1,279 matches
-
François Furet, La République, 1880 à nos jours, de Maurice Agulhon. Nouvelle histoire de la France médiévale, Paris, Seuil (col. "Points Histoire"), 1990, 6 vol. Nouvelle histoire de la France moderne, Paris, Seuil (col. "Points Histoire"), 1990-1997, 5 vol. Nouvelle histoire de la France contemporaine, Paris, Seuil (col. "Points Histoire"), 1972-1998, 20 vol. Histoire de la France (sub direcția lui André Burguière et Jacques Revel), Paris, Seuil, 4 vol., 1989-1993, 1 L'espace français, 2 L' État et les pouvoirs, 3 L'État et les
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Gaule, Paris, Hachette, 1907-1926, 8 vol. 2. Pentru epoca preromană Jacques Briard, Poterie et civilisations, t. 1, Le Néolithique en France, t. 2, Le Calcholithique et l'Age du Bronze en France, Paris, Errance, col. "Hespérides", 1989. Jean Guilaine, La France d'avant la France. Du néolithique à l'âge de fer, Paris, Hachette, 1980. 3. Pentru lumea celtică Patrice Brun, Princes et princesses de la Celtique. Le premier Age du fer en Europe (850-450 av. J.-C.), Paris, Errance, col. "Hespérides
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Delaplace et Jér(me France, Histoire des Gaules (VIe siècle av. J.-C. / VIe siècle ap. J.-C.), Paris, Colin, col. "Cursus", 1997. Paul-Marie Duval, La Vie quotidienne en Gaule pendant la paix romaine, Paris, Hachette, 1952. Pierre Gros, La France gallo-romaine, Paris, Nathan, 1991. Lucrări speciale Colecția Guides archéologiques de la France, publicație a Imprimeriei Naționale. Carte archéologique de la Gaule (CAG), sub direcția lui Michel Provost, publicată de: Académie des Inscriptions et Belles-Lettres, Ministère de la Culture, Ministère de l'Enseignement supérieur
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din germană de Françoise Neu). Jacques Krynen, L'empire du roi. Idées et croyances politiques en France (XIIIe XVe siècle), Paris, Gallimard, 1993. Jacques Le Goff, Saint Louis, Paris, Gallimard, 1996. Régine Le Jan, Famille et pouvoir dans le monde franc (VIIe Xe siècle). Essai d'anthropologie sociale, Paris, Publications de la Sorbonne, 1995. François Menant, Hervé Martin, Bernard Merdrignac et Monique Chauvin, Les Capétiens. Histoire et dictionnaire. 987-1328, Paris, Laffont, 1999 (col. Bouquins). Michel Rouche, Clovis, Paris, Fayard, 1996. Eliane Vergnolle
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
du règne de Louis XIV (1652-1715), Paris, Sedes, 1997. Lucien Bély (sub direcția), Dictionnaire de l'Ancien régime, Paris, PUF, 1996. François Bluche (sub direcția), Dictionnaire du Grand Siècle, Paris, Fayard, 1990. Guy Cabourdin et Georges Viard, Lexique historique de la France d'Ancien Régime, Paris, A. Colin, 1978. Pierre Goubert et Daniel Roche, Les Français et l'Ancien Régime, Paris, A. Colin, 1984. Lucien Bély, La France moderne, 1498-1789, Paris, PUF, 1994. Jo(l Cornette, L'affirmation de l'État absolu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la France, XIXe XXe siècle, Paris, Armand Colin, 1984. Georges Dupeux, La France de 1945 à 1969, Paris, Armand Colin, 1972. Georges Dupeux, La Société française, 1789-1970, Paris, Armand Colin, reed. 1986. Gérard Cholvy et Yves-Marie Hilaire, Histoire religieuse de la France contemporaine, Toulouse, Privat, t. 1, 1985, t. 2, 1986. Antoine Prost, Petite Histoire de la France au XXe siècle, Paris, Armand Colin, 1980, ed. a II-a. René Rémond, Les Droites en France, Paris, Aubier, 1982, ediție refăcută. Xavier Yacono, Histoire
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
