897 matches
-
și spălăcit, de culoare nedefinită, cu un fund de pai împletit. În fața tronului atârna, bătută în piroane, o oglindă ieftină, cu rama neagră de lemn. În fundul ochiului de prăvălie, un dulap de bucătărie, vopsit cu un roșu aprins de însuși frizerul. Pe dulap, o farfurie ovală de tinichea, pentru clăbuci. Cu stânga Marcu Fișic ținea ligheanul acesta sub bărbia mușteriului, iar cu dreapta îi întindea frișca pe obraji. După ce isprăvea cu rasul sorbea din cană o gură de apă, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de gaze deturnat de la scopul lui și cu un veston de uniformă croit parcă pentru el, se străduiește în continuare, alături de un caporal hârșit și tenace, presimțind orice primejdie și căruia nu-i citești pe față că e de meserie frizer, să se alăture unor fragmente de trupe ce se revarsă înapoi. În acest timp, cei doi reușesc în repetate rânduri să scape de controlul „câinilor de lanț“. Breșele sunt întotdeauna ușor de mirosit. Linia frontului nu mai e decât rareori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
marcat în mod special: el nu avea încredere, ce-i drept, în persoanele care se dădeau adulte, nu însă și atunci când era vorba de tipul inconfundabil al caporalului. Pe acela îl cunoștea de pe vremea când cineva, care fusese de meserie frizer, îl scosese dintr-o pădure și-l condusese dincolo de linia frontului rusesc. Când, puține zile mai târziu, tancurile T 34 au tras asupra șoselei de retragere, picioarele caporalului au fost făcute zob, astfel că de-abia a supraviețuit; camaradul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
telegrafic, amenințarea a reușit să întredeschidă o ușă în sistemul de constrângere dintre zidurile de cărămidă roșie. Abia eliberată, sora, căreia se vede că simțul pentru nevoile terestre nu-i fusese atrofiat pe durata detenției ei monastice, a căutat un frizer care, cu bani puțini - mai mult decât de o pomană nu i se dăduse pentru drum -, dar cu multă iscusință, a reușit să-i confere părului tăiat scurt, după moda maicilor, o sugestie de frizură. „Așa, fetițo“, ar fi spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mare dragul În nisipurile deșertului sterp. Se zice - și pe bună dreptate - că, pentru a nu rătăci un bob de orez, nu-i nici pe departe prea mult să ai la fieștecare mână câte nouă degete; cu acordul tacit al frizerilor și pălărierilor, eu dispun doar de o singură tărtăcuță și nu visez decât să-mi pun capac cu două, dar desăvârșit de Înțelepte: una impunătoare, a doctorului Montenegro, și una pe măsura marsuinului, a domniei voastre. Cu toate sălile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Într-un registru liniar, dur-realist, susțin constructorii, astfel Încît, la fel ca Parker, Jim Morrison invadează ecranul sinucigîndu-se lent la 40 de grade whisky În lungi prim-planuri și, pentru marele public, complet lipsit de motivație, de parc-ar fi frizer sau un Îndrăgostit fără speranță singur În parc, și cad frunzele, deși nici măcar atît nu e, nu l-a părăsit nimeni și totuși se Încăpățînează să se facă mangă tot filmul, aproape cadru cu cadru, muzica Doors nu-i la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Codru, cu o poezie de excepție, fiind scrisă În Moldova. „Pe munți / Țepoase-n ambiția lor suverană / Cresc ierbile, bărbile, daco-romane.” Deși corect ar fi trebuit scris bărburile, ierburile daco-romane, ele cresc Într-adevăr la munte, unde e frig iar frizerii fac spleen. Și dacă tot veni vorba de sex, să spun că mai nou guvernul vrea să-l interzică, căci face rău la soție. Iată ce scrie, În această direcție, Sex-press: „De ești castrat de tînăr, poți trăi mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu mașina de tuns la ușă și, cum vedea pe vreunul dintre noi cu părul depășindu-i puțin vîrful urechii, cum Îi trăgea nefericitului o dungă pe creștet cu aparatul mîrÎind electric, poate-și ratase vocația, trebuia să se facă frizer, nu director, l-am bătut la terminarea liceului punîndu-i un sac de cartofi pe cap ca să nu ne recunoască, dar n-am simțit nici o satisfacție, nici un cartof, trecuseră patru ani În care fuseserăm ahtiați după blugi și noi purtasem sinistra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
standard pentru a face față furiei mele. O postură supusă: cu capul Înclinat, În așteptarea deflagrației nucleare, dar În dimineața asta nu-și poate reprima un comentariu răutăcios. — Nu cred că puteam organiza o conferință telefonică internațională de urgență cu frizerul. Și ce-ar trebui să Înțeleg din asta? Doar că trebuie să Înveți să mai și cedezi, Kate. Și, cu o mișcare de expert, Îl pescuiește pe Ben de pe jos, Îi șterge mucii verzi de la năsuc și se Îndreaptă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
împiedică pe noi să mai râdem. Dar cine știe? Dacă noi n-am fi rîs? "Bravo, domnule Micu, zise Matilda. așa, va să zică, v-ați gândit că o să vă otrăvesc!" Mai știi? își continuă Micu ideea, terminîndu-și totuși ciupercile, odată un frizer în timp ce rădea un client, a întors briciul și harști! i-a tăiat ăluia beregata." Aici Matilda izbucni în râs, în timp ce de astă dată Ion Micu nu schiță nici măcar un surâs. Arăta foarte grav și chiar sumbru. "Și în Șeherezada, continuă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
toți oamenii mari s-au născut în sărăcie, dar nu spunea că oamenii ăștia mari, părinții lor adică, au pus mână de la mână să-și dea copiii la carte, în timp ce pe noi..." Fugiseră toți de-acasă, aproape de mici. Unul ajunsese frizer la București, altul subofițer în armată, o soră se măritase cu un mecanic de locomotivă... Ce mai, toți oameni mari, atât de mari că uitaseră de unde au plecat, nici când le-au murit părinții n-au dat pe-acasă, dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
facă doar un fel de aguridă cu bobul pe jumătate uscat... Iar ea, bunica, reușise să ajungă dactilografă la aceeași primărie unde bunicul era funcționar la starea civilă. Ce reușiseră împreună? Să țină mulți ani piept, în casa părinților ei, frizerului, subofițerului și mecanicului de locomotivă, până ce "lichidaseră" moștenirea și cumpăraseră mai întîi un teren și își făcuseră apoi casa lor. "Cum, bunico, dar ai făcut-o pe mama!", gândii în timp ce îi așteptam răspunsul care știam dinainte că nu va fi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sau manello. Studenții mei ar fi purtat maiouri tetra, lanțuri la brâu și șosete negre pe cap și-ar fi sărit și ei, ca niște veverițe îndopate cu vitamine. „Mulți se dau rasiști, dom’ne, în țara asta.“, îmi explica frizerul meu odată, „Da’ eu o zic pe față: mie nu-mi plac străinii!“. Era un bătrânel uscat, cu ochii apoși și-un păr alb bogat, fără implant; când clănțănea din foarfecă, te treceau apele. L-ai fi așezat undeva în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
litru jumate, i-a înfipt cu-o șurubelniță trei găuri în capac și s-a apucat să stropească lipiturile încinse: „Ăsta-i pompierul, dom’ profesor! Scuipă apă, să nu ia foc instalația!“ În schimb, aveam o slăbiciune pentru scena cu frizerul și clientul lui. Mă fascinase întotdeauna voluptatea frizerilor de-a te urechea, de a-ți pipăi ceafa sau a-ți lungi lobii urechilor, în căutarea unor fire de păr imaginare. Țăcănitul freudian al foarfecilor, prosoapele fierbinți, sertarele cu spirt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trei găuri în capac și s-a apucat să stropească lipiturile încinse: „Ăsta-i pompierul, dom’ profesor! Scuipă apă, să nu ia foc instalația!“ În schimb, aveam o slăbiciune pentru scena cu frizerul și clientul lui. Mă fascinase întotdeauna voluptatea frizerilor de-a te urechea, de a-ți pipăi ceafa sau a-ți lungi lobii urechilor, în căutarea unor fire de păr imaginare. Țăcănitul freudian al foarfecilor, prosoapele fierbinți, sertarele cu spirt și mărunțiș purtau toate un aer intim, curat, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu spirt și mărunțiș purtau toate un aer intim, curat, de prăvălie cu aparate de tortură. Îți închipuiai brațele prinse de niște clame de fier, corpul ridicat din pedală cu tot cu scaun, până-n tavan, bărbia strânsă de-o mână fermă, mentolată. Frizerul se transforma treptat într-o femeie de carne și metal, un cyborg cu părul negru, biciuitor și degetele învelite-n lame subțiri de brici. O priveam pe Maria de-aproape, aplecată ușor în față, lipită cu sexul de genunchii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Eczema îl muncea aproape tot timpul, așa că, la două minute, se scărpina teribil prin floace. „După ce te tunzi, sau cum?“, a continuat Mihnea să-l înțepe. „E-exact. La Pe-perla!“ „Adică merge la Perla.“, am tradus eu. „La același frizer, îl știu și eu, mă lucra și pe mine când eram mic.“ „Cine, mă, Guță?“ „Da, Gigi Guță. Unu’ înalt, cu ochelari cu dioptrii. Te-urca pe scaun, dădea la pedală ca la dentist și te strângea de gât cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în fugă pe trotuarul celălalt de pe Nevski Prospect, când - ce să vezi? - ea iese dintr-un magazin și urcă în trăsură. Atunci m-a fulgerat. Mă întâlnesc cu Zaliojev, care nu-i de teapa mea, umblă ca o calfă de frizer, cu monoclu la ochi, iar pe noi tata ne purta în cizme unse cu dohot și ne ținea cu ciorbe de post. Asta, zice el, nu-i de nasul tău, zice, e prințesă și o cheamă Nastasia Filippovna, Barașkova după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a pus pe soldați să poarte părul împletit în coadă și pudrat și a trimis fiecărui regiment un model de coadă, de perciuni și mici bețigașe spre a-și face părul cârlionți. Acestea au făcut pe Suvarow să zică: "Pudra frizerilor nu este iarbă de pușcă, perciunii nu sunt tunuri și cozile nu sunt baionete". Suvarow fu dizgrațiat pentru acest cuvânt; el era cel mai bun ofițer din stalul major rusesc. Acesta a fost de abia începutul; în curând Paul I
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
post-postmodernă a unei ilustre parodii moderniste (James Joyce, Ulysses). Este vorba de rătăcirile unei zile din viața unui tânăr miliardar new-yorkez, Eric Packer, care probabil își urmărește fără să vrea tatăl, deși merge prin traficul intens în căutarea unui anumit frizer, făcând diferite alte lucruri, mai mult sau mai puțin plăcute sau utile, în limuzina sa somptuoasă, amenințată de mulțimi furioase la un moment dat. Lucrul cel mai important, din punct de vedere financiar, este pierderea colosală de bani prin speculațiile
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și cozonacul din grâu al maghiarilor, vestitul covrig din Debrețin, renumita mâncare de varză a Clujului ori cafeaua și turta dulce din Pesta - și nici nu dispun de podoabe scumpe care să le Înfrumusețeze. Ele nici măcar nu au auzit de „frizer” sau de „modă”, „nu stau În casă toată ziua și nu Își doresc pălării”, nu folosesc evantaie pentru a se feri de soare și nu dorm În paturi comode din puf; dimpotrivă, muncesc din greu, „Învârtind sapa, furca și fusul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
iulie), biserica mai are și hramul Sfântul Haralamb (10 febrâuarie). Nu se știe cine și nici pentru care motiv i-a mai dat acest al doilea hram. La acest sfănt locaș se închinau cândvabreslele doctorilor (medicilor), spițerilor (farmaciștilor) și bărbierilor (frizerilor). Se considera că și acestora din urmă aici li era locul, fiindcă făceau lucrări de mică chirurgie: frecții, masaje, aplicări de ventuze și de lipitori, ba chiar și extracț ii dentare sau deschideri de furuncule. Nu degeaba purtau halat alb
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
fratelui său teama de a nu fi omorât într-un fel sau altul, dar mai ales prin otrăvire. Refuza mâncarea, singur își prepara câte un pui, își fierbea și lapte. Nu se ducea în sat să se bărbierească, ci chema frizerul acasă. Alteori se ducea singur tocmai la târgul Podul Turcului pentru cumpărături deoarece acolo spera să nu-l cunoască nimeni. În oboseala lui, persoana cea mai apropiată era subalternul și colaboratorul său, doctorul C.I. Parhon, care avea să-i devină
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
va supune până la epuizare; părinții nu trebuie să aibă o situație materială foarte bună pentru a-și răsfăța copiii. Copilul și talentul Atunci când sunt mici, copiii se joacă de-a mama și de-a tata, de-a doctorul, de-a frizerul etc. în general ei imită meseriile pe care părinții lor le au, insă alții intra în pielea personajului care își doresc să fie peste ani și ani. Așadar, pentru unii este doar o joacă, dar pentru alții este mai mult
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Irina Morăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93080]
-
realismul textului și lirism este justificată prin natura autobiografică a cărții. În interiorul acestui cadru subiectiv sunt afirmate, într-un registru dramatic, cercurile concentrice ale înstrăinării, fricii și neputinței. Edgar, Kurt, Georg, Tereza, croitoreasa, doamna Margit, Căpitanul Piele, Lola, bunicile, tatăl, frizerul, blănarul, angajații abatorului, sunt protagoniștii ficționali ce transmit, prin semne și metafore, sensul unei existențe grave, în interiorul căreia cedarea, uitarea și tăcerea nu își au locul. Fără eroism și emfază, fără aura stridentă a martirajului, Herta Müller reconstruiește într-o
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]