627 matches
-
simțit că voi pleca în rai incomparabil mai liniștit dacă voi izbuti să prostesc măcar un reprezentat al acelui numeros soi de oameni care m-au urmărit toată viața, pe care i-am urât toată viața, cărora mult stimatul dumneavoastră frățior le servește drept imagine atât de proeminentă. Te urăsc, Gavrila Ardalionovici, numai pentru că - poate o să ți se pară de-a mirării - numai pentru că ești tipul și incarnarea, personificarea și culmea platitudinii celei mai impertinente, mai încântate de sine, mai bădărane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
despre asta... — Cum vine asta că ba știați, ba nu știați? Spuneți: „să nu mai vorbim“? Ba nu, nu mai fiți atât de încrezător! Mai ales dacă nu știți nimic. Dar știți ce socoteli și-au făcut aceste două persoane, frățiorul și surioara lui? Asta, poate, bănuiți?... Bine, bine, o las baltă... adăugă el, remarcând gestul nerăbdător al prințului. Dar am venit cu o problemă personală și despre asta vreau... să dau explicații. La naiba, nu poți nicidecum muri fără explicații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
puternic este mama Volga. El numește până și marele drum de la Moscova la Vladimir: Nașa matușca Vladimirskaia! Scumpa noastră mamă, marele drum de Vladimir! El dă animalelor domestice și, în mod special, cailor nume de rude, cum ar fi măicuță, frățior etc.” (Haxthausen, 1853, vol. III, 150-151). „Rușii (...) se folosesc de același termen pentru a-l aborda pe tatăl lor adevărat, starosta, pe boier, pe țar și în fine pentru a se adresa lui însuși Dumnezeu; și anume batiușca (tată, tăicuță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
uit nimic. Sunt lângă tine. Tu esti cu mine. Și visele noastre s-au contopit dând naștere unui alt vis, atât de măreț. Știu că exiști. Utopic, dar exiști. Te simt, te simt În mine și aproape de mine. Și râdem, frățiorul meu drag!” Alină, 3 ianuarie 1987 ,,...Malin, chiar dacă tu ai plecat pentru totdeauna, sufletul tău mai este printre noi, el trăiește prin cei care te iubesc, te-au iubit și te vor iubi. Gândurile și aspirațiile tale spre viitor se
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ale terenului, le amenajează în forme de mici iazuri în care colectează apa din topirea zăpezii și apa de ploaie. Nici problema învățământului nu e ușoară. Când iarna e grea, cursul se suspendă. Acum copiii vin călări. Îmi prezintă doi frățiori care vin pe un cal. Și ca să imortalizăm momentul, se urcă pe cal și-i fotografiem. La plecare învățătorul ne roagă să-l luăm până la mica localitate Phillip. Dar, mai întâi asistăm la plecarea copiilor, încălecarea și pornirea în urale
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
credea c-o să-i arate cum să facă magie pe bune, iar acolo erau doar scamatorii. Își mușcă buza și clătină capul. Doar simple scamatorii! Bietul micuț. Avea vreo opt ani. Helen zîmbi. Cred că-i plăcut să ai un frățior. Eu și fratele meu aveam vîrste apropiate și nu făceam decît să ne certăm. Odată mi-a legat o coadă de mînerul ușii și apoi a trîntit-o. Își pipăi scalpul. M-a durut al naibii. Îmi venea să-l omor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Jennifer Lopez. — Astăzi nu ne certăm, vă rog. E prima dată de săptămîni Întregi cînd ne strîngem toți laolaltă. Vrei să zici prima dată de două săptămîni Încoace. Mama lui dădu din umeri, iar Dan zîmbi. — Deci, pe unde umblă frățiorul ăla al meu? continuă el. Se ține de prostii ca de obicei? — Ah, te rog să nu Începi, spuse doamna Cooper. Trebuia să se vadă cu... — ...cu unul În legătură cu un cîine? o Întrerupse Emma, iar tatăl lor, aflat În partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
nopții. Ești un băiat bun Bruce, tu ești băiețelul lu’ mămica, Îți spunea ea. Totuși tu puteai simți mila sub iubirea ei. Ai știut chiar de la Început că era ceva În neregulă la tine. Apoi a fost bebelușul. Un mic frățior. Pe tine nu te interesa prea mult, dar toată lumea Îl iubea pe bebelușul ăsta, pe frățiorul tău Steven. Tatăl tău, unchii și mătușile tale, toți Îl iubeau pe acel copil. Tu te-ai gândit că dacă Îl iubești și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