82 7. Epoca barbarilor (sfîrșitul secolului al IV-lea sfîrșitul secolului al VII-lea), 83 Invaziile barbare (secolul al V-lea), 83 Marile invazii, 84 Regatele barbare, 84 Merovingienii (secolele al VI-lea al VII-lea), 85 Clovis, 85 Regatul franc, 86 Forțele centrifuge, 87 Elementele de fuziune, 88 Romani și barbari, 88 Societatea merovingiană, 89 Creștinarea, 90 Document: Botezul lui Clovis, 91 8. Imperiul lui Carol cel Mare (secolele al VIII-lea al IX-lea), 93 Formarea, 94 Primarii palatului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dos des joueurs du Real pour la tête de l'international espagnol Alfonso, qui trompait Illgner: 0-1. Le rythme du match s'élevait alors d'un ton supplémentaire, le Real pressant son adversaire le plus haut possible. Après un coup franc de Jarni sur le poteau d'Illgner, l'équipe de Capello égalisait à la 18e minute d'une reprise de Mijatovic. Un superbe mouvement, sur lequel plusieurs joueurs du Real touchaient le ballon, permettait à Amavisca d'adresser un centre
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pleura. Acul va fi introdus razant la marginea superioară a coastei inferioare a spațiului intercostal ales. Rezistența la injectarea xilinei scade brusc la pătrunderea în cavitatea pleurală. În acest moment se oprește injectarea și se aspiră. Dacă se extrage sânge franc (cheag în seringă) probabil este vorba de sânge din vasul intercostal sau plămân, iar dacă puncția a fost efectuată prea jos, din ficat sau splină. Ne retragem și încercăm din nou în spațiul intercostal superior. Dacă se extrage sânge incoagulabil
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
-
în alte lucrări ale sale și ceea ce regretăm e că aici, unde studiază pe cele estetice, nu face decât întâmplătoare referințe la cele dintâi, evitând o confruntare mai largă și mai amănunțită. Un alt autor, James-H. Leuba, cu o atitudine franc pozitivistă, se simte în stare să precizeze factorul comun al misticismului religios, al celui patologic, al celui moral, al celui științific și al celui artistic. Cercetând problema extazului la poeții englezi în raport cu extazul religios, Leuba pune următoarea concluzie: Fiecare din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
recurente. Obstrucția completă poate fi însoțită de pneumonii obstructive cu durere toracică, febră și dispnee; pot fi întâlnite bronșiectaziile sau abcesele pulmonare. Tusea este frecvent întâlnită; inițial este seacă, iritativă. În tumorile obstructive tusea devine productivă, cu spute mucopurulente, sau franc purulente, eventual cu striuri sanguinolente. Prezența lichidului pleural poate determina apariția „tusei pleurale”, care are un caracter dureros și apare la schimbările de poziție. Hemoptizia recurentă reprezintă un alt semn frecvent întâlnit, produsă prin ulcerarea mucoasei bronșice sau datorită inflamației
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
pictorului G. Klimt ?i publicarea revistei �Ver Sacrum� (1898) fac din Viena al treilea pol european al stilului Art nouveau. ?i J. M. Olbrich (1869-1908), ridic�nd pavilionul Secession, la Viena (1897-1898), manifest? dintru-nceput autonomia stilistic? a vienezilor: volumetrie franc?, alb?, simetric? ?i ridicat? de aluzii decorative ?i ironice la locul ocupat de neoclasicism că ?i de stilul unduitor ?i voluptuos al lui Horta sau al lui Guimard. Acest stil epurat se radicalizeaz? �n operele lui J. Hoffmann (1876-1956), mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
îndreptățită prețuire, sunt citiți și citați, apar cu o frecvență legitimă în tratate de specialitate, în dicționare, în panorame și în lucrări monografice, fertilizează acțiunea tinerilor critici. Ei sunt și rămân permanent termeni de referință, justificând fie adeziunea entuziastă și francă, fie delimitarea polemică. Nimeni nu mai poate scrie despre literatura română clasică și modernă fără a ține seama de opiniile de autoritate ale celei de a treia generații post-maioresciene. Într-un fel s-a făcut critică literară înainte, în alt
