640 matches
-
ar putea să facă să se topească și fierul cu fixitatea privirii lui. Pe el nimic din ceea ce este lumesc nu-l perturbă și nu-l iluzionează. (...) Lucian Vasilescu s-a eliberat de orice influență și a renunțat la orice frivolitate, pentru a deveni un poet auster și meditativ, un poet ale cărui versuri au o rezonanță gravă, ca un sunet de clopot, în sufletul cititorului." Alex. Ștefănescu, Poezie și rugăciune, în România literară, nr. 29, 2000 "(...) Lucian Vasilescu se definește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
au marcat viața suveranilor, nobililor, bancherilor, oamenilor de cultură, au pigmentat societatea mondenă, politică și artistică a timpului. Au atras, au cucerit, au fascinat și au sedus prin frumusețe, senzualitate, eleganță, inteligență, arta conversației, arta amorului rafinat. Au șocat prin frivolitate, extravaganță, opulență, risipă, cruzime. Au creat pasiuni trecătoare și stabile. Puternice, în slăbiciunea lor, curtezanele și-au construit situații privilegiate pentru ele și pentru urmașii lor, au influențat decizii politice. Capabile de iubire, dăruire, curaj, sacrificiu, jertfă, dar și de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de întreținere și de educație. Hua fetele-flori purtau nume ale căror sintagme exprimau delicatețea și expresivitatea florilor. Frumusețea și delicatețea feminină erau simbolizate de orhidee, frumusețea inaccesibilă era asociată trandafirului, puritatea era asemănată lotusului, frumusețea și mândria erau asociate crinului, frivolitatea era asociată florii de piersic, erotismul diversificat era asemănat daliei. Frumusețea feminină era nu numai obiect al admirației și al plăcerilor erotice, era și un bun de schimb în comerț. De aceea curtezane chinezoaice frumoase și tinere, destinate să devină
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
aceea de regină. Maria Mancini a sosit la Paris la nici paisprezece ani împliniți, cu imaginația aprinsă de lectura romanelor. Nu se remarca prin frumusețe și se simțea mai puțin iubită decât celelalte surori. Compensa frumusețea prin farmec, inteligență, îndrăzneală, frivolitate, inconformism. La nouăsprezece ani ea a fost aceea care a impulsionat relația afectivă cu viitorul rege Ludovic al XIV-lea. Balurile, serbările, concertele și alte evenimente de la Curte au fost prilejuri ce au stimulat aventura lor amoroasă. Cucerit de farmecul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
devenise posesivă, se certau mereu. Părea o căsătorie de conveniență și nefericită pentru amândoi. Au avut doi copii: Eugène și Hortense. Dezamăgită de comportamentul soțului ei, s-a despărțit de el. Acesta, agresiv, i-a răpit băiatul, acuzând-o de frivolitate. Marie Rose a locuit un timp într-o mânăstire, apoi la Fontainebleau cu rudele Beauharnais. Frecventa societatea mondenă, avea mai mulți amanți, unul dintre ei fiind ducele de Lorge. A revenit în Martinica, locul natal unde a aflat de atmosfera
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
spectacole culinare. Bucătarul ei îi decora corpul gol, pudrat cu zahăr, cu trandafiri și panglici din creme și jeleuri, cu bezele. Seducătoarea și provocatoarea actriță și dansatoare crea spectacole din aparițiile ei pe scenă și în intimitate, emana senzualitate și frivolitate. Se lăuda că este liberă, că nu depinde de nimeni, cerea sume enorme celor care își doreau compania ei, unii au fost chiar ruinați. Se mândrea cu cuceririle ei, dintre cei mai importanți erau: prințul Napoleon, ducele de Rivoli. Scriitorul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o mișcare artistică și literară, ci un mod aparte de sensibilitate care nu se confundă cu dispozițiile sufletelor sensibile de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, dar care nici nu se deosebește net de acestea și care se disipase, parțial, în frivolitatea celui de-Al Doilea Imperiu, dar subzista, fără îndoială, cu mai multă obstinație în provinciile oarecum izolate (acolo am găsit eu ultimele urme). Or, ne este îngăduit să reconstruim acest mediu și să recreăm în jurul nostru acea atmosferă, în special
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
moment, fără să știu că voi face acel lucru, l-am întrebat: — Radioterapia va avea efecte negative asupra sexualității? Amândoi am auzit întrebarea în același timp. Imediat, eu am intrat în pământ de rușine. Asta era problema atunci? De unde atâta frivolitate? Dar întrebarea țâșnise, fără pic de rușine, de undeva din străfundurile cărnii, independent de mine. Ea, carnea, găsise că este legitimă. Carne păcătoasă... Doctorul L.B. „s-a înecat cu un os“, m-a străfulgerat cu o privire tăioasă, a lăsat
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
