1,352 matches
-
războaie-s în toi, Teroarea le-aduce averi și plăcere, Ei nu pot cunoaște, Universul din noi!. Dar Toate urmează întreg Universul, La fel și călăii, nemernici și goi. Ei nu pot pricepe Iubirea și Versul Și tot Universul ce freamătă-n noi!. Aleșii, ce Tatăl Ceresc îi așteaptă, Au sufletul bun, netrăind în păcat, Spre-un alt Univers, urcă treaptă cu treaptă, Prin ce-au dăruit, nu prin ce-au adunat!. Spre noi Orizonturi, îndreaptă-ți privirea, Gândește ce faci
UNIVERSUL DIN NOI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358314_a_359643]
-
cea mică, De astăzi lui tăticu, de moarte, nu ie frică !” . . . . . . . .Cum de altfel, eu la rându-mi, i-am șoptit la căpătâi Alinuței, când cu ochii, spunea : Nu pleca !. Rămâi !” . . . Ei și . . .iată-n primăvară, fata tatii a-nflorit ! . . . Freamătă întreg văzduhul . . .bunicuța-ncet suspină, Fericită . . . că Alinuța-n astă zi, ne-a dăruit, Suflețelul ce ne-aduce, zâmbet, cântec și lumină ! . . . = 24 APRILIE 2010 = Orele 12,00 . Mulțumim bunului Dumnezeu pentru câtă bucurie a adus în casa fiilor noștri și
SUFLEŢEL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358338_a_359667]
-
raze-n platina o-mbracă, o regină-ntradevăr. Din înaltul boltii, Luna privește surprinsă-n mare, unde își vede doar chipul în oglindă lucitoare. În adâncuri, dormitoare din scoici și alge de mare puse-n ordine firească fauna să-și odihnească. Fremătând, marea-I oferă un spectacol de magie dăruindu-i primitoare icre și fructe de mare. Ploua iar în miezul verii, fulgere brăzdează cerul și perdele reci de apă limpezesc bolta-nstelată. Un șuvoi sprinten de apă se strecoară printre stânci
GELOZIE... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358384_a_359713]
-
un umor nebun, răsturnări de situație imprevizibile și absurd, toate transpuse pe muzică. Cele trei bisuri acordate la final vorbesc de la sine despre succesul pe care spectacolul-concert l-a avut în Baia Mare. Câteva ore mai târziu, public și actori deopotrivă fremătau de emoție în așteptarea deciziei juriului. Suspansul a fost prelungit, mai întâi directorul festivalului, dramaturgul Radu Macrinici comunicând numele celor fără de care ultimele 7 ediții ale evenimentului nu ar fi putut avea loc și răsplătindu-i cu câte un trofeu
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]
-
pe după tulpinile delicate ale florilor și a dispărut în pădurea ce străjuia poienița cea plină de flori. Tare se mai bucurau stejarii cei semeți și fagii cei puternici cînd se zbenguia vîntul printre crengile și frunzele lor verzi. Întreaga pădure fremăta de plăcere, animalele ieșeau din ascunzișurile lor, ca să se răcorească, și toată lumea aștepta ploaia, pe care vîntul o aducea odată cu norii, pe care îi aduna deasupra pădurii. Dar de data asta vîntulețul s-a furișat printre tufe și probabil că
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
băiete, Așa cum viața ți-e scrisă! DESTINUL- ți-l dă Ursitoarea, Când ochi ai făcut tu pe lume, Se crede atotștiutoarea. Ce spune, prea multe par glume! Dar SOARTA, o știe mai bine ACEL CE-A CLĂDIT UNIVERSUL, Viața ce fremătă-n tine, Iubirea, durerea și versul!. Că suferi prea mult. . . nu contează, Ne sapă în suflet cu dalta, Cu viața noastră jonglează, DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA. . . =23 Aprilie 2001= Referință Bibliografică: DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358121_a_359450]
-
