1,057 matches
-
greu, în cazul acestui roman, să nu faci trimiteri la cărțile anterioare ale lui Chandler. Playback intră în directă confruntare cu The Long Goodbye nu doar pentru că au fost scrise, practic, simultan, ci și pentru că există o complementaritate ce-l frapează pe observatorul scrierilor chandleriene. Romanul din 1953 întinsese la maximum coarda pasiunilor și tensiunilor nevrotice. Playback pare compus într-o stare de detentă, de „absurditate resemnată” (Hiney, 1997, p. 252), de renunțare la ambiția de a mai atinge virtuozitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
scrisoare către Ferenczi, în Jones, 1955/1961). Reluată ulterior, explicația lui Freud suferă o modificare: experiența morții nu ar fi cauza altruismului în general, ci a vocației medicale. Această ipoteză i se datorează lui Adler (1933/1963), care a fost frapat de frecvența cu care un grup de medici evoca amintiri legate de moartea unor persoane apropiate ori de pericolele mortale prin care aceștia din urmă au trecut. Vocația medicală ar fi o compensație pentru „dureroasa experiență a morții”. Hanus (1994
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de charismă. Cuvântul „charismatic” Îl folosesc ca pe un denominator descriptiv. Nici peiorativ, nici normativ. Nici cu admirație, nici cu desconsiderație. El descrie un personaj care În anumite momente apare ca salvator al națiunii. Menționam acolo trei cazuri care mă frapau În epoca respectivă: Vladimir Mećiar În Slovacia, Slobodan Milošević În fosta, mica Iugoslavie și, evident, Ion Iliescu În România. Atât Ion Iliescu, cât și Slobodan Milošević au făcut carieră În Partidul Comunist. Nu același lucru se poate spune despre fostul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
era așa - din când În când intervenea cu câte o glumă, iar la sfârșit zicea: „Asta am decis”. Am mai spus-o: foarte repede, la Cotroceni, după alegerile din 1996, s-a instaurat o atmosferă aproape de Curtea Spaniei. M-a frapat acest lucru. Am fost amândoi de față când Adam Michnik a vizitat palatul prezidențial. Nu neg că trebuie să existe Însemnele autorității statale, dar le poți trata În chipuri diferite și este cert că a existat un fel de identificare
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ruptura din ’92, după care a devenit ministru de Externe, a pierdut această poziție, apoi a acceptat să candideze pentru Parlament pe lista PDSR-ului și a rupt cu Roman. Putem da foarte multe exemple, dar Traian Băsescu m-a frapat În acest eșalon, pentru că au fost multe momente În care unii s-au dezis de Petre Roman și au plecat mai devreme, așa cum s-a Întâmplat cu alții din cauza lui Iliescu. Să nu uităm că cei doi conducători de campanie
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
În prezent cea din Barcelona este românească. E și foarte simplu, limba catalană este foarte asemănătoare cu româna. Tatăl meu, care a luptat În războiul civil din Spania, Îmi povestea că, În perioada În care a fost la Barcelona, Îl frapa cât de multe expresii se aseamănă. Îl oprea cineva pe stradă și Îi spunea: „Da mi fuego” - „Dă-mi un foc”. Mircea Mihăieș: Vrem, nu vrem, atingem și probleme de geo-politică. Să revenim la Întrebarea pe care am pus-o
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
putea controla. Putem sau nu accepta acest punct de vedere, dar Întrucât nu pot controla bibliografia informațiilor privind sursele financiare invizibile ale ziarului Adevărul, prefer să mă abțin. Citesc, evident, editorialele lui Cristian Tudor Popescu și pot spune că mă frapează rectitudinea și corectitudinea acestui om. În multe privințe, În special Într-o anumită perioadă În care CTP a intrat probabil cu naivitate În discuțiile privind tratarea problemei Holocaustului, m-am despărțit de poziția sa, mai ales În cazul Roger Garaudy
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
în curs de dezvoltare, cam la 30 de minute de mers cu mașina de orașul în care locuiește Sara. E vorba din nou de genul feminin - vezi nota 15. Fraza este foarte incorectă din punct de vedere gramatical, lucru care frapează cu atât mai mult cu cât Sara vorbește foarte fluent. Semnificația sa este explicată de analiza holistă a conținutului; vezi capitolul 4. A se observa forma de feminin. Vezi din nou nota 25. E interesant de remarcat similitudinea cu una
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