am putea să explicăm inserarea pe alocuri în Jurnalul său a unor fragmente, aparent incoerente, sub titlul de BUGHI MAMBO RAG, grafiate altfel decât restul textului și în care sunt redate diferite dialoguri din spațiul carceral? Astfel, după ce glosează asupra frivolității în secțiunea Gherla, decembrie 1963 a Jurnalului, inserează textul: "BUGHI MAMBO RAG ...Nu era nevoie să fii mare strateg în 1939 ca să înțelegi că Franța avea să fie învinsă, doborâtă. Frederic al II-lea, cel care spunea că suveranul trebuie
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
împreună în Lădeștii de Vâlcea pe la începutul anilor '80: a intrat în pușcărie numai ca să nu-i acuze pe V. Voiculescu și pe Constantin Noica ... Și-a asumat un destin și, în acea clipă, intelectualul care avea sentimentul ratării, al frivolității, a devenit, cu adevărat, un destin". Eugen Simion, Închisoarea lui N. Steinhardt, Scriitori români de azi, vol. IV, David . Litera, București . Chișinău, 1998, p. 265. Capitolul III Steinhardt literatul E foarte bine cunoscut faptul că N. Steinhardt a fost elev
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de fapt, lumea lui Caragiale cu lumea comunistă. Lumea lui Caragiale nu e una creștină în sine, este, însă, creștină în raport cu ceea ce s-a întâmplat după '45. Este preferabilă oricând această lume, cu toate defectele ei, cu toate bârfele, toate frivolitățile, este preferabilă oricum lumii comuniste. Zoe Trahanache îl iartă pe Cațavencu la urmă, în ciuda bătăliei dintre cele două tabere. Este o iertare creștină comparativ cu ceea ce s-a întâmplat după '48, când câștigătorul nu și-a mai iertat victima. Limbajul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
ani mai târziu, într-un moment când înnoirea vestimentară se făcea simțită din plin, contele Demidov o va pune și el în legătură cu exigențele dansului. „În zadar severul anteriu al boierilor ar vrea să se opună acestei invazii a modelor și frivolităților moderne. Generației actuale îi trebuie un salon spațios, unde valsul și galopul să se poată desfășura și învârti în voie, îi trebuie un costum care să nu împiedice pașii eleganți ai mazurcii și care să nu se încurce în strâmtul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
așa, instituții antagonice, cu roluri deosebite. Catedrala îndeplinea rolul cel grav, grădina publică pe cel pitoresc. (Asta nu înseamnă că în spațiul ei nu se petreceau și drame.) Diferențele se reflectau în comportamente: de-o parte seriozitate, de cealaltă amuzament, frivolitate. Un „mit” al urbanisticii de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului XX, grădina publică era locul cel mai frecventat dintr-un oraș de contemporanii lui Bacovia. Acest lucru se întîmpla și la Bacău. Duminicile, sărbătorile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fiecare dată în cronicile mondene, compuneri pleziriste, excesiv de măgulitoare: „amfitrionii, amabili, voioși și neobosiți ca ntodeauna, au făcut onorurile somptuoasei lor case, pînă cînd aurora cu degetele trandafirii... etc., etc.” 17) Poemul comentat dovedește că dansatorul Bacovia își îngăduia și frivolitatea de a le citi18). Gustul fardului „Privirea lor era veștedă de nopți nedormite și de plăceri; pe fața lor pudrată, ochii apăreau mari și suferinzi”.1) Vezi personajele: două măști expresive dintr-un film mut, un cuplu aflat la capătul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu pași înceți n. m.], cochetă”, surprinsă în vers, e lumea promenadei provinciale în dupăamiaza unei zile de sărbătoare. în ciuda faptului că sună plăcut, „cochetă” e un cuvînt otrăvit. La auzul lui, aproape oricine se gîndește, mai întîi, la capcanele frivolității și abia după aceea la grație. Eminescu ne-a avertizat: „Cînd, cochetă, de-al tău umăr ți se razimă copila,/ Dac-ai inimă și minte, te gîndește la Dalila”.2) De altfel, mai tîrziu „cochetă și frivolă”, devin de nedespărțit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Poezia l-a împins pe Bacovia contra naturii sale. Fără ea ar fi fost mai sociabil și, poate, mai vesel. Poetul n-a vrut însă să trădeze personajul a cărui mască a adoptat-o. Tentațiile nu l-au ocolit (tentația frivolității, tentația vulgarității etc.), dar a avut tăria să le refuze. Noi avem impresia că s-a lăsat dus de apele vieții. N-a fost chiar așa! Bacovia s-a autoconstruit, - o autoconstrucție care uneori l-a stînjenit, și din chingile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ed. Presa Romînească, 1996, p. 271) Bărbat viguros, cu succes la dame, Profesorul vorbea, în acest caz, ca mai tîrziu (vezi mai încolo) Dumitru Sechelariu, controversatul primar al orașului Bacău, însă „răutatea” sa apropo de posibilitățile sexuale ale poetului și frivolitatea judecății sale de valoare erau episodice și deloc contagioase. Public, Al. Piru, om politicos, impecabil, și le-a reprimat întotdeauna, ceea ce alții, a căror vulgaritate e esențială n-au putut și nu vor putea în veci face. Uneori nu exclud
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
