25,627 matches
-
viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, VIII, P.G. XXXVII, col. 452AB. footnote>. Bunii creștini nu-L iubesc pe Dumnezeu pentru frumusețea Raiului, nici pentru frica Iadului, ci Îl iubesc pentru bunătatea Lui, pentru dragostea Lui nemărginită arătată lor și întregii creații, iar El nu-i va lipsi pe ei de moștenirea veșnică, căci pe El îl vor moșteni. Evanghelia descoperită prin Iisus Hristos ne așază
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
ori completați de dureri fizice sau de ordin sufletesc. Înțelepții lumii grăiesc vrute și nevrute promițând bunăstare și belșug,uneori aducând încercări și deznădejde în plan social și peste care, spun ei, vom trece doar încercați de broboane de sudoare sau...niciodată. „Frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii” care se revarsă cu adevărat peste ,,luminătorii” puțini de la marginea veacului acestuia atât de controversat. Viața de credință împuținându-se ne face să uităm adesea de ,,propovăduitori drepți”din trecut sau din prezent, ignorându-I
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
ispita, ca atunci când va veni să nu se mire și să nu se tulbure, ci să rabde cu mulțumire osteneala necazului și să înțeleagă ce zice cântând Proorocul: CEARCĂ-MĂ DOAMNE ȘI MĂ ISPITEȘTE (psalm 25,2). ÎNCEPUTUL VIRTUȚILOE E FRICA DE DUMNEZEU, IAR SFÂRȘITUL, DRAGOSTEA LUI. Începutul a tot binele este rațiunea făptuitoare și fapta rațională. De aceea nici fapta fără rațiune nu este bună, nici rațiunea care se deapănă fără faptă”. Sfântul ILIE ECDICUL, „FILOCALIA” vol. IV, pag. 281
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
sau emoțional unul de celălalt, atunci ei NU merită să rămână împreună. Cu cât este mai puternică dependența de persoana iubită, cu atat mai numeroase sunt pretențiile noastre față de ea. Dependența naște agresivitatea, iar agresivitatea produce boală. Dependența de dorințe, frica, depresia și supărarea atrag gelozia. Orice expresie dura, afirmata pe un ton categoric poate provoca un râu atât sieși cât și unui alt om. Ori de câte ori cădem în acest prost obicei, ne deconectam de la sursă și intrăm în suferință. Ceartă, mânia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93801_a_95093]
-
și a stresului accentuat. De aici Eminescu îi scrie în două scrisori prietenei sale Veronica Micle că ar avea nevoie de șase luni ca să se odihnească și să-și revină. Eminescu se simțea urmărit, hăituit de justiție și trăia cu frica în sânge că oricând putea face pușcărie pentru atitudinea sa și pentru faptul că avusese curajul să spună adevărul. La toate acestea se adaugă rapoartele poliției secrete austriece, care tot în ziua de 28 iunie 1883 devastează sediul Societății Carpații
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
luate în calcul 31 de state de pe continent. Cât timp vom continua să lăsăm visteria, sănătatea, educația și libertatea pe mâna unui sistem corupt, nu vom fi decât niște sclavi controlați și manipulați. Priviți, pur și simplu, fețele românilor! Tristețe, frică și furie! Bieții oameni arată de parcă ar fi văzut o stafie când aud de măsurile guvernanților învîrtite în jurul cozii, prin asumarea răspunderii, pe planuri neortodoxe. Sintagma ”asumarea răspunderii” e un matrapazlâc care a aruncat țara în afaceri ce au subordonat
Estetica morţii, estul sălbatic şi incinerarea [Corola-blog/BlogPost/93872_a_95164]
-
stângaci. Personajele apar întotdeauna la momentul potrivit, bine conturate de la început, autorul neavând, din acest punct de vedere, nici un fel de ezitare în creionarea lor. Există destule fraze în care Dan Ghițescu arată cu tărie că lui nu-i este frică de cuvânt, în general, dar nici de cuvintele sau expresiile cu iz peiorativ, chiar catalogate, de regulă, vulgare, pentru că știe cum să le mânuiască și să le controleze, sau să le stăpânească stilistic, în mod magistral, în așa fel încât
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
pentru mine este supremă cale de a trăi : să spui adevărul, să trăiești adevărul, nu să vorbești despre adevăr. La fel și cu iubirea: să nu vorbim despre iubire, să trăim iubirea. Iubirea vindeca totul. Singurul adversar al ei este frică . Dacă românilor le este frică într-un fel sau altul, ei pierd. -Rep. Tu ai călătorit mult și în străinătate. Ai observat o diferență între publicul din unele zone geografice și cel din altele? -Cred că fiecare om are felul
Cheia vieții este arta de a fi / interviu cu Ioan Gyuri Pascu [Corola-blog/BlogPost/93915_a_95207]
-
