și cel mai devotat. Călcând pe pământul țării noastre, ați spus românilor c-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vota și de cătră Senat împrumutul de 34 milioane. În intențiile d-sale stă să mulțumească pretenția majorității radicale și să elimineze astfel din cabinet elementele eterogene; însă înainte de trecerea împrumutului prin Senat avea nevoie să nu strice de tot frăția cu d. d. Cogălniceanu, V. Boerescu și Orăscu, căruia, după pretenția d-lui Boerescu, ar trebui să i se încredințeze portofoliul Cultelor. Astfel s-a asigurat deocamdată d-lor Cogălniceanu și Boerescu mănținerea la portofoliile de Interne și Externe, iar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fim democrați, apoi de ce nu luăm de exemplu Svițera, ci, îndată ce e vorba de leafă, ne facem ultramonarhici și aristocrați? Iată dar ținta democrației. Atâția amar de ani d. C. A. Rosetti făcea negustorie de vorbe late, strigând libertate și frăție. Cu ce-și încheie însă viața sa democratică? Cu o pensie reversibilă foarte aristocratică prin mărimea ei, luată din același biet buget la care {EminescuOpXI 295} aspiră toată suflarea patriotică. Am citat atâtea cazuri de cumul al însărcinărilor publice. Un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să nu le-ndreptățească pe altele a pretinde și de la 1886 încolo aceleași favori. E foarte clar aceasta pentru oricine. Cu toate acestea Camera a votat c-o mare majoritate proiectul propus de d. Boerescu, convinsă de motivele sentimentale a frăției de ginte invocate de sentimentalul d. ministru de externe. Pare că nu se vede cât de colo că termenul acordat tractatului italian nu este în fond decât prelungirea cu patru ani a convenției austro-romîne, a legării libertății noastre economice și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
02.1922, fiul lui Alexandru și Teodora Documentarist la Institutul de etnologie și dialectologie Membru legionar 4. MIOC DAMASCHIN, născut la 06.02.1920, fiul lui Vasile și Maria Șef sector la Institutul de istorie „Nicolae Iorga” Fost membru în „Frățiile de Cruce” 5. GHERASIM TEODOR, născut la 20.03.1929, fiul lui Mardarie și Ecaterina Cercetător științific la Institutul de cercetări economice Fost condamnat pentru activitate contrarevoluționară într-o organizație de tip legionar 6. MOTEI CONSTANȚA, născută la 29.04
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ție, dulce Românie de Mihai Eminescu. Dorința de veacuri a românilor de a realiza unitatea s-a împlinit la 24 ianuarie 1859 prin unirea Moldovei cu Muntenia. „Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să-nvârtim hora frăției Pe pământul României! Vin’ la Milcov cu grăbire Să-l secăm dintr-o sorbire Ca să treacă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare.” (Vasile Alecsandri, Hora Unirii) Dragostea de țară și lupta moldovenilor pentru libertate, conduși de marele voievod Ștefan
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Ștefan cel Mare) Dragostea de țară este tema unei poezii romantice, avântate și mesianice: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor? La trecutu-ți mare, mare viitor!... Fiii tăi trăiască numai în frăție... Viața în vecie, glorii, bucurie, Vis de vitejie, fală și mândrie, Dulce Românie, asta ți-o doresc...” (M. Eminescu, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie) Pe lângă poeziile propuse de manualele alternative, învățătorul recomandă elevilor să citească și să memoreze
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
sfatul lui Cantacuzino, detașamentul s-a îndreptat spre Țara Românească pentru a ajunge, de acolo, în Transilvania cu destinația finala Galiția. Detașamentul avea un steag propriu, pe care sta scris: „Legiunea sudică a Republicii polone” și „Libertate, independență, egalitate, și frăție”. Un rol important în organizarea acelui detașament polonez l-a avut înrolatorul general în Moldova, Loga (Radziszewski), care, în august, „să poartă prin țară cu o cnigă șnuruită, cerând ajutor de arme, cu stăruința de a și iscăli în acea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
continua Ion Ghica, un singur șef al emigrației române, înțelegerea cu toți capii care conduceau partidele liberale din Ungaria, Transilvania, Banat, Bucovina, Italia, Polonia și Germania, înființarea unui ziar care să se ocupe de interesele tuturor naționalităților, propagând unire și frăție. Ideea avea - socotea Ion Ghica - șanse de reușită de vreme ce el se afla „în cele mai bune relațiuni cu agenții principelui Adam Czartoryski, cu șefii radicali ai ungurilor și cu generalii polonezi care conduceau armatele italiene și ungare...”. După cum se știe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrările lui P. J. Proudhon au lăsat urme în concepția lui N. Bălcescu privitoare la politica creditelor, că opera utopiștilor și-a pus amprenta asupra manierei de înțelegere a oprimării și exploatării, a credinței într-o eră de justiție și frăție, atât de convingător și elevat înfățișate de N. Bălcescu. Tot atât de adevărat este că opera istorică a lui N. Bălcescu oferă amatorilor de clasificări ferme suficiente elemente pentru a-1 încadra între romantici. Dar școala istorică romantică, fie și în latura
