1,246 matches
-
pentru noua biserică catolică. Dar în 1738 austriecii au părăsit Oltenia și au restituit-o Țării Românești. Episcopul Nicolae Stanislavich a fost numit la Timișoara, unde guvernul austriac îi proteja pe catolici. Mulți credincioși din Oltenia au plecat cu preoții franciscani în Banat, unde au constituit comunități înfloritoare. Turcii au devastat și ars multe biserici și mănăstiri franciscane, după retragerea austriecilor. Războiul dintre cele trei mari imperii (austro-ruso-turc), cu toate ororile lui s-a desfășurat, de cele mai multe ori (între 1806-1812), pe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ororile lui s-a desfășurat, de cele mai multe ori (între 1806-1812), pe teritoriul românesc, unde a provocat multe distrugeri și epidemii, iar mănăstirile și bisericile catolice din Oltenia care au scăpat de incendiile turcilor, au fost transformate în depozite militare. Ordinul Franciscan a părăsit zona Olteniei. Perioada dintre 1821 și 1848, situată între cele două revoluții, este de o mare diversitate, dar trăsătura dominantă rămâne dezvoltarea capitalismului, atât în zona Olteniei, cât și în celelalte provincii românești. În 1827 la Craiova a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
stabilit viceconsulii austro-ungari și prusaci, precum și mulți oameni de afaceri și industriași străini, de religie catolică. Parohia romano-catolică a „Tuturor Sfinților” din Craiova a fost sfințită în 1844 de către episcopul I. Molajoni (1825-1847), iar primul ei vrednic paroh a fost franciscanul Augustin Kesckemeti (1827). În 1845 alături de biserică și de casa parohială comunitatea catolică din Craiova mai deținea o școală și un cimitir. Parohul Wilibald Czack a făcut demersuri către guvernul austro-ungar pentru a obține subvenționarea școlii catolice din Craiova cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fostul președinte al Poloniei, profesorul Moscicki. Peste 100.000 de polonezi s-au refugiat atunci în România, dintre care 60.000 au fost militari. Dintre acești polonezi, unii au rămas în zonă, devenind membrii ai parohiilor din Craiova. 9. Prezența franciscanilor în București „Munceam cu mâinile mele și vreau să muncesc mereu; și doresc ferm ca toți ceilalți frați să lucreze în așa fel, încât să-și reliefeze onestitatea”. (Testamentul Sfântului Francisc) Atunci când orașul București a devenit a doua capitală a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu mâinile mele și vreau să muncesc mereu; și doresc ferm ca toți ceilalți frați să lucreze în așa fel, încât să-și reliefeze onestitatea”. (Testamentul Sfântului Francisc) Atunci când orașul București a devenit a doua capitală a Munteniei (1462), misionarii franciscani au sosit aici, și, după obiceiul lor, s-au mobilizat pentru a zidi Casă Domnului. Din nefericire, lipsesc documente în acest sens, și de abia din secolul XVII, există documente. Canonicul Carol Auner și-a exprimat opinia în conformitate cu care „această
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și, după obiceiul lor, s-au mobilizat pentru a zidi Casă Domnului. Din nefericire, lipsesc documente în acest sens, și de abia din secolul XVII, există documente. Canonicul Carol Auner și-a exprimat opinia în conformitate cu care „această onoare revine tot franciscanilor conventuali”. În 1629 a fost numit comisar episcopal pentru Moldova și Muntenia părintele franciscan Paolo Bruni, care s-a prezentat domnitorului Alexandru Ilieș cu scrisori de recomandare de la doi venețieni foarte influenți, cu marea dorință de a obține aprobarea pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lipsesc documente în acest sens, și de abia din secolul XVII, există documente. Canonicul Carol Auner și-a exprimat opinia în conformitate cu care „această onoare revine tot franciscanilor conventuali”. În 1629 a fost numit comisar episcopal pentru Moldova și Muntenia părintele franciscan Paolo Bruni, care s-a prezentat domnitorului Alexandru Ilieș cu scrisori de recomandare de la doi venețieni foarte influenți, cu marea dorință de a obține aprobarea pentru construirea unei biserici și mănăstiri franciscane. Odată obținută aprobarea, au început imediat lucrările de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
era închinată Maicii Domnului de Carmel. Este ceea ce putem să numim astăzi, de la înălțimea distanței de timp, prima „Bărăție”, care însă, nu a durat prea mult, datorită unui mare incendiu care a mistuit și biserica și mănăstirea celor trei călugări franciscani. Nenorocirea s-a produs în timpul revoltei lui Mihnea al III-lea, atunci când tătarii și turcii au ocupat orașul. Cea de a doua Bărăție a fost începută la inițiativa părintelui franciscan observant Antonio Stefani, care l-a avut de partea sa