de a trăi : să spui adevărul, să trăiești adevărul, nu să vorbești despre adevăr. La fel și cu iubirea: să nu vorbim despre iubire, să trăim iubirea. Iubirea vindeca totul. Singurul adversar al ei este frică . Dacă românilor le este frică într-un fel sau altul, ei pierd. -Rep. Tu ai călătorit mult și în străinătate. Ai observat o diferență între publicul din unele zone geografice și cel din altele? -Cred că fiecare om are felul lui propriu de a primi
Cheia vieții este arta de a fi / interviu cu Ioan Gyuri Pascu [Corola-blog/BlogPost/93915_a_95207]
-
să-L împărtășească cu Trupul și Sângele lui Hristos, ca un adevărat creștin, frate de la strana... dreaptă. Preotul Raț, l-a găsit plângând... Îi spune lui Horia, acum, înaintea supliciului: „HORIA să nu plângi, să vadă lumea că ți-e frică de moarte”! Horia îi răspunde cu demnitate: „PĂRINTE, NU PLÂNG PENTRU CĂ ÎMI ESTE FRICĂ DE MOARTE; PLÂNG PENTRU CĂ M-AU TRĂDAT ROMÂNII MEI”!!?? După cum spunea părintele Arsenie Boca: „Cine are minte, să ia aminte” sau, cuvintele scripturistice: „CINE ARE URECHI
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
de la strana... dreaptă. Preotul Raț, l-a găsit plângând... Îi spune lui Horia, acum, înaintea supliciului: „HORIA să nu plângi, să vadă lumea că ți-e frică de moarte”! Horia îi răspunde cu demnitate: „PĂRINTE, NU PLÂNG PENTRU CĂ ÎMI ESTE FRICĂ DE MOARTE; PLÂNG PENTRU CĂ M-AU TRĂDAT ROMÂNII MEI”!!?? După cum spunea părintele Arsenie Boca: „Cine are minte, să ia aminte” sau, cuvintele scripturistice: „CINE ARE URECHI DE AUZIT, SĂ AUDĂ”. 3. MIHAI EMINESCU- POETUL NEPERECHE, n-a fost lipsit nici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
a fost definit în secolul al XX-lea drept o ideologie care susține o națiune prin câteva elemente de identificare comună valabile pentru un grup de oameni. Ulterior, spre vremurile noastre, termenul a dobândit contații negative. Xenofobia a însemnat inițial frica față străini și de necunoscut și, abia din secolul al XX-lea, s-a definit prioritar ca ură față de străini, față de popoare și națiuni străine. Rasismul este considerat de unii o formă a xenofobiei, când de fapt acesta înseamnă cu
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
doresc) să trăiască printre străini, departe de țara în care s-au născut, de locurile unde au crescut și s-au educat, de rudele lor rămase acasă, sunt multiple. Unii dintre românii din diaspora au fost forțați să fugă de frica securității, care-i urmărea pentru ideile lor politice (adevărații refugiați politici!) sau pentru convingerile lor religioase, alții au fost nevoiți să muncească în străinătate (în construcții, ca îngrijitori sau... la cules de căpșuni), pentru a scăpa de sărăcia din țara-mamă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
facem este să ne îndreptăm către frigider. “Toți oamenii răspund la stres prin „mâncare”, fie că mănâncă prea mult sau prea puțin. Unul din factorii determinanți ai acestui tip de comportament este faptul că o componentă importantă a senzației de frica/stress este Amygdala, zona localizată în interiorul creierului care intră în panică de fiecare data cand „o înfometam” și răspunde prin stress, liniștindu-se doar în momentul în care ne alimentam. Deci, reacția noastră de a încerca să diminuam stresul Amygdalei
Eurostat: Un român din patru este obez Ce ne sfătuiesc psihologii să facem? [Corola-blog/BlogPost/93995_a_95287]
-
în S.U.A. „homofobii” sînt expuși, omițînd să precizeze unde: la circ, la muzeu sau la stîlpul infamiei. Să cercetăm dicționarul etimologic: HÓMOs.m. (Liv.) Denumirea științifică a omului. [< lat. homo]. FOBÍE, fobii, s. f. Stare patologică de neliniște și de frică obsedantă, lipsită de o cauză obiectivă sau precisă. Din fr. phobie. Incorect și regretabil, cuvîntului „homofobie” i s-a mai adăugat și semnificația de repulsie, antipatie pentru ceva, nu de alta, dar să poată fi interpretat și folosit în consens
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
de greu.” (Liana Tugearu, critic) Fapte VitejEȘTI - spectacol de dans și umbre pentru copii Vineri, 13 mai, ora 18:00, Sala Stere Popescu „Fapte vitejEști în București e un spectacol țesut cu finețea și subtilitatea unei broderii în care firele fricii se înnoadă, se rup, scâncesc, râd în hohote și se eliberează. În Fapte vitejEști în București, copiii și adulții regăsesc ceva din multele frici, mai mici sau mai mari, pe care le-au trăit cândva, cu intensitatea unei avalanșe emoționale
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
vitejEști în București e un spectacol țesut cu finețea și subtilitatea unei broderii în care firele fricii se înnoadă, se rup, scâncesc, râd în hohote și se eliberează. În Fapte vitejEști în București, copiii și adulții regăsesc ceva din multele frici, mai mici sau mai mari, pe care le-au trăit cândva, cu intensitatea unei avalanșe emoționale. Ceva din frica de a fi neputincios într-un întuneric care se lățește ca o pată de singurătate acaparantă. Ceva din frica de apa
