58,680 matches
-
viziunea patristică, cel de lângă noi este un alt eu; așa se explică de ce îi și numim frați pe cei care au fost renăscuți prin Același Cuvânt, în sensul că prin Botez, primim înfierea cea duhovnicească și devenim unii față de alții frați în Hristos Fratele nostru, Care a luat trupul nostru din nemărginita Sa iubire față de noi și pentru mântuirea noastră. Dumnezeu își întoarce fața către cei care-și întorc fața spre semenul lor căruia îi acordă mărinimos ajutorul și „este în
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
de lângă noi este un alt eu; așa se explică de ce îi și numim frați pe cei care au fost renăscuți prin Același Cuvânt, în sensul că prin Botez, primim înfierea cea duhovnicească și devenim unii față de alții frați în Hristos Fratele nostru, Care a luat trupul nostru din nemărginita Sa iubire față de noi și pentru mântuirea noastră. Dumnezeu își întoarce fața către cei care-și întorc fața spre semenul lor căruia îi acordă mărinimos ajutorul și „este în apropiere de cei
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Același Sfânt Părinte sfătuia ca fiecare să facă din ceea ce-i strădanie generală problema sa personală și să fie încredințat că participă el cel dintâi la succesul ori la eșecul de obște 21, fiindcă avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre frați „mai mult decât are nevoie o mână de alta”22. Părinții Patericului despre slujirea celor bolnavi Sfatul patristic este categoric în privința iubirii aproapelui și a slujirii acestuia: fiecare să socotească drept cel mai mare câștig folosul pe care-l aduce
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
ei în locul mădularelor lor, și prin ei, cei care-și pierduseră ochii, vedeau, iar cei cu picioarele amputate sau nefuncționale, mergeau. E greu de găsit ceva care să egaleze această iubire de oameni a lor. Îi slujeau cu dragoste de frate, nu pentru răsplata cinstirii, nici pentru slava de la oameni sau din vreun anume interes personal ori de grup, neslăbind în osteneală, din cauza moleșelii și trândăviei, negândind că slujesc trupurilor și sufletelor străine, ci robilor lui Hristos; astfel, lucrul lor se
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
nici vreo meserie, nici să se deprindă cu scrisul, trăind douăzeci de ani în munte, a avut această nevoință. Din banii și din ostenelile sale cumpăra din Alexandria tot felul de leacuri și de lucruri trebuincioase și le dădea tuturor fraților bolnavi. El putea fi văzut de dimineața până la ceasul trei după amiaza înconjurând mănăstirile și intrând prin uși ca să vadă de nu zace cineva bolnav. Aducea stafide, siropuri, ouă, aluat de făină, de care au nevoie cei bolnavi, socotind că
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
acest sens și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț († 1794), care avea o grijă deosebită și pentru cei bolnavi. „În Mănăstirea Neamț zidi spital pentru bolnavi și case de oaspeți. Starețul rânduia pe cei bătrâni și bolnavi la spital, încredințându-i fratelui Onosie, bolnicerul mănăstirii. El cerea îngrijitorilor să slujească bolnavilor ca lui Dumnezeu, să le dea de mâncare cât mai bună, pâine albă și vin, să-i spele săptămânal și să le mențină curățenie exemplară în bolniță. Starețul primea la spital
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
ce ar fi făcut-o slujind pe bolnav. Într-o zi, în timp ce îl ruga din nou pe Sfântul Pantelimon, i-a apărut Sfântul și i-a spus: - De ce îmi ceri aceasta? Nu vezi că ești gol de virtuți? Pentru îngrijirea fratelui tău vei primi puțină plată de la Dumnezeu. Cuvintele acestea ale Sfântului Pantelimon l-au cutremurat pe fratele slujitor. De atunci l-a slujit cu multă râvnă pe bolnav și ruga pe Dumnezeu să trăiască mulți ani, ca să-l îngrijească cât
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Sfântul Pantelimon, i-a apărut Sfântul și i-a spus: - De ce îmi ceri aceasta? Nu vezi că ești gol de virtuți? Pentru îngrijirea fratelui tău vei primi puțină plată de la Dumnezeu. Cuvintele acestea ale Sfântului Pantelimon l-au cutremurat pe fratele slujitor. De atunci l-a slujit cu multă râvnă pe bolnav și ruga pe Dumnezeu să trăiască mulți ani, ca să-l îngrijească cât mai mult”32. Interesantă și paradigmatică pentru mulți este și reacția bătrânului Trifon de la Muntele Athos la
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