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și III. Peste " de ani, în studiul Eminescu văzut de G. Călinescu, criticul nostru traversează cu o privire cordial-comprehensivă și obiectivată impunătoarea biografie dedicată poetului și exegeza asupra operei. Este o incursiune foarte interesantă, pendulând discret între judecata cumpănită, aprecierea francă, prețuirea deschisă și rezerva subtextuală, mai totdeauna îndreptățită - și, aspect deloc neglijabil - formulată în termeni urban- academici. Rândurile conclusive sunt înalt-aprobatoare: "...imaginea critică pe care a construit-o G. Călinescu e ipostaza speculativă a energiei exprimată mai întâi prin imaginea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
fosfataza hepatică și inactivează glicogen fosforilaza și inhibă transportul și utilizarea periferică a glucozei; - în doze mari, glucocorticoizii determină redistribuția faciotronculară a țesutului adipos. În sindromul Cushing, alterarea toleranței la glucoză și hiperinsulinismul sunt frecvent întâlnite dar un diabet zaharat franc apare doar la 10-15% din pacienți, asociat cu predispoziția genetică (22). Menționăm câteva aspecte ale utilizării corticoterapiei la pacienții diabetici: - corticoterapia, indiferent de calea de administrare, antrenează creșterea valorilor glicemiei la pacienții diabetici. Hiperglicemia depinde de o serie de factori
Tratat de diabet Paulescu by Rucsandra Dănciulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92223_a_92718]
-
puțin unul din următoarele trei criterii: 1. apare în repaus sau exerciții fizice minime și, de obicei, durează mai mult de 20 de minute dacă nu este întreruptă de administrarea de nitroglicerină; 2. este severă și descrisă ca o durere francă sau cu debut recent (sub 1 lună); 3. apare cu caracteristici crescendo - mai severă, prelungită și mai frecventă decât crizele curente de angină pectorală. Angina pectorală instabilă prezintă, de asemenea și modificări electrocardiografice și biologice care obiectivizează ischemia miocardică, fără
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
vor dezvolta diabet de tip 2. Această evoluție este dictată de incapacitatea celulei β-pancreatice de a secreta suficientă insulină pentru a compensa în întregime insulinorezistența periferică. Totuși, marea majoritate (3/4) din pacienții insulinorezistenți/hiperinsulinici nu vor dezvolta un T2DM franc. O parte vor prezenta tulburări ale reglării glicemice (IGT sau IFG) care vor rămâne la nivele „nediabetice” (să se țină seama, totuși, că limitele glicemice „diabetice” și „nediabetice” sunt absolut arbitrare, nefiind stabilite pe criterii fiziologice). În fine, cei mai mulți dintre
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
dl) care persistă mult după 2 ore de la aportul alimentar. Această din urmă etapă este asociată cu o scădere progresivă a capacității β-secretoare și, implicit, a valorilor insulinei plasmatice. Hiperinsulinismul este înlocuit cu o „pseudo-normo-insulinemie” și apoi cu un hipoinsulinism franc. În perioada de pseudo-normo-insulinemie concentrația plasmatică a insulinei este aparent normală. Comparată însă cu valoarea glicemică, ea este mai mică decât cea înregistrată la persoanele nediabetice. Trecerea de la hiperinsulinism la hipoinsulinism depinde de capacitatea secretorie a celulelor β-pancreatice. În prezența
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
a jongla cu numele proprii și comune, cu citate din Molière ("Ce monsieur Loyal porte un air bien déloyal"), Valéry (M. Teste), Voltaire (naivul Candid), Bernardin de Saint Pierre (casta Virginie), Balzac (Grandet), Anouilh (Colombe), găsește resurse fonostilistice (cântărind onestitatea francă a lui Jean Valjean și uscăciunea lui Javert) etc. Pentru Claude Levesque 80, numele se caracterizează prin non-referențialitate, non-proprietate care face din numele propriu un simulacru, un pseudonim demonstrând caracterul obligatoriu anonim al limbajului. Anonimatul numelui propriu trimite la situația
