616 matches
-
mergem la Ronnie’s. Au niște piese ca lumea la tonomat. Putem să cerem cafea și să băgăm niște benzedrină”. Ronnie’s era o cîrciumă pe la intersecția străzilor 52 cu 6, unde muzicienii veneau după unu noaptea la un pui fript și o cafea. Ne-am așezat la o masă și am comandat cafea. Mary a desfăcut cu o mișcare de expert un flacon de benzedrină, extrăgînd hîrtia pliată și dîndu-mi trei fîșii. - Înfășoar-o-ntr-o pastilă și dă-o pe gît cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
bolnavilor era și ea proastă; "la întrebarea ce li s-a făcut, cu toții într-un glas au arătat că hrana s-a dat foarte rea și de obicei nu li se dă alta decât borș și o bucățică de carne friptă, fără ca și borșul să fie măcar făcut din legume... pâinea, au arătat de cele mai multe ori că li se dă uscată și rea", deși bugetul, după cum menționează Catargi, "are prevăzute toate articolele de îndestulare". După ce se face o analiză a meniurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de câni, care de al răsăritul soarelui n-au îmbucat 141 nimic. Ceilalți tovarăși ai mei, veseli și nepăsători, mergeau fără leac de grijă și își lingeau de mai înainte buzele, gândindu-se la oalele cu smântână și la puii fripți ce-i așteptau. Când am ajuns în capul țarinei, am întrebat pe jitarul 142 care ne-a deschis poarta dacă cuconul Manolucă este acasă și, la răspunsul lui că da, am descărcat odată în aer, la comanda lui Vasile, cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ocolim, așa că, pot zice, am făcut de două ori drumul de la o margină pănă la cealaltă a Mărei de gheață. Ajunși la Chapeau, altă gustare pentru recâștigarea forțelor pierdute. În timpul acesta, pe când mă îndeletniceam cu disecarea anatomică a unui pui fript, auzii deodată o detunătură cumplită și îngânată de nenumărate ori de ecoul munților, întocmai ca o canonadă a unei baterii de artilerie. Toți am sărit în picioare neștiind ce este și atunci, de pe terasa unde mâncam, am văzut o lavină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cârciumă, adevărate dinastii de mari negustori, precum fură Tarpo, Duro și Dodani. Am fost și eu o dată invitatul lor la petrecerea de fiecare an a alba nezilor În pădurea Bănesii, În ajunul zilei Sfinților Împărați Constantin și Elena, cu miei fripți, cu brânză nouă, ridichi și ceapă verde, amintind traiul lor păstoresc de acasă, al boboștarilor, și cu tot ce aveau mai de lauda pivnițelor lor. Numai la asemenea petreceri și prin familii mai vorbeau Încă limba lor de veche obârșie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să râdă niciodată, că această femeie fără feminitate și În rochii totdeauna mohorâte - cine putea bănui imensa prefăcătorie ce zăcea În adâncurile infernale ale acestei lăbărțate, care, după masa vegetariană a doctorului, plecat repede la treabă, scotea de la pivniță mieii fripți, plăcintele și vinațurile ca să chefuiască la aceeași masă cu amanții ei, vizi tiul de la caretă și olteanul de pe stradă? Cerul n-a lăsat-o să moară cu una, cu două! După ce a vân dut pe nimic casele cu multe acareturi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ai tras pe sfoară! Dar Bogdan-Pitești - care cu banii nemților cumpărase tablouri plătite galantonește lui Luchian, Pătrașcu, Ressu, Iser, sau Îi cheltuise În ospățuri princiare, sau trimisese lui Ale xandru Macedonski, poet famelic, Împovărat cu o casă de copii, curcani fripți plini cu napoleoni de aur! - [replică]: — V-am mâncat banii, e adevărat, dar nu v-am tras pe sfoară! Căci cum v-ați Închipuit dumneavoastră că un trădător de țară ca mine s-ar fi putut să nu fie dublat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
binecuvântarea părintească; Însă șireata de maică-sa, Rebeca, avu pentru asta grijă să-i pregătească lui bărbatu-său, bătrân și orb cum era, nu o fiertură sau iahnie de linte, de care se vede că era sătul, ci un vânat fript, după care se prăpădea și pe care i-l puse dinainte Iacob Îmbrăcat În hai nele lui Esau și având mâinile și gâtul acoperit cu o piele de capră. și astfel Isac, mâncând vânatul fript, mirosind hainele lui Esau de pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