slujit cu multă râvnă pe bolnav și ruga pe Dumnezeu să trăiască mulți ani, ca să-l îngrijească cât mai mult”32. Interesantă și paradigmatică pentru mulți este și reacția bătrânului Trifon de la Muntele Athos la auzul veștii că unul dintre frați dorește sau a fost trimis să-i slujească. Redăm în cele ce urmează relatarea Cuviosului Paisie Aghioritul: „Trecuse mult timp de la venirea mea și trebuia să plec. De aceea l-am întrebat pe Bătrân: - Nu vrei să vorbesc la vreo
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
fiindcă nu a venit nimeni să-l caute. „După ce au trecut treizeci de zile, de vreme ce nu venise nimeni la el, a trimis Dumnezeu un înger să-i slujească și a petrecut cu el șapte zile. Apoi și-au adus aminte frații și au venit să-l caute. Bătând ei la ușă, s-a dus îngerul, iar bătrânul striga dinăuntru: «Plecați de aici fraților». Dar ei stricând ușa, au intrat și l-au întrebat, pentru ce striga. El le-a răspuns: «Treizeci
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Dumnezeu un înger să-i slujească și a petrecut cu el șapte zile. Apoi și-au adus aminte frații și au venit să-l caute. Bătând ei la ușă, s-a dus îngerul, iar bătrânul striga dinăuntru: «Plecați de aici fraților». Dar ei stricând ușa, au intrat și l-au întrebat, pentru ce striga. El le-a răspuns: «Treizeci de zile am pătimit și nimeni nu m-a cercetat și iată, șapte zile sunt de când a trimis Dumnezeu un înger care
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Treizeci de zile am pătimit și nimeni nu m-a cercetat și iată, șapte zile sunt de când a trimis Dumnezeu un înger care îmi slujea și cum ați intrat voi, s-a depărtat de la mine». Acestea zicând, a adormit, iar frații minunându-se, au proslăvit pe Dumnezeu”34. Îngrijirea bolnavilor ce suferă de boli contagioase 29 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul mănăstirilor nemțene, Editura Trinitas, 2011, p. 30. 30 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul mănăstirilor nemțene ..., p. 96. 31 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Istoria bisericească, menționează o relatare a episcopului Dionisie cel Mare al Alexandriei († 264/265), ucenicul lui Origen. Dionisie e cel dintâi care face asemănarea între martiriu și slujirea aproapelui. El sublinia că, pe când Alexandria era bântuită de ciumă, „cei mai mulți dintre frați nu s-au cruțat deloc prin dragostea și frățietatea lor nemaiîntâlnită, ci s-au legat tot mai strâns unul de altul, vizitând fără frică pe cei bolnavi, îngrijindu-i în chip pilduitor, dându-le mare ajutor în cele ale credinței
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
-le mare ajutor în cele ale credinței în Hristos și arătându-se foarte bucuroși să moară deodată cu ei, căci molipsindu-se de boala celuilalt, ei atrăgeau asupra lor boala semenilor lor și luau bucuroși asupră-le și suferințele celorlalți frați. Și mulți din ei au ajuns să închidă ochii după ce dăduseră îngrijire bolnavilor și după cei îi scăpaseră din boală, sfârșindu-se astfel prin aceea că au atras asupra lor moartea altora și împlinind de-a binelea zicala binecunoscută în
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
cei îi scăpaseră din boală, sfârșindu-se astfel prin aceea că au atras asupra lor moartea altora și împlinind de-a binelea zicala binecunoscută în popor, când se spune despre cineva că moare «ca un gunoi și ca o măturătură fraților» (I Cor. 4, 13)”35. În felul acesta au ieșit din viață cei mai buni dintre ei, fie că erau unii preoți, fie diaconi, fie mireni, toți deopotrivă de vrednici, căci acest fel de moarte, pricinuită de o atât de
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
și la trup, care ardeau de dragoste jertfelnică și a căror sfârșit pământesc cu nimic nu a fost mai prejos decât moartea martirică. Nimic nu-i putea opri, nici munca grea, nici pericolul îmbolnăvirii de o boală infecțioasă în timpul îngrijirii fraților bolnavi. Dintre aceștia, îl aduce în amintire pe părintele Pantelimon de la schitul atonit Sfânta Ana, care s-a dăruit slujind altora. „S-a îngrijit de cei bolnavi de tuberculoză, i-a hrănit pe înfometați în timpul marii foamete din perioada de
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
fier. Domnul Ferapont este acel personaj de basm, care a trăit în a fost odată ca niciodată al fiecăruia, este Bătrânul și Copilul, înțeleptul din noi care ghidează sufletul prin împărăția Neantului de deasupra lucrurilor: Domnul Ferapont, celălalt Ferapont, primul frate Ferapont și, pur și simplu, Ferapont de pe coperta unu sau patru. Dar cine este Ferapont? Cine este Anatol? Cine este bărbatul cu glugă sau necunoscutul? Dar femeia cu pălărie galbenă? Cine este domnișoara Barnovski sau meșterul Bitinski? Naratorul fiind Atichin
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