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care a mistuit și biserica și mănăstirea celor trei călugări franciscani. Nenorocirea s-a produs în timpul revoltei lui Mihnea al III-lea, atunci când tătarii și turcii au ocupat orașul. Cea de a doua Bărăție a fost începută la inițiativa părintelui franciscan observant Antonio Stefani, care l-a avut de partea sa pe domnitorul Munteniei, Grigore Ghica (un strămoș al Fericitului Vladimir). Construcția a început în 1672, dar vremurile grele și mai ales războaiele au determinat ca finisarea construcțiilor să fie abia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fi biserica austriecilor, deoarece cele patru clopote au provenit de la Casa Imperială a Austriei: două clopote au fost donate de către părinții împăratului Franz Joseph, unul chiar de către împărat, iar al patrulea, de către fratele său, Împăratul Maximilian, al Mexicului. În 1863 franciscanii conventuali au plecat din Muntenia, deoarece ei nu au mai avut nici parohii și nici mănăstiri; în locul lor au venit călugării pasioniști. În Moldova însă, franciscanii conventuali și-au continuat în mod strălucit drumul misiunii lor, organizându-se în provincie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de către împărat, iar al patrulea, de către fratele său, Împăratul Maximilian, al Mexicului. În 1863 franciscanii conventuali au plecat din Muntenia, deoarece ei nu au mai avut nici parohii și nici mănăstiri; în locul lor au venit călugării pasioniști. În Moldova însă, franciscanii conventuali și-au continuat în mod strălucit drumul misiunii lor, organizându-se în provincie canonică (în 1895) cu zece parohii, răspândind credință și cunoaștere, acum și prin intermediul franciscanilor indigeni, crescuți în umbra bravilor misionari italieni. Ei au întreprins activități culturale
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și nici mănăstiri; în locul lor au venit călugării pasioniști. În Moldova însă, franciscanii conventuali și-au continuat în mod strălucit drumul misiunii lor, organizându-se în provincie canonică (în 1895) cu zece parohii, răspândind credință și cunoaștere, acum și prin intermediul franciscanilor indigeni, crescuți în umbra bravilor misionari italieni. Ei au întreprins activități culturale de amploare, au înființat școli, seminarii, noviciate și orfelinate, au făcut publicistică de calitate (ca revistele: „Viața”, „Aurora franciscană”), editată chiar la ei acasă (dețineau tipografia „Serafica”). De la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Vâlcea cu 400, Târgoviște cu 362, Tulcea cu 226, Câmpulung cu 320, Sulina cu 340 de catolici... Alte parohii, cum ar fi Brăila, Craiova și Turnu Severin au însă mai mulți credincioși și se poate spune că prosperă”. Capitolul III - Franciscanii și Biserica Greco-Catolică 1. Franciscanii și Biserica Greco-Catolică la lumina istoriei și a libertății „De ce n-am crede că la distanță de timp, Biserica Blajului nu va reveni la lumină? Nici un sacrificiu nu este zadarnic și episcopii uniți morți în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
362, Tulcea cu 226, Câmpulung cu 320, Sulina cu 340 de catolici... Alte parohii, cum ar fi Brăila, Craiova și Turnu Severin au însă mai mulți credincioși și se poate spune că prosperă”. Capitolul III - Franciscanii și Biserica Greco-Catolică 1. Franciscanii și Biserica Greco-Catolică la lumina istoriei și a libertății „De ce n-am crede că la distanță de timp, Biserica Blajului nu va reveni la lumină? Nici un sacrificiu nu este zadarnic și episcopii uniți morți în închisori, de dincolo de viață își
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Iulia și Făgăraș, iar în 1930 s-a înființat episcopia de Maramureș la Baia-Mare. Pentru întărirea unirii cu Roma, episcopii greco-catolici au înființat Ordinul Sfântul Vasile cel Mare și au colaborat cu ordine și congregații ca Ordinul Călugărilor Asumpționiști, Ordinul Franciscanilor Minori Conventuali, Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste, Societatea lui Isus și altele. Tinerii greco-catolici au studiat la Roma și în țară, având o contribuție importantă la dezvoltarea culturii naționale și a conștiinței naționale precum și la dezvoltarea învățământului teologic și de cultură
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de parohie „Umilă era capela, umili erau și credincioșii” În istoria franciscanismului, Provincia Sfântul Iosif din Moldova a înființat pentru prima dată o secție de rit bizantin, unită cu Roma. O conjunctură favorabilă a făcut ca în 1929 doi preoți franciscani, dr. Dominic Niculăeș și Ion Gîrleanu, cu aprobarea Î.P.S. dr. Valeriu Frențiu au primit să păstorească parohiile Drăgești și Decănești (județul Bihor) în dieceza de Oradea. În 1930 Î.P.S. dr. Valeriu Frențiu, atunci când s-a înființat mănăstirea din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
dr. Valeriu Frențiu au primit să păstorească parohiile Drăgești și Decănești (județul Bihor) în dieceza de Oradea. În 1930 Î.P.S. dr. Valeriu Frențiu, atunci când s-a înființat mănăstirea din Oradea, a proiectat și înființarea unui colegiu pentru formarea preoților franciscani de rit bizantin. În 1931 preotul Iosif Tălmăcel, în almanahul revistei „Viața” a consemnat: „Prea sfinția sa mons. Dr. Valeriu Frențiu, episcop român unit de Oradea, privind și apreciind activitatea apostolică a franciscanilor care păstoresc multe sate catolice din Moldova, din timpuri