era sătul, ci un vânat fript, după care se prăpădea și pe care i-l puse dinainte Iacob Îmbrăcat În hai nele lui Esau și având mâinile și gâtul acoperit cu o piele de capră. și astfel Isac, mâncând vânatul fript, mirosind hainele lui Esau de pe Iacob și pipăind pielea de capră de pe mâinile acestuia, ce le credea că sunt ale lui Esau, care era păros la trup „ca un cojoc“, fu Înșelat și dădu binecuvântarea lui Iacob, făcân du-l
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și Însetate, la popasuri și Întâlniri cu oamenii pline de Învățăminte, prin sate și cârciumi calice, cu covrigei pă tați de muște În fereastră și cu vin oțețit; sau prin târguri cu hanuri pricopsite, unde te așteaptă pe masă puii fripți cu mujdei de usturoi și mămăliguță, udați cu vin profir „de la mama lui“, adică din via de din dosul casei. Ba nimerind uneori să stai de vorbă, pe margini singuratice de ape reci și repezi de munte, cu Însuși Dumne
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu un pix, decât să scrii? Cu toate acestea, doi dintre ei m-au privit de parcă le ceream o mitralieră, unul m-a fixat cu un soi de pizmă mocnită, însemnând: „Am eu mutră de om cu pix, mă mațe fripte?!!“, iar alți doi s-au scuzat politicos, ca niște oameni care știu că lumea e plină de țicniți, pe care nu-i bine să-i întărâți. Nimeni din parc nu avea pix. I-am luat la rând pe toți, moși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și neverificată e atitudinea sa. Privirea Străină nu are nimic de-a face cu literatura. Ea există acolo unde nu-i nevoie nici să scrii, nici să rostești vreun cuvânt: unde intră în joc pantofii cu talpă de lemn, carnea friptă, cerul deasupra unui picnic la iarbă verde, cartofii. Unica artă cu care are ceva de-a face Privirea e arta de a izbuti să-ți duci viața cu ea. Îmi zic uneori: „Viața-i un sictir bătut în piuă“. și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
să vadă dacă ai reșou sau aparate electrice). Dușurile nasoale. Gândacii roșii sub linoleum. Uneori, se lua și lumina. Horor. Dacă n-ar fi fost Feli, râsul ei, nu știu cum aș fi rezistat. Mirela, zicem. Și râdem, că ne făcea zile fripte, ne ruga în miez de noapte să-i aducem apă sau să vorbim. Dar apoi nu mai râdem. Mirela a împărțit cu noi o vreme camera. Era mai mare cu câțiva ani și foarte bolnavă. Din cauza asta, nimeni nu vroia
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
bea bere și - de ce nu? - să se bucure de aerul curat și de iarba verde.“ Antena 3 nu sa lăsat nici ea mai prejos: „Românii se distrează așa cum știu ei cel mai bine, adică cu mici, grătare din abundență, carne friptă, bere și muzică dată la maximum din boxele de la mașini, adică exact cum stă bine unui 1 Mai popular.“ În toată această poveste, bucureștenii au fost privilegiați, pentru că reporterilor lea fost mai landemână să dea câte o fugă la Cernica
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de mulțimea peștilor). 2. Din pricina acestui semn, Sfântul Ioan L-a cunoscut și i-a zis Sfântului Petru: („Domnul este!”), iar acela, aruncându-se în mare, a venit la Cristos. 3. Le-a dat să mănânce o bucată de pește fript și un fagure de miere 1 și i-a încredințat Sfântului Petru oile, spunându-i: („Paște oile mele!”), după ce mai înainte l-a cercetat de trei ori despre iubire. 307. DESPRE A NOUA APARIȚIE. MT. 28,16-20. 1. Primul. Ucenicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
din Moldova] - scria baronul francez François de Tott prin 1767 -, ai cărui bieți locuitori au fost de Îndată obligați să ne aducă provizii. O familie alungată din casă ne-a dat un loc unde să stăm, iar două oi tăiate, fripte și mâncate fără să plătim nimic, Împreună cu mai multe lovituri Împărțite fără nici un rost, m-au stârnit Împotriva călăuzei mele” <endnote id="(387, p. 103)"/>. Informații similare se referă și la țăranii din Valahia <endnote id=" (387, p. 71)"/>, din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că o are în sfîrșit la capătul firului și începe să și descarce sufletul. Apoi face o pauză și spune : îmi cer scuze, voiam doar să vorbesc cu prietena mea. O altă pauză, și apoi : Nu, nu doresc puiul dumneavoastră fript. Această înfloritură finală, care se vrea comică și înduioșătoare, e intolerabil de falsă : ce chelneriță din lumea reală l-ar mai întreba de pui fripți pe unul care tocmai și-a descărcat sufletul în urechea ei ? între timp, eroina devine