puteai simți mila sub iubirea ei. Ai știut chiar de la Început că era ceva În neregulă la tine. Apoi a fost bebelușul. Un mic frățior. Pe tine nu te interesa prea mult, dar toată lumea Îl iubea pe bebelușul ăsta, pe frățiorul tău Steven. Tatăl tău, unchii și mătușile tale, toți Îl iubeau pe acel copil. Tu te-ai gândit că dacă Îl iubești și tu, ei o să-și dea seama că ești un băiat bun și că te-ar putea iubi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Nu dom’ne. Chiar mai puțin decât tine Bruce. Mai puțin dus ca pe vremea primei greve importante a cărbunelui de recentă amintire, din 1972 până În 1974. Economia de curent, când tatăl tău v-a trimis pe tine și pe frățiorul tău Stevie să furați cărbune din puț ca să Încălziți casa. Cărbunele pe care el Îl scosese din pământ cu mâna lui, dar care era propietatea altcuiva 0000000000000 Stevie 00000000000000000Tu erai mai mare. Se presupunea că tu trebuie să ai grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pare că ți-a umplut plămânii, praful ăla negru și gros, dar urli STEVIE! Paznicul de noapte vine În timp ce tu apari Înnegrit din mormanul ăla de cărbuni. Țipă la tine, dar tu te menții pe poziții și Îi spui că frățiorul tău e acolo Înăuntru. Te Întorci În morman, săpând, urlând: Du-te spre lumină Stevie!00000000000000000000000000000 Du-te spre lumină... jegul... e atât de Întuneric, bă, atât de Înfiorător Întuneric...... 0000000000Paznicul de noapte sapă și el. Vin mai mulți oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mine, o linie urâtă îi traversează chipul, termină cu ipocriziile astea, totul îi este permis aceluia care este pregătit să plătească, iar eu voi plăti în clipa în care copiii mei vor descoperi că li s-a mai născut un frățior dintr-o altă mamă, când soția mea va afla, și nu va fi ușor, dar nu mă plâng, prefer să trăiesc în felul acesta, important este să nu mă plictisesc, și când te-am văzut ieri cu zâmbetul acesta însetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pește, dar atunci Covaliov desprinse o vâslă și strigând cu putere „Agarici!”, începu, cu mișcări bine cumpănite, să-i croiască pe spinare. Din învălmășeala potolită apăru capul înlăcrimat, dar fericit al fetiței care ținea strâns în brațe, ca pe-un frățior de aceeași vârstă, șalăul cel durduliu. — Cum o cheamă? - întrebă cu admirație spătarul Vulture, aplecându-se și mângâind cârlionții firavi ai fetiței. Covaliov surâse cu mândrie de tată, apoi răspunse oarecum rușinat: — Știucî. — Cum? - făcu Vulture. — Știucî - zise Covaliov. în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lacrimi, ce se rostogoleau în tăcere, udându-i fața. S-a aplecat și i-a sărutat obrajii pe care i-a simțit mai calzi decât era temperatura în cameră și s-a bucurat. - Ai să-ți revii curând, dragul meu frățior! Te rog! Te rog din adâncul sufletului să-ți revii! Cum îi spun mamei acum? Ce mă fac? Trebuie neapărat s-o anunț și mor de durere când știu cum va primi vestea... Cum s-a întâmplat, Tinu dragă? De ce
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Da! Și mama și eu suntem de acord, nu se pune problema, o întrerupse Iuliana hotărâtă. De ce să nu stăm liniștiți? Dacă sunt cât de puține șanse, trebuie să le încercăm pe toate... - Așa s-a exprimat și dragul tău frățior... Înțeleg, dar trebuia să explic și să întreb...Bun! Și eu, ca făcând parte din familie curând, sper, sunt de acord! Vă rog, mergeți mai departe cu tot ce este de explicat, doamna... Laura! - Vai, domnule doctor, iar suntem oficiali
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Îmi place cum te cheamă... Și pe ea? - Pe ea o cheamă Iuliana. Este sora mea...Eu nu am solă... - Ha, ha, ha! Ești delicioasă, Dani dragă! exclamă Iustin. Îți va aduce mami a ta, cândva, o soră... sau un frățior, dacă vrei tu... Îmi dai voie să te iau în brațe? Daniela se codi. O privi întrebător pe Mariana și, înțelegând semnul acesteia, răspunse: - Da... Ai putele să mă plimbi? - Daaaa, sigur că da! Vino! o îndemnă Iustin și întinse
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
meu de timp ar fi fost amenințat într-un fel sau altul, că risca să se diminueze. Victor dorea însă să-mi dubleze rezerva de timp prin oferirea soluțiilor sale. mecanica demersului său ar putea fi rezumată cam așa : uite, frățiorule, despre ce este vorba, în loc să te chinuiești tu să înțelegi ce este lumea, cum ai apărut tu pe pămînt, la ce folosește viața și cum trebuie să-ți alegi prietenii, ce să-ți alegi ca scop și cum trebuie să
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
avea treabă pe afară cu porcul, cu păsările ma lăsa în casă legat cu un brâu la mijloc, legat de un beelciug pe scândura patului. Eu la un moment dat, m-am înfășurat cu brâul la gât și văzându-ma frățiorul meu cu spumela gură, a fugit și Așanunțăt-o pe mama care a venit și mi-a salvat viața iar tatAșa desființat belciugul. Tot de frățiorul meu Nicu mă leagă o amintire, pe când aveam 13-14 ani când din joacă, l-am
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Eu la un moment dat, m-am înfășurat cu brâul la gât și văzându-ma frățiorul meu cu spumela gură, a fugit și Așanunțăt-o pe mama care a venit și mi-a salvat viața iar tatAșa desființat belciugul. Tot de frățiorul meu Nicu mă leagă o amintire, pe când aveam 13-14 ani când din joacă, l-am tras de pe stog și mi-aș căzut în cap și neputând vorbi strigam apă, apă iar fratele s-a speriat și a fugit spre bucătărie
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
fapt se întorcea, cu greu, în somn, pe o parte; întocmai, i se părea, cum o privise cu foarte multă vreme în urmă, când încă era copil și locuiau pe strada Sofia: într-o seară cînd au întârziat, ea și frățiorul ei, în salonul cel mare, ascultând o poveste pe care tatăl lor le-o spunea cu un glas monoton despre nu știu ce crai nemaipomenit cu puteri supranaturale ce salva domnițe din ghearele înfiorătoare ale zmeilor, până când i-a trimis pe amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ai patru ani și nu mai ai nici cinci ani, te apropii de șase ani sau de ceea ce, probabil, trebuie să-i urmeze lui cinci ani, din moment ce toate se urmează, încât acum, cu mândrie, te poți uita de sus la frățiorul ce e un țânc, încă un mormoloc abia trecut de patru ani și alergând pretutindeni după tine și făcând exact ce faci tu, iar tu, desigur, pentru că ești deja mare, n-ai vrea ca el să facă. Dar, ținând pleoapele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
întrucât și alți oameni mari puteau face lucruri identice sau asemănătoare, ci pentru zâmbetul, aerul, gesturile și tot ce mai însoțea răspunsurile întotdeauna cu siguranță cele reale și adevărate și lui - încă mic, dar nu atât de mic pe cât era frățiorul său - i se păreau că nu-l contrazic niciodată. Sentimentul ce se năștea în el, copleșindu-l, făcându-l să prefere străzii casa și curtea în care mormăia pentru sine cântecele asonante și probabil stupide despre cum sunt părinții lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
încredințate lui, dar, bineînțeles, cu totul inconștient de felul în care se purta, și numai mult mai târziu, văzându-se în amintiri, știa ce făcuse. De stăpânirea de sine era însă mai conștient, încă din acele vremuri în care nici frățiorul nu mai era un mormoloc, împlinise opt ani, apoi nouă, urmându-i îndeaproape la aceeași școală și încă făcând și dorind mereu să facă exact ce făcea el. Stăpânire de sine care avea să se diversifice, să se aprofundeze și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
spre a-ți cere plata daunelor mele morale și materiale”. Totuși, printr-o înțelegere intervenită între ambele părți, pe cale amicală, incidentul s-a încheiat foarte favorabil pentru mine. - Ramses, unde-ți este sufletul? a miorlăit atunci dușmanul meu de moarte, frățiorul acela strâmb, cocoșat și paralitic, cu capul mare și pleșuv ca un dovleac, crescut în mine și cu mine odată, ca un fibrom inoperabil, așezat undeva între coastele mele, să-mi muște din când în când inima. - Să taci, nefericitule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
a frământat dantura de cauciuc, mușcându-se de o mână, după ce a surprins-o, în pădurea de pe malul Dunării, pe Zitta, sârboaica spălăcită cu nasul plat, curvindu-se cu Omul cu ciocul de aramă. - Nu cunoști afacerea mai îndeaproape, răspunse prompt frățiorul meu, mușcându-mă de mână. Când și-a încărcat pistolul și-a dat bine seama că nu va cuteza niciodată să-și tragă un plumb în inimă. Eram liniștit în privința asta, chiar atunci când și-a lipit țeava de tâmplă. Știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]