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a proiectat și înființarea unui colegiu pentru formarea preoților franciscani de rit bizantin. În 1931 preotul Iosif Tălmăcel, în almanahul revistei „Viața” a consemnat: „Prea sfinția sa mons. Dr. Valeriu Frențiu, episcop român unit de Oradea, privind și apreciind activitatea apostolică a franciscanilor care păstoresc multe sate catolice din Moldova, din timpuri străvechi, s-a gândit să-i cheme și în eparhia sa, care este bântuită de secte protestante și care are mare nevoie de lucrători cu zel apostolic”. În 1937 franciscanii uniți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a franciscanilor care păstoresc multe sate catolice din Moldova, din timpuri străvechi, s-a gândit să-i cheme și în eparhia sa, care este bântuită de secte protestante și care are mare nevoie de lucrători cu zel apostolic”. În 1937 franciscanii uniți au mai primit spre păstorire încă două parohii din arhidieceza Blajului: Blibor (jud. Mureș) și parohia IV din București. Mitropolia de Blaj a împărțit capitala în șapte parohii. Astfel, istoria se repetă și franciscanii s-au reîntors în București
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu zel apostolic”. În 1937 franciscanii uniți au mai primit spre păstorire încă două parohii din arhidieceza Blajului: Blibor (jud. Mureș) și parohia IV din București. Mitropolia de Blaj a împărțit capitala în șapte parohii. Astfel, istoria se repetă și franciscanii s-au reîntors în București, după mai bine de jumătate de secol, dar, de această dată, cu noi perspective, în ritul bizantin, dar fără parohie. În „sectorul negru” al capitalei, cum i se spunea în epocă acelei zone, existau peste
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
case particulare, astfel încât, credincioșii greco-catolici veneau duminica la capelă, pentru ascultarea sfintei liturghii și primirea sfintelor taine. Între Provincia franciscană din Moldova și Mitropolia de Blaj s-a făcut o convenție pe 22 februarie 1938, aprobată de Curia generală a Franciscanilor Conventuali și de către Congregația Orientală a Vaticanului (nr. 560/1938, 24 septembrie), prin care parohia din sectorul Negru al capitalei a fost încredințată părinților franciscani din Moldova, în perpetuum. Prin decretul nr. 3152 din 3 mai 1938 părintele dr. Dominic
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Blaj s-a făcut o convenție pe 22 februarie 1938, aprobată de Curia generală a Franciscanilor Conventuali și de către Congregația Orientală a Vaticanului (nr. 560/1938, 24 septembrie), prin care parohia din sectorul Negru al capitalei a fost încredințată părinților franciscani din Moldova, în perpetuum. Prin decretul nr. 3152 din 3 mai 1938 părintele dr. Dominic Niculăeș a fost numit paroh de către Mitropolia de Blaj. La 29 mai 1938 s-a desfășurat slujba solemnă de instalare, de către protopopul greco-catolic dr. Vasile
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
parohie a fost consacrată Prea Sfintei Inimi a lui Isus. În aceeași zi a luat ființă „Societatea Inimii lui Isus”, ca o fidelă expresie a rugăciunii, iar în data de 4 octombrie 1939 a fost înființat Ordinul al III-lea franciscan; „nu este o altă asociație mai bine organizată din punct de vedere religios ca Ordinul III franciscan, la care au aparținut cei mai celebri creștini, ca Dante, Cristofor Columb, numeroși papi, cardinali, episcopi și preoți evlavioși”. În articolul menționat, părintele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Inimii lui Isus”, ca o fidelă expresie a rugăciunii, iar în data de 4 octombrie 1939 a fost înființat Ordinul al III-lea franciscan; „nu este o altă asociație mai bine organizată din punct de vedere religios ca Ordinul III franciscan, la care au aparținut cei mai celebri creștini, ca Dante, Cristofor Columb, numeroși papi, cardinali, episcopi și preoți evlavioși”. În articolul menționat, părintele dr. D. Niculăeș a explicat cum și pentru care scop a apărut „Foaia Apostolul” din 1941 „pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cult au oficiat Sfintele Slujbe în spații improvizate (parcuri, școli, cămine culturale, etc.). A fost refăcută viața monahală a Bisericii Greco-Catolice, cu peste 25 de ordine și congregații, dintre care amintim: Ordinul Sfântul Vasile cel Mare, Ordinul Călugărilor Asumpționiști, Ordinul Franciscanilor Minori Conventuali, Congregația Inimii Neprihănite, Societatea lui Isus, Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste. Facultatea de Teologie Greco-Catolică din Cluj-Napoca funcționează în trei departamente: Blaj, Cluj și Oradea. În Baia Mare există, de asemenea, o facultate de teologie Greco-Catolică. În România sunt în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]