îmi spuneam, a venit oricum timpul să arunc ancora...“ Era pentru întâia oară în viață când îmi treceau prin minte astfel de gânduri. A plecat cu unul din primele avioane care evacuau personalul ambasadei și pe colaboratori. Ce m-a frapat cel mai mult nu a fost refuzul ei de a ne revedea la Moscova, ci mai curând teama de acel refuz pe care am surprins-o subit înlăuntrul meu, o teamă veche de câteva zile. „Ar fi diplomatic delicat“, mi-
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cuvintele care îmi încolțeau în minte, dar care nu puteau fi rostite: „Oricum n-ai fi murit...“ Sau mai curând ceva de genul ăsta: „Chiar dacă ai muri, asta n-ar schimba nimic în ce ne privește...“ Eram mai cu seamă frapat de seninătatea, aproape bucuria pe care mi-o dăduse fraza asta stranie, de nerostit, crudă în aparență. O fulgerătoare cădere în lumină, foarte departe de acel oraș, dincolo de viața noastră... Am început să-ți vorbesc pe un ton aspru, tot
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
continente. Și totuși, în Africa am avut iarăși impresia, într-o zi, că-ți ascund ceea ce descopeream tot mai limpede: sfârșitul. Au sosit la două luni de la încetarea înfruntărilor, pentru a prelua rețeaua după plecarea noastră. Tinerețea lor ne-a frapat, ca o amintire despre noi înșine, cu mulți ani mai înainte, de pe vremea primei noastre întâlniri la Berlin. Ceea ce ne-a înduioșat de asemenea a fost faptul că ne-au spus, râzând, adevăratele lor prenume, cu asonanța aceea amuzantă a
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de lângă piscină, părând că împinge rapid înapoi, dincolo de hublou, plaja, marea, clădirea hotelului deja năpădită de fum. Am încercat să nu mă gândesc la cei ce se băteau încă, încercuiți... Pe puntea vaporului unde a coborât elicopterul, ceea ce ne-a frapat privirea a fost drapelul roșu al imperiului. Și, de asemenea, culoarea ștearsă ce acoperea contururile de oțel. Îndreptându-se spre larg, vaporul a fost silit să traverseze acea mare interioară pe care o decupase în nemărginirea oceanului prezența portavionului american
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ce voiau să spună cuvintele lui Stalin, când declara: „Nici unul dintre soldații mei nu va fi făcut prizonier de inamic.“ Asta însemna că nimeni nu trebuia niciodată să se predea viu. Nu soarta lui Zurin a fost ceea ce l-a frapat, ci un episod pe care soldatul îl povestea cu stângăcie, bâlbâindu-se, de parcă s-ar fi simțit vinovat de capturarea sa. —... Era, spunea el, în ultima zi de luptă în fortăreața de la Brest-Litovsk. Nemții tocmai îi scoseseră din ascunzătoare pe
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
conflicte de partid. În Italia, partidele se consolidează încă din secolul al XIII-lea; în Franța și în Țările de Jos își fac apariția în cel de-al XIV-lea. Oricine a studiat istoria acelei epoci a fost cu siguranță frapat de stângăcia cu care cercetarea istorică modernă atribuie nașterii partidelor cauze politico-economice. Antagonismele economice puse la baza fenomenului nu sunt de cele mai multe ori decât niște construcții schematice, care nici cu cea mai mare bunăvoință nu se pot identifica în izvoare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în Forschungen zur Volks und Landeskunde, nr. 2, 1966, pp. 5-27. Viorica Guy Marica, Pictura germană între Gotic și Renaștere, Editura Meridian București, 1981, pp. 261, 265, 267. „Ulterior executat” - scrie autoarea - „distanțat cu aproape două decenii, Altarul de la Wroclaw frapează printr-o înrudire iconografică atât de strânsă, încât poate fi explicată doar prin utilizarea unor modele comune” (p. 267). Aceste reprezentări, fie că sunt la Mediaș, unde ființa un centru de pictură de imporanță pentru Europa Centro-Răsăriteană, fie la Cluj
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
bine gândite. La Ion Agârbiceanu relevă suflul de idealism etic. Epicul Hortensiei Papadat-Bengescu îl consideră a fi, în ciuda acuității privirii auctoriale, minat de psihologia falsă, efect al unei viziuni intens subiective. Un „suflu tragic de mister și sombră pasiune” îl frapează în proza febrilă a lui Gib I. Mihăescu. Ironizat de E. Lovinescu, B. îl execută la rându-i pe criticul „amorezat de esteticul pur” în ipostaza lui de romancier. Aidoma lui Sainte-Beuve, el obișnuiește să plaseze un autor, la care
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