la apariția lui. Dansau, își odihnea tâmpla pe umărul lui, el ii mângâia părul.. nu putea specifica în ce moment i-a simțit răsuflarea pe bărbie..sărutul s-a născut firesc, lent ... persuasiv. Lipit de ea, îi transmitea căldura, îi fremăta stomacul. Tipul se pricepea al naibii de bine, să incite. Într-o noapte feerică, simțămintele erau pe măsura ... Mister, îi înclină ușor capul pe spate, să-și ușureze accesul. O amețea sărutul, buzele lui netede, puternice, cu gust de scorțișoară ... buze de
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
conversație, Mariana Cristescu re - face lumea, de șapte zile, cu toate elementele ei: concrete, abstracte, logice, poetice. Concentrarea lumii în poezie nu are nevoie de spații întinse; uneori, genul concis transmite vibrația întregului: „Mâinile tale - / stele de mare, / fildeș solar / fremătând / cu mirare.” („Obsesie”) și „Inima - amforă plesnită / în cenușa / dimineții.” („Relicvă”) Poeta își dorește să fie găsită: „Află-mă și / sărează-mi chipul / cu lacrima ta!” e dorința Afroditei de a păstra sarea mării într-o seară a discursului pe
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
mine ca o mărturisire din gândirea necunoscută a lui Dumnezeu pe care noi oamenii vrem a o cunoaște. Cântec fără de cuvânt pe care doresc să îl cuprind în mine, să învăț că nu sunt singură ci în acord cu natura fremătând de bucuria Ei: Cartea din care învăț să citesc atunci când devine realitate descoperită între două secunde din inima mea, asemeni iubirii. Zânele sunt parte din farmecul Femeii. Poporul Cheyenne vorbește despre Femeia Stea care a coborât din Ceruri pe Pământ
CORONIŢA DE SÂNZIENE de DOR DANAELA în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357550_a_358879]
-
surâsul blând Și flacăra ce arde-n ochii-ți vii Și șoapta nerostită-a unui gând, Pierdut mereu în nopțile târzii. Nu tu-mi lipsești, doar tremurul tăcut Al brațelor care așteaptă-ntinse Și buzele ce-așteaptă un sărut Și, fremătând, se lasă-apoi învinse. Nu tu-mi lipsești, ci glasul care cheamă Și mângâierile, cerescul har, Cu-amestecul de dragoste și teamă Și-mbrățișările de foc și jar. Mi-s clipele sărace și puține, Doar glasul amintirii îl ascult Și înțeleg
ÎN LIPSA TA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357722_a_359051]
-
uiți că sunt și eu pe lume. Dorești ca în uitare să piară al meu nume și viața mea să fie un eșec? Fii bună și-nțelege că încă multe vor să le sculptez de astăzi înainte. Idei neliniștite îmi freamătă în minte și-mi cer să le trimit în viitor. Știu că-ți sunt drag, și-acuma vrei doar să mă ferești de iarna ce se-anunță grea și dură. Dar dacă ții la mine, renunță și te-ndură, că
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357732_a_359061]
-
în gând Când simt fiori de gheață spre lacrimă urcând Rămasă înflorită - prea mult eu te-am iubit Și am crezut în tine ca-n orice vis trăit. Noi ne clădeam iubirea cu sufletul crezând Că o să dăinuiască, în inimi fremătând, Dar a rămas frumoasă povestea noastră-n doi Prea tare se complică ce simțim amândoi.... Paula-Diana HANDRA Referință Bibliografică: AZI NU MAI POT SĂ-ȚI SPUN... Paula Diana Handra : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1658, Anul V, 16 iulie
AZI NU MAI POT SĂ-ȚI SPUN... de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357740_a_359069]
-
seară, la apus, Și-n muzica din Cer eram Eu "do de jos", tu...."do de sus"... Ca-n notele din simfonie Aveam un rol: noi doi ,soliști ... Sunam din când în când, să știe Tot portativul ...că exiști ! Cum fremătam ca de mistere, O, Doamne, când plecat ,scriai Și mici particuli-efemere Nemuritoare le făceai Și le-așezai frumos în Carte, Rând după rând, pe Cer de vis, Iar celelalte note, toate, Participau cântand...la scris... Eu, do de jos, de
CU MÂNA TA, PE PORTATIV de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358541_a_359870]