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
se rup, scâncesc, râd în hohote și se eliberează. În Fapte vitejEști în București, copiii și adulții regăsesc ceva din multele frici, mai mici sau mai mari, pe care le-au trăit cândva, cu intensitatea unei avalanșe emoționale. Ceva din frica de a fi neputincios într-un întuneric care se lățește ca o pată de singurătate acaparantă. Ceva din frica de apa care pare fără început și fără sfârșit, o apă-lume de care corpul mic al copilului se simte amenințat. Creatorii
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
din multele frici, mai mici sau mai mari, pe care le-au trăit cândva, cu intensitatea unei avalanșe emoționale. Ceva din frica de a fi neputincios într-un întuneric care se lățește ca o pată de singurătate acaparantă. Ceva din frica de apa care pare fără început și fără sfârșit, o apă-lume de care corpul mic al copilului se simte amenințat. Creatorii spectacolului construiesc, cu ajutorul umbrelor, dansului, scenariilor care au la bază povești personale și muzicii, un montaj elaborat al fricilor
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
frica de apa care pare fără început și fără sfârșit, o apă-lume de care corpul mic al copilului se simte amenințat. Creatorii spectacolului construiesc, cu ajutorul umbrelor, dansului, scenariilor care au la bază povești personale și muzicii, un montaj elaborat al fricilor cotidiene, experimentate intens de copii și de părinții. Fapte vitejEști în București e un laborator al angoaselor meșterite sub ochii noștri. Când degețelele cresc și siluetele devin din ce în ce mai mari, fricile noastre se amplifică. Le astupăm în borcane și devenim, dintr-
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
la bază povești personale și muzicii, un montaj elaborat al fricilor cotidiene, experimentate intens de copii și de părinții. Fapte vitejEști în București e un laborator al angoaselor meșterite sub ochii noștri. Când degețelele cresc și siluetele devin din ce în ce mai mari, fricile noastre se amplifică. Le astupăm în borcane și devenim, dintr-o dată, mai liberi. (Mihaela Michailov, critic) Spectacolul se află la granița dintre arte, reunind o echipă interdisciplinară, formată din coregrafii Paul Dunca și Cristina Lilienfeld, actrița Ruxandra Coman, actorii-păpușari Smaranda
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
paianjenilor fire Și-i lins-prelins de melcii umezi Și-i umilit printre furnice Mă amăgeam c-o să te-ncumeți Unghia crinii să-i despice Să-i taie-n aer ca pe-o sticlă Lăsînd parfume să respire M-apropiam cu-atîta frică De degetul tău lung subțire
M-apropiam cu-atîta frică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12130_a_13455]
-
violent atât personajele cât mai ales spectatorul/cititorul. Unii critici numesc piesele lui Pinter îcomedii ale amenințării', mulți discută însă vulnerabilitatea personajelor, a căror tragedie stă tocmai în aparenta lor putere ori neputință. Cert este că în textele lui Pinter frica și râsul merg mână în mână, iar vechea teorie a genurilor, care separă drama de roman și poezie, ori comicul de tragic, e dinamitată fără nici o îndoială. Odată cu Pinter se naște îpinterescul', care nu e doar o altă manieră ci
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
violent atât personajele cât mai ales spectatorul/cititorul. Unii critici numesc piesele lui Pinter îcomedii ale amenințării', mulți discută însă vulnerabilitatea personajelor, a căror tragedie stă tocmai în aparenta lor putere ori neputință. Cert este că în textele lui Pinter frica și râsul merg mână în mână, iar vechea teorie a genurilor, care separă drama de roman și poezie, ori comicul de tragic, e dinamitată fără nici o îndoială. Odată cu Pinter se naște îpinterescul', care nu e doar o altă manieră ci
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Am crezut că voi scăpa de ea fugind, lăsîndu-mi manuscrisele, serviciul, prima nevastă, locul. Un timp totul a părut minunat. Și iar a venit singurătatea, mai atroce acum, mai grea. Trupul, șubrezit, n-o mai poate transforma în poezie. O frică teribilă mă cuprinde, încerc să mă ascund în lecturi, în amintiri. Degeaba. Am ceasuri de acutizare maximă a suferinței, mă întind în pat, beat de calmante, și caut să adorm, nu reușesc. Iar cînd, în sfîrșit, vine somnul, sar țipînd
Scrisoare neexpediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12178_a_13503]