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
acum un Batalion de tancuri să mergem să-i scoatem de-acolo". Acum iar cad în altă treabă și mă dau la Voinea, la fostul general Voinea, procurorul, care îi interoga pe-acolo. Și acesta mi-a făcut destule zile fripte, dar aia e altă treabă. Și, bineînțeles, le-a transmis și i-au eliberat. Erau niște aventurieri care vroiau să pună mâna pe niște funcții. Și-atunci l-au determinat pe Ministrul Apărării, nu mai știu cine a fost ministru
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
violent și n-are manere !”. Limbajul personajelor provenind cel mai adesea din mediul burghez este reținut, politicos, evitând scatologicul, iar imprecația este adesea modestă, cumpănită, educată la școala fran- ceză a vodevilului cu „mișelul”, „mizerabilul” etc.. Neaoșele „coate goale”, „mațe fripte” ies mai rar la iveală și sunt expresia prin contrast a unei mândrii burgheze. Caragiale va fi mult mai generos cu limbajul colorat al imprecației în articolele politice, analizate excelent de Ruxandra Cese- reanu în capitolul consacrat lui Caragiale din
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
din ciclul Pentameronul, Caragiale se insinuează prin clișeul memorabil : „Atunci feciorul este un stupid. Și ne-njură ?/ Grozav, coane. Parol, rezon, coane. Ce ură ! ! !” sau o probă de intertextualitate postmodernă cu Caragiale în poemul „Cinci” : „În beții, lupanare. Sînt Mațe- Fripte./ Privesc la comèdie, plîng./ Curat murdar. Căldură mare.” Mircea A. Diaconu relevă chiar un exces în demistificarea ludică a retoricii, reflex provenit, pe de o parte, din teama de a nu cădea la rândul său în clișeu, dar pe de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pus jos, munteanca. O fi ajuns tărășenia la urechile Măritei? se întreabă Negrilă, ros de curiozitate. S-a grijit Isaia să-i ajungă, zâmbește mucalit Alexa făcând cu ochiul. Să te ferească Sfântu' de gura muierii încornorate: îți face zile fripte de-ți vine să te atârni de grindă. A scăpat careva netârnosit? se spovedește Negrilă. A mea, odată, când m-o aflat, era să-mi scoată ochii. Bine că nu ți-a tăiat-o în somn, îl batjocorește Alexa. Toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ar fi fost niciodată nimic. Întâmplându-se să o întâlnesc, după aceea, mă și miram cum de a putut ea să însemne ceva pentru mine. Această totală dispariție până și a cadavrului unui sentiment care ți-a făcut destule zile fripte, care te-a pus - și te-a ținut - pe jar reprezintă cel mai sigur indiciu al inautenticității lui. Sentimentele inautentice nu sunt slabe, superficiale, cum se crede de obicei; ele sunt trecătoare și nu lasă urme. Dispar de tot, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
duce în apropiere, la o grădină de vară. Luăm loc la mese unde ne servesc potrivit locului cu pește prăjit. O bunătate de pește gustos și dulce. În amintirea Domnului, ca și El i-a servit pe ucenici cu pește fript. Ne mai servesc și cu niște feluri de salate cu maioneza potrivit locului. Apoi cu bere, măsline și fructe deosebite, nu ca pe la noi. Apoi ieșim din acea grădină de vară. Părintele ne spune de muntele din dreapta noastră. E Muntele
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
diplomat în ale problemelor de strategii, că avea și pușcă, așa că va reuși să capete aprobare. Ne-am interesat unde stă inspectorul, am găsit casa, am bătut la poartă și fiindcă se bucătărea încă pe afară, mirosea tare a pui fript și a mămăligă caldă, ne gândeam că-i deranjăm. Ne-a deschis poarta chiar inspectorul în persoană, i-am spus ce dorim, ne-a invitat pe prispă (că masa era pe altă direcție), ne-a dat câte o coală de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
împrospătat paleta, eliminând liniile melancoliei și înlocuindu-le cu tonurile flamande ale vitalității, refăcând în Moldova de azi Olanda pictorilor de acum câteva secole, cu oameni în zdrențe, umflîndu-se cu vin și contemplând cu ochi lacomi mari bucăți de cărnuri fripte, Olanda urcioarelor de vin și a meselor de bucătărie pline cu vânat și pești. Până și pesimismul schopenhauerian apare ca un calm kief, în forma unei mari bucurii a oricărei vietăți comestibile de a participa la prefacerile materiei, de a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]