instituționalizate este faptul că tema principală abordată de non-ficțiunea din acea perioadă era America. După cum afirma Kazin, "Orice formă a acestui tip de literatură - ghidurile statelor și ale șoselelor scrise în perioada Administrației Progresului Muncii, reacția împotriva scepticismului și a "frivolității" devenite legendare a anilor '20, noul folclor pe jumătate sentimental, pe jumătate comercial, ce a creat sau a umflat semizei comici din trecutul regăsit, documentarea continuă a expropriaților din America - stă drept mărturie a extraordinarei autocercetări naționale" (On Native Grounds
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
rien prendre au sérieux, qu'il trouvait drôle dans leș premiers temps et menaçante à présent; son désir constant de distraction, de renouveau, qu'elle portait insatiable dans son cœur toujours lassé" [Maupassant, Notre cœur, p.92]. Dar, sub aparențele frivolității sau ale vanității se ascunde un personaj complex și contradictoriu. Caracterul, întâlnirile și experiențele sale, mai mult sau mai putin miraculoase, capacitatea de a crea situații originale, intensitatea pasiunilor pe care le inspiră sunt numeroase semne distinctive care o fac
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Paris, ca identitate socială de clasă aristocraților mondeni. Ca model psihosociologic, ea se deosebește de etnotipul francezului, pe de o parte, si de geotipul provincialului, pe de altă parte. Clișeele cele mai expresive, care revin în caracterizarea identității pariziene sunt frivolitate 95 (cu întreagă gamă de sinonime insouciance, frivolité, instabilité, diletantisme, caprice) și cel de libertate 96, întrebuințate cu sens favorabil și defavorabil. Frivolitatea pariziana este, califica J.Roger [ț.2, p.797], geniul epocii lui Napoleon al III-lea și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
geotipul provincialului, pe de altă parte. Clișeele cele mai expresive, care revin în caracterizarea identității pariziene sunt frivolitate 95 (cu întreagă gamă de sinonime insouciance, frivolité, instabilité, diletantisme, caprice) și cel de libertate 96, întrebuințate cu sens favorabil și defavorabil. Frivolitatea pariziana este, califica J.Roger [ț.2, p.797], geniul epocii lui Napoleon al III-lea și frivolitatea pariziana este o forță creatoare [Král, p.114]. Chiar cercetătorii francezi le reproșează parizienilor lipsa de seriozitate, faptul ca locuiesc într-un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
95 (cu întreagă gamă de sinonime insouciance, frivolité, instabilité, diletantisme, caprice) și cel de libertate 96, întrebuințate cu sens favorabil și defavorabil. Frivolitatea pariziana este, califica J.Roger [ț.2, p.797], geniul epocii lui Napoleon al III-lea și frivolitatea pariziana este o forță creatoare [Král, p.114]. Chiar cercetătorii francezi le reproșează parizienilor lipsa de seriozitate, faptul ca locuiesc într-un univers în care cuvintele "datorie" și "responsabilitate" au o valoare secundară [Hoffet, p.62]. O caracteristică a parizienilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
toujours à une poupée, une pale et ravissante petite poupée blonde, inventée et créée par le diable lui-même pour la damnation des grands enfants à barber!" [Maupassant, Notre cœur, p.151]. Imaginea Parizienei că păpușă prețioasă de porțelan, care sugerează frivolitate diafana și eterica, trimite la un vid existențial. Dincolo de aceste aparente însă, Pariziana are profunzime și substrat metafizic. Femeile pariziene au, de regulă, reputația unor femei inteligente 118. Massival o caracterizează astfel pe Michèle de Burne: "pleine d'intelligence" [Maupassant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
un caracter asertiv, fondat mai mult pe evidente decât pe o demonstrație logică. Printre aceste lucrări, cea a lui E.Marc Lipiansky are meritul de a prezenta un ansamblu mai amplu de trăsături ale parizianului: vivacitate, deschidere, spontaneitate, nervozitate, instabilitate, frivolitate, grație, diletantism, obsesia modei, spirit rebel, individualism, gust, elegantă, rafinament, necesitate de excitare și de divertisment [p.96]. Alte surse menționează de asemenea versatilitatea, spontaneitatea și deschiderea parizienilor. Parizianul se caracterizează prin gustul și renumitul sau chic parisien, si este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
din cauza „marșării” pe accidentul biografic 100 și a răspândirii unor parodii (și auto-parodii?) adesea licențioase, ce făceau deliciul boemei ieșene și bucureștene până târziu, după al doilea război mondial. Totuși, remarcăm că, în paralel și fără nici o legătură cu aceste frivolități din marginea vieții literare, personalități de prim rang au citit, editat și comentat scrierile lui Eminescu: Titu Maiorescu, N. Iorga, A. C. Cuza, I. Scurtu, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, Octav Botez, G. Călinescu, T. Vianu, D. Popovici, I. Crețu, D. Panaitescu-Perpessicius
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]