-
de aprilie, deși cîteodată din prea multă admirație pentru arabescuri obișnuiesc să închei simplu...in deserto acest mod de-a gîndi, fără nici o teamă de adevăr ce altceva...decît un licăr de dragoste îmbătat ca-n vremurile bune de zbor fremătînd poate și fie numai în gînd sau într-un mod retoric, chiar dacă tu...ai nouăzeci și nouă de motive de disperare care m-ar putea costa viața sau dimpotrivă sensul acestui moment cuprins între zero și infinit. Totul, pînă la
CU EXCEPŢIA CULORILOR RUSEŞTI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358562_a_359891]
-
Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 499 din 13 mai 2012 Toate Articolele Autorului Se tânguie și intră-n tăcerea pietrei reci Atâtea rugi sihastre pe lungile poteci Cu firul de lumină din lacrimă curgând În albia durerii, cu șoapte fremătând... Fără sfârșit mi-e ruga și-aștept un scâncet nou De dincolo de lume într-un ascuns ecou; Mai, plânge-mă, durere, mai sapă-mi un abis, Mai iartă, Tu, din ceruri, păcatele din vis! Și dă-mi Lumina sfântă, să
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358661_a_359990]
-
o misiune înaltă în condițiile în care, cosmosul însuși ia atitudine: până și “pietrele vorbesc / stele scriu romane / valurile sunt pagini / țesute de mare / din scoici / șoaptele înalță altare / luna arde un infinit / noaptea scurge norii / într-un alb descânt / freamătă țărmul de iubire / pe un portativ de alge / meduzele compun o simfonie / ancorat e timpul / în fereastra albastră / zorii murmură un dor / singur răsăritul / mai sărută o dată / talpa incendiată / a unui asfințit” (Feerie). Că nimic nu e simplu și că
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
știam / nici ea”. Cu toată starea mohorâtă a unui “suflet gârbovit”, poeta întrevede un “ochi de lumină / unde păsările desenează cercurie / în care poți doar visând / să rostogolești cu degetul poeme / rămâi precum copacul în pădure / chiar dacă sub scoarță / sufletul freamătă gârbovit / pe umerii lui copilăria / înfruntă ninsoarea / precum cerbul teama de lupi”(Suflet gârbovit). Mihaela Aionesei practică panseul, versurile sale având un substrat filozofic, dacă nu cumva, înțelepciunea se situează chiar la suprafață, sub formă de definiție poetico-filozofică, și o
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
primăvara melcii cornițele, când cade dimineața roua peste iarba verde. Cu tandrețe și teamă, palmele mele treceau pe deasupra lor, cu mângâieri ușoare, simțind cum se ridică, se întăresc și încep să împungă nervos prin materialul cămășii de noapte... Corpul îi fremăta de plăcere și nerăbdare... Am coborât mâna în intimitatea chiloțelului și parcă, din instinct, corpul ei a avut o tresărire de refuz și deoarece era prima dată când cineva umbla prin zonele interzise bărbaților nepoftiți, prima ei pornire a fost
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
propriei renașteri . Dacă lucrurile se așează pe un alt ”postament” trebuie să particip și eu și vreau să înțeleg mișcarea de tăvălugire rapidă care trece și pește noi.Nevoia de a supravețui într-un mod conștient devine concretă. Dar acum freamătă verdele crud în căușul palmelor mele ... http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/ Referință Bibliografica: Cum să devenim nemuritori / Dalelina John : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 665, Anul ÎI, 26 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Dalelina John : Toate Drepturile Rezervate
CUM SĂ DEVENIM NEMURITORI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358817_a_360146]
-