De ce? Credeți că... Lecoeur zîmbi. Nu. Nu te sinucizi sugrumîndu-te. Mă Întrebam doar dacă n-a Încercat vreodată să-și pună capăt vieții. SÎnt sigură că nu. Îi plăcea de ea așa cum era. În fond, era foarte mulțumită. Cuvintele Îl frapară pe Mairget și o revăzu pe domnișoara În lila așezată În fața chioșcului. Încercase atunci să definească expresia feței sale și nu reușise. Francine o făcuse acum: Îi plăcea mult de ea! Îi plăcea atît de mult, Încît, doar În salon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
din brigadă, inclusiv cel de față, vor pleca În călătorie. — Se ducea departe? Trigaud scoase un teanc de hîrtii din buzunar, le frunzări și găsi foaia pe care o căuta. — Bineînțeles, nu-și amintesc de toate deplasările, dar au fost frapați de unele nume de orașe. De exemplu, Strasbourg la o lună după ce fusese la Brest. Și au mai remarcat faptul că legăturile nu erau Întotdeauna bune și i se Întîmpla să schimbe trenul de două-trei ori. Carcassonne, Dieppe, Lyon... SÎnt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
domnișoară Lange? Nu, nu victima. Sora ei, Francine Lange... Exact... Întrebați colega... — SÎnt două la centrală. Hotelul are cinci-șase sute de camere... Alo, da... Ieri-dimineață?... Dați-mi-o pe colega, vă rog.... Alo!... Dumneavoastră ați primit apelul? Nu v-a frapat nimic?... O voce răgușită?... Ca și cînd bărbatul... Da... Înțeleg. Mulțumesc. Apoi, către Maigret: — Ieri-dimineață, pe la zece. O voce răgușită sau, mai curînd, a unui om care respiră greu. Cineva aflat la cură, așa cum Își spusese Maigret din prima zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
impresie de irealitate, ca o scenă turnată cu Încetinitorul. Comisionarul se Îndreptă glonț spre ascensor, cu un plic În mână. Apoi se auzi vocea Înăbușită a lui Lecoeur: — Vom vedea ce iese din asta... După care, ca și cum ar fi fost frapat de atmosfera solemnă, Își scoase pălăria. Maigret avea și el pălăria de paie În mână. Furtuna se dezlănțuise și se vedea În fața ușii cum cădea o ploaie densă și măruntă. Câteva persoane, cărora li se vedea doar spatele, se refugiaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
puterilor, care nu mai reacționa, care accepta. — Și eu am avut impresia asta. — Treptat, i-ai smuls câteva răspunsuri. A Început să se arate interesat. Apoi s-a petrecut ceva ce Încă nu Înțeleg. Ai spus ceva care l-a frapat. — Ce? Nu știu. Dar știu că s-a produs un declic. M-am uitat tot timpul la fața lui și, deodată, am citit o mare uimire. Ar trebui să ne reamintim tot ce s-a spus. Era sigur că știm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Flaccus Vascularius. Răutatea acestuia are toate cusururile condiției sociale din care provine: nu are respect, nu are rușine și e de neînduplecat când își dorește ceva. Mai e și intimitatea cu Tiberius Nero. Nero să fie la mijloc? se frământă, frapat pentru prima oară de această idee. El l-a stârnit pe Flaccus? Greu de crezut. Flaccus Vascularius este doar un mijlocitor. Ca și el. Atunci cine se joacă cu viața lui și l-a îndreptat împotriva lui Scribonius Libo întocmai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
împânzesc ochii. Cu fiecare nouă vestală mai în groapă un pic din bucuria de a trăi. Este o ceremonie dureros de tristă. Câtă deosebire față de consființirea unui preot! La ei e vorba de un spectacol religios extrem de important, menit să frapeze imaginația privitorilor. Un flamin nu este consacrat, ci îndeplinește primul său act sacerdotal. Pentru ele însă, preotesele Vestei, lucrurile stau exact pe dos. Ceremonia aceasta este similară cu o înmormântare. Mai rău chiar. Cu o vânzare, căci stator nicește ieșirea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să se îmbrace într-un mod aproape scandalos. Nici nu vrea să-și amintească ce avea pe ea și cum s-a purtat la ședința de recitări organizată de Vipsania... Germanicus însă încuviințează imperceptibil din cap. Evident, este și el frapat de îmbrăcămintea ei somptuoasă. Dar țesătura vopsită în nuanțe multiple nu i se pare câtuși de puțin deplasată. Încetinește pasul în același timp cu Iulius Agrippa. Amândoi, sensibili la frumusețe, doresc instinctiv să câștige un pic de răgaz pentru a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că cel care l-a meșterit i-a insuflat viață. Piruetează pe loc cu tunica umflată, iar din rython țâșnește un firicel de vin, care descrie o curbă grațioasă înainte de a se vărsa în patera din mâna stângă. Gestul îl frapează. Dar ceilalți doi? Cine sunt? Probabil zeii cărora ei le zic penați! Suspină ostenit. La romani, totul este confuz. Un cult se asimilează cu altul și se înglobează reciproc, într-o învălmășeală totală. Observă pe altar, alături de grupul format din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]