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
divină, care se înfăptuiește potrivit unui plan divin. N. Bălcescu nu consideră omul „un instrument orb al fatalității”, dar acțiunea omenească este supusă „legei absolute și universale a libertății și a științei, căutând realizarea în omenire a dreptății și a frăției...”. Neîndoielnic că introducerea providenței în explicarea fenomenelor istorice este - așa cum au observat mai toți cercetătorii noștri - un element distonant în opera lui N. Bălcescu. Este posibil ca, în această privință, el să fi plătit un mic tribut operei lui Bossuet
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stat pe loc, „ci a mers înainte, transformându-se și luptându-se neîncetat pentru triumful binelui asupra răului, al spiritului asupra materiei, al dreptului asupra silei, pentru realizarea atât în sânul său, cât și în omenire, a dreptății și a frăției.”. „Din transformații în transformații, omenirea merge într-un progres continuu, a cărui mișcare e cu atât mai repede, cu cât mai mult înaintează”. În concepția lui N. Bălcescu, evoluția societății nu se produce întâmplător, ci prin determinări cauzale interne, potrivit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a constituit feudalismul, pentru abolirea căruia el lupta și prin studiul căruia a ajuns la concluzii prețioase relative la anatomia și fiziologia economico-socială a acelei orânduiri, la căile menite să ducă la instaurarea unei noi societăți bazată pe „dreptate și frăție”. Firește, N. Bălcescu a greșit atunci când a considerat că înainte de întemeierea statelor feudale n-au existat relații de producție feudale, că în acea epocă și în timpul constituirii statelor feudale, românii au trăit în egalitate, că șerbia ar fi fost introdusă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a Prophecy (1794) (iii, 4) (BCW: 237): "the eternal world that ever groweth" ("lumea cea eternă care apururi crește"). "Lumea cea eternă" este una cu principiul suprem, Unitatea Perfectă, despre care Blake afirmă că "nu poate exista decît din Universală Frăție a Raiului, / Omul Universal"143. "Raiul" cuprinde, firește, si sferele îngerești, pe care însă Blake le menționează abia la sfîrșitul poemului Vala, după ce a fost înfăptuita creația (în derularea căderii celor patru Zoa, prin forță lor în calitate de aspecte eterne ale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Cerurile se cutremura, pămîntul era mișcat și se înfiora, și munții 5 Cu toate pădurile, rîurile și văile lor, se tînguiau în groaznică frică. Patru Puternici sînt în fiecare Om; o Perfectă Unitate 4 Nu poate Exista decît din Universală Frăție a Raiului, Omul Universal, Căruia fie-i Slavă Veșnic. Amin.5 Care sînt Firile acelor Fapturi Vii numai Tatăl Ceresc 10 Știe. Nici un Individ nu știe, și nici nu poate ști în vecii vecilor. Los era al patrulea nemuritor înstelat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să mai ascund Îngrozitoarea viziune pe care-o văd cu ochii. O, iubire și viața și lumina! Spaime profetice mă-ndeamnă să vorbesc: naintea-mi este viitorul 75 Precum o candela întunecoasa. Moartea de veci îmi bîntuie speranța toată. Rupți de Frăția Veșnică murim și nu mai sîntem. De unde strígă acest glas, Enion! care-mi răsúnă în urechi? O, neîndurătoare milă! O,-ntunecoasă amăgire! poate Iubirea să caute domnie?" Și Lúvah se luptắ domnia s-o cîștige asupra Omului Străvechi. 80 Și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Păcatul: 625 Aceasta-i lumea Generării;" își amintiră zilele de-odinioară. Și Unul dintre Cei Veșnici glăsui. Totul era tăcut la sărbătoare. "Omul e Vierme; satul de bucurie, caută peșterile somnului Printre Florile lui Beula, în egoista-i tihna rece Frăția părăsind-o și dragostea Universală, în egoistă huma 630 Înfășurîndu-și áripile caste ale minții, căutînd întunecoasele unghere Scoase 328 din rădăcinile Științei; apoi cuprinși în jur De muri de Aur îl azvîrlim că pe-o sămînță în Pămînt Pîn' ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sămînță cea nemuritoare; 635 Cu ferestrui din nemilosul cer noi îl acoperim, si cu pereți Și vetre grozăvnicia egoistă o ferim, pînă cînd întru totul dezbinate, Ne vedem umbrele născute în familii, si de acolo știm Că Omul viețuiește prin Frăție și Dragoste Universală. Ne-mbrățișăm unii pe alții, la piept ne strîngem și mai tare329. 640 Nu pentru noi, ci pentru Veșnică familie trăim 330. Omul trăiește nu doar prin Sine, ci-n chipul fratelui său Fiecare pe Tatăl Veșnic
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]