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a deficitului absolut sau relativ de insulină, în prezența unui exces relativ sau absolut de hormoni de contrareglare (Unger și Foster, 1992). Și această definiție poate fi criticată deoarece ea se adresează practic doar Diabetului Zaharat clinic manifest (cu hiperglicemie francă) și nu ține cont de lunga perioadă prehiperglicemică ce include etapele prediagnostice asimptomatice, cu durată variabilă, de la câteva săptămâni la câțiva ani. Considerăm că una din cele mai apropiate de realitate este definirea Diabetului Zaharat ca fiind un sindrom complex
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
al pacientului vârstnic, evaluat prin scoruri specifice, se deteriorează semnificativ la peste 40% dintre pacienți (54). Studiile clinice apreciază că microemboliile, hipoperfuzia cerebrală, disfuncția microvasculară, inflamația sunt mecanisme prin care FA poate determina evoluția spre demență vasculară în absența AVC franc (55,56). Studiul AFFIRM nu regăsește o corelație semnificativă cu strategia terapeutică a FA (controlul frecvenței versus controlul ritmului) sau cu utilizarea warfarinei, problemă care rămâne deschisă. În schimb, vârsta mai mare de 65 de ani este o variabilă care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
probabil pentru c? acesta prezența mai multe garan?îi pentru cei de la putere, c?rora le sus?inea deschis ac?iunea. ?i nu e vorba doar de un eveniment izolat: �n mai multe ocazii guvernul a impus la College de France persoane ?i �nv???turi ce veneau s?-i cau?ioneze propriile alegeri politice, anticlericale ?i antisocialiste. Dar nu numai �n �nv???m�nt a manifestat puterea public? interes pentru ?tiin?a social?. Din ce �n ce mai mult, nelini?tea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
jumătate plină nu ar avea, în ciuda întregii sale științe și a tuturor virtuților sale, decît o influență mediocră. Englezul are o veritabilă aversiune pentru oamenii plictisitori, pentru intriganți, pentru nerozi și aroganți. Din contră, îl iubește pe colaboratorul vesel, jovial, franc, sincer și drept adică ceea ce acolo este numit a good fellow. Sir Edward Grey În aproape toate chestiunile de politică externă, influența lui Sir Edward Grey era, ca să spunem așa, nelimitată. Este drept că atunci când era vorba despre afaceri importante
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
ei cu limba în care se oficiază messa catolică? Povestea este foarte lungă și trebuie rezumată. Multe secole la rând slujba în bisericile catolice s-a oficiat exclusiv în limba latină. Deși încă din primele secole ale Evului Mediu enoriașii franci, germani, polonezi, cehi și chiar italieni nu mai înțelegeau nimic din ce cânta sau spunea preotul în biserică, Vaticanul n-a vrut cu niciun chip să renunțe la latină ca limbă sacră a Bisericii. Să ne amintim că și noi
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
NHEJ), care la rându-i are două componente: a) o jonc țiune care se face la capetele de ruptură „francă“ a celor două catene și b) o joncțiune care se face totuși, deși capetele rupturii nu au caracter de ruptură francă. Așa cum se poate observa, în primul caz (joncțiunea de la capetele cu ruptură francă) leziunea este recunoscută de proteinele Ku 70 și Ku 80, care recrutează o proteinkinază depen dentă de ADN (ADN-PKcs; cs = catalytic subunit). Fixarea ADN-PKcs fos fo rilează
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]