atât de numeroasă era normal să apară complicații, mai ales conflicte de moștenire după moartea atât de timpurie a tatălui. Rolul de liant al familiei l-a preluat prințesa Maria, prima născută, femeie inteligentă și activă, preocupată să-și aranjeze frații cât mai convenabil social. Până acum, documente privitoare la prințesa Maria Cantemir și la relațiile ei cu frații existau numai în rusă. Editura Universității ,Al. I. Cuza" din Iași, prin Leonte Ivanov, Ștefan Lemny și Marina Vraciu, a avut de
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
a tatălui. Rolul de liant al familiei l-a preluat prințesa Maria, prima născută, femeie inteligentă și activă, preocupată să-și aranjeze frații cât mai convenabil social. Până acum, documente privitoare la prințesa Maria Cantemir și la relațiile ei cu frații existau numai în rusă. Editura Universității ,Al. I. Cuza" din Iași, prin Leonte Ivanov, Ștefan Lemny și Marina Vraciu, a avut de curând inspirata inițiativă de a le publica și în românește. Volumul Prințesa Maria transpune din rusă două tipuri
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
vorba deci de documente inedite, dar ele, circulând mai mult între cercetătorii ruși, sunt o adevărată revelație pentru noi. Reînvie o epocă, aceea de la curtea lui Petru I și a succesorilor lui, primesc viață personaje misterioase ca prințesa Maria și fratele său diplomat Antioh, apar ca figuranți turbulenți prinții Constantin (ceva mai așezat și pus pe căpătuială), Matei și Serioja (Serghei), ultimii doi, cam cheflii, fustangii și scandalagii. Faptul senzațional din biografia răvășită a prințesei Maria Cantemir, dat ca sigur de
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
replică la afacerile dubioase ale țarinei, care îl avea ca favorit pe șambelanul Curții. Însă țarul moare subit în 1725 și povestea sentimentală a prințesei Maria se stinge definitiv (p. 50). Ea se va consacra de acum încolo familiei, adică fraților, și problemei foarte disputate a moștenirii tatălui. Scrisorile arată marea dragoste frățească dintre Maria și Antioh. Fuseseră despărțiți (și nu se vor mai vedea niciodată) din 1732, când lui Antioh i se încredințează misiunea de ministru plenipotențiar al Rusiei la
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
era greu de prins și de îmblânzit, fiica ministrului de cabinet Cerkasski, ulterior cancelar, numit de asemenea ieroglific ,țestoasa", pentru lentoarea reacțiilor sale. Maria spionează pe toate căile posibile dacă nu cumva ,tigroaica" dorește să se mărite și-i transmite fratelui cu satisfacție preferința Varvarei pentru el. Caută prilejuri de a deschide vorba despre delicatul subiect, trimite emisari în preajma ei, ba se gândește chiar la pețitori. Așteptarea uzează și sora devotată transmite starea de spirit: ,Tigroaica susține că îmbătrânește de la o
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
formulează această reverie a sfârșitului, adresându-se surorii sale: ,Aș dori ca, la întoarcerea mea în patrie, să vă trăiți viața alături de mine și să fiți în casa mea stăpână (...) rămân al dvs, stăpâna și sora mea, supus servitor și frate credincios, Antioh Cantemir" (p. 233). Prințesa Maria Cantemir e un personaj fabulos, rivalizând cu tatăl ei, Dimitrie Cantemir, și cu mezinul Antioh. Prințesa Cantemir. Portret de epocă și corespondență inedită. Ediție îngrijită de Leonte Ivanov, cuvânt înainte de Ștefan Lemny, traduceri
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
devenit obiectul unui referat al luI Renthe-Fink - pomenit de Clodius - care, la 31 martie 1935, a semnalat 7): , Dintr-o sursă specială, la Ministerul de Externe au parvenit informații despre o nouă mișcare politică în România condusă de Tiberiu Rebreanu, fratele scriitorului cu același nume, ai cărui partizani își spun ŤNoiștiť și-și au sediul principal la Cluj. întrebată de aici asupra importanței noii mișcări, Legația din București a prezentat alăturatul raport al Consulatului din Brașov cuprinzând această informație a unei
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
o circumstanță atenuantă. Imaginația nu e o scuză. Cu toții ajungem să ucidem în gând, dar numai că autorul, monstrul ăsta, își așterne crimele pe hârtie, și le mai și publică. Dacă nu mi-am omorât pe cei nouă confrați și frați întru obsesie, sunt vinovat de ficțiunea de a-i fi omorât. Trebuie să te conving, cititorule, că nu l-am inventat pe Lucídio ca să arăt că nu sunt vinovat de aceste crime oribile. Trebuie să te conving povestea e adevărată
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]