245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Eu mă ascund de noapte și de lume La adăpostul brațelor cuminți. Acolo îmi strig ruga către sfinți, Când soarele în palme îți apune. La rădăcina ta mă odihnesc, Sub umbra ramurilor fremătând, În adierea frunzei, rând pe rând, Din vise albe, brațele mă cresc. Și plouă flori de măr din brațul tău, Când soarele în palmă îți răsare, Eu adăpost îți sunt în așteptare, Tu-n brațe mă-nvelești cu Dumnezeu... Referință
LA ADĂPOSTUL BRAŢELOR TALE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359299_a_360628]
-
a vieții tale / Ce-a așezat-o sufletul, comoară / În trupul blând al dalbelor petale!” (Primăvară-lăcrimioară) Limbajul poetic, ca un parfum primăvăratec, seduce cu ușurință prin frumusețe și naturalețe: „În liniștea supremă a câmpiei / Te-am simțit, Doamne, în lanuri fremătând. / Erai acolo în culmea bucuriei! / Priveai în bob, pâinea crescând.”... (O clipă de singurătate) Și iată cât de bine știe poeta să sădească cuvântul în locul cel mai prielnic. Nu puține sunt momentele când este căutată singurătatea, ca o salvare, ca
INTRE VERDE SI ALBASTRU- VOLUM DE AUTOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359300_a_360629]
-
se deschide spontan, rămânând să contemple peisajul întâlnit în cale, cu adâncă considerație și recunoștință - gândul fiind subjugat în întregime de farmecul fără egal- „clătind lumina în izvorul proaspăt” Imaginația și intelectul se prind în „jocul armonic” al cuvintelor - cuvinte „fremătând” ...ce încântă și generează un sentiment estetic de mare delicatețe. Nu lipsesc din poem nici momentele de tristețe, neliniștile și mai ales momentele de răscruce când viața pare a deveni o adevărată povară. În fața oglinzii poeta își trădează temerile... conștientizând
INTRE VERDE SI ALBASTRU- VOLUM DE AUTOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359300_a_360629]
-
hainei. Ridici gulerul, frigul umed iți pătrunde trupul, scuturat de frisoane. Nu știi de unde vii, te îndrepți către nicăieri. Cauți să deslușești tâlcul vieții. Aleile șerpuiesc in labirinturi, nu mai recunoști drumul spre casă. Hațișurile destinului îți intind capcane. Îți freamătă în minte frânturi de șoapte și imagini rupte din întâmplări trăite ... cândva. Hoinar in firul sorții, te pierzi in inima orologiului ... tic-tac. Se apropie Clipa. Cu ochii arzând de febră încerci, să pătrunzi pâcla groasă. Te așezi în genunchi și-
HOINAR... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359455_a_360784]
-
Nu se mai văd nici litere cernite, Dar inima lor, vie, tot mai bate. Cum florile din vis ușor trezite - Un vis profund ca o eternitate, Din chipurile lor transfigurate, De flori de măr doar numele șoptite. Livezi, păduri își freamătă frunzișul Prin anotimpuri de lumină cântă Cu ciocârlia verilor suișul, Prin liniștea de întomnare sfântă, Când își dezbracă haina lăstărișul Și tainice misterele descântă. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: memorie / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 348, Anul
MEMORIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359509_a_360838]
-
Toate Articolele Autorului În ochii-ți mai adânci ca marea Mă pierd cu drag și rătăcesc Atâta cât cuprinde zarea. Atâta simt că îi iubesc! Eu trupul ți-l dezmierd în taină Necunosct, fermecător, Descoperindu-l pur sub haină Cum freamătă cuprins de dor. Te simt și te cunosc cu gândul, Te recunosc cu ochii-nchiși. Să pot, la Domnul vin, rugându-l, Să te admir cu ei deschiși! Referință Bibliografică: Să pot / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SĂ POT